Știri
Știri din categoria Diverse
Debitului scăzut al Dunării îi cresc riscurile operaționale, inclusiv pentru energie și transport, pe fondul unor prognoze care indică noi scăderi până la final de septembrie, potrivit Digi24.
La intrarea în România, la Baziaș, debitul Dunării este de 1.600 mc/s, în timp ce media multianuală pentru luna septembrie este de 3.800 mc/s, ceea ce înseamnă un nivel cu aproximativ 58% mai mic decât media, conform diagnozei și prognozei INHGA-CNPH citate de Apele Române Jiu. Pentru următoarele zile, prognoza indică o scădere suplimentară, până la aproximativ 1.350 mc/s în 30 septembrie.
Apele Române Jiu precizează că situația nu este limitată la România, ci se regăsește și în alte țări riverane. În Serbia, la Novi Sad, debitul era de aproximativ 1.100 mc/s, iar la Bezdan de circa 860 mc/s. În Bulgaria, debitele raportate erau în jurul valorii de 1.400–1.570 mc/s, în funcție de stație.
La Porțile de Fier, pentru aceeași zi, debitul afluent prognozat la Baziaș este de 1.550 mc/s, iar debitele defluente instantanee înregistrate la ora 06:00 au fost de 905 mc/s la Porțile de Fier 1 și 1.532 mc/s la Porțile de Fier 2.
Reprezentanții Apele Române Jiu atrag atenția că un debit scăzut are efecte directe asupra activităților dependente de nivelul fluviului:
„Un debit scăzut al fluviului înseamnă mai mult decât o cifră într-un buletin hidrologic. Nivelurile Dunării au implicații pentru navigație, transport, ecosisteme, alimentarea cu apă și gestionarea resurselor de apă, motiv pentru care evoluția fluviului este monitorizată permanent.”
Un efect operațional deja menționat este oprirea Centralei Cernavodă „încă din vară”, din cauza debitului scăzut al fluviului.
Potrivit prognozei citate, tendința rămâne descendentă până la finalul lunii septembrie, iar autoritățile spun că monitorizează permanent evoluția debitelor și nivelurilor pentru a adapta deciziile de gospodărire a apelor la situația din teren.
Recomandate
Propunerea unei „Poliții unice” ar însemna, în practică, desființarea polițiilor locale și integrarea lor în Poliția Română , iar o astfel de schimbare ar necesita negocieri dificile cu primarii, potrivit Digi24 . Mesajul vine de la ministrul interimar de Interne, Cătălin Predoiu , care comentează ideile din programul de guvernare anunțat de premierul desemnat Siegfried Mureșan . Predoiu spune că România are deja „o singură poliție cu competență națională generală”, respectiv Poliția Română, iar separat funcționează polițiile locale, aflate în subordinea autorităților administrației publice locale. În acest context, el interpretează formula „o singură poliție națională” ca pe o intenție de a desființa polițiile locale și de a le integra instituțional în Poliția Română. „În acest caz, îi urez sincer mult succes domnului premier desemnat în discuţiile cu organizaţiile asociative ale primarilor din ţară, de orice culoare politică. Şi îi acord tot suportul necesar, dacă îl va cere.” De ce contează: o schimbare de arhitectură instituțională, cu impact direct în administrația locală O eventuală comasare ar muta controlul și organizarea unei părți din forțele de ordine din zona administrației locale către structura națională, ceea ce ar afecta relația dintre primării și serviciile de ordine publică din teritoriu. Predoiu punctează și o diferență de performanță și de costuri: afirmă că polițiile locale sunt „cu mult sub standardele Poliției Naționale”, deși sunt „cu mult mai bine plătite”. În același mesaj, ministrul interimar indică faptul că o astfel de reformă nu este doar o decizie tehnică, ci una cu miză politică și administrativă, prin opoziția sau sprijinul pe care îl pot avea organizațiile asociative ale primarilor. Context: votul pentru guvern și alte măsuri din program Predoiu afirmă că, dacă ajunge în Parlament, va vota Guvernul Siegfried Mureșan, motivând că este nevoie „urgentă” de un guvern pro-occidental „cu puteri depline”. El comentează și propunerea unui „ghișeu unic” pentru pașapoarte, permise și cărți de identitate, susținând că există deja un HUB digital al MAI, conceput ca punct unic de acces la servicii publice. Potrivit lui Predoiu, HUB-ul MAI are aproximativ 1,49 milioane de conturi și a înregistrat 63,6 milioane de accesări, iar înrolarea permite accesarea online a mai multor servicii (inclusiv cazier, programări și verificarea stadiului cererilor pentru documente). Premierul desemnat Siegfried Mureșan a anunțat că dorește înființarea unei singure Poliții Naționale și un singur tip de polițist pe tot teritoriul țării, precum și un singur punct de lucru al statului cu cetățeanul. De asemenea, a menționat ca obiectiv finalizarea reformei pensiilor speciale. [...]
Guvernul taie 109 posturi vacante și 32 de funcții de conducere la Ministerul Economiei , într-o reorganizare care ar urma să aducă economii recurente de circa 2,7 milioane de lei pe an din 2027, potrivit Digi24 . Măsura vizează Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului și reduce numărul maxim de posturi din aparatul propriu de la 709 la 600, prin desființarea a 109 posturi vacante. În paralel, numărul funcțiilor de conducere scade de la 80 la 48. De ce contează: reducerea cheltuielilor de personal devine obligație legală Executivul justifică reorganizarea prin nevoia de a grupa „mai coerent” competențele și de a eficientiza funcționarea instituției, dar și printr-un temei de reglementare: obligația de reducere cu 10% a cheltuielilor de personal, prevăzută la art. 49 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 7/2026 . Guvernul susține că funcționarea pe noua structură ar permite „o capacitate mai bună de finanțare a programelor pentru economie” și o reprezentare mai bună pe dosarele de afaceri europene și politici comerciale. Cum se schimbă organigrama Noua structură administrativă va fi organizată în opt direcții generale. Potrivit Guvernului, atribuțiile existente vor fi menținute integral, iar ministerul va prelua și atribuții suplimentare stabilite prin alte acte normative. Executivul afirmă că reorganizarea nu ar trebui să afecteze continuitatea activității și exercitarea atribuțiilor instituționale. Economiile estimate: 470.000 lei în 2026, 2,7 milioane lei anual din 2027 Guvernul estimează o economie de aproximativ 470.000 de lei în 2026, calculată proporțional cu lunile rămase după implementarea noii structuri. Din 2027, economia estimată este de aproximativ 2,7 milioane de lei anual, „în mod recurent”, conform estimărilor prezentate. Ce se întâmplă cu posturile ocupate Posturile de execuție ocupate în prezent vor fi preluate în noua structură, cu respectarea condițiilor și procedurilor din legislația în vigoare. Pentru funcțiile de conducere, Guvernul diferențiază între: funcțiile care se mențin fără modificări substanțiale ale atribuțiilor (rămân la titulari); funcțiile ale căror atribuții se modifică semnificativ sau care se desființează (se aplică procedurile și garanțiile din Codul administrativ ). În forma prezentată, reorganizarea reduce numărul maxim de posturi cu 109 (toate vacante) și numărul funcțiilor de conducere cu 32, de la 80 la 48. [...]
Ucraina propune un armistițiu maritim în Marea Neagră pentru reluarea transportului comercial , iar mingea este acum în terenul Rusiei, potrivit Digi24 . Mesajul transmis de Volodimir Zelenski la ONU leagă direct securitatea rutelor maritime de presiunea economică asupra Moscovei, prin menținerea sancțiunilor. Zelenski a spus liderilor reuniți la Națiunile Unite că Ucraina este pregătită pentru un armistițiu maritim în Marea Neagră, pe baza unor propuneri avansate de Egipt, India și Turcia, și a cerut un răspuns din partea Rusiei. În paralel, Kievul insistă și pentru încetări ale focului care să vizeze atacurile asupra infrastructurii energetice, pe fondul temerilor că Rusia ar putea lovi instalații de electricitate și încălzire în iarnă. De ce contează: navigația blocată apasă pe lanțurile de aprovizionare și pe prețuri În discurs, Zelenski a indicat că opțiunile prezentate de Egipt, India și Turcia urmăresc restabilirea navigației în condiții de siguranță pentru transportul comercial, într-un context în care circulația mărfurilor este „aproape blocată” din cauza atacurilor asupra navelor și infrastructurii portuare, de ambele părți. El a afirmat că Ucraina este pregătită să contribuie la siguranța transportului maritim și la securitatea alimentară în Marea Neagră, condiționând însă acest lucru de „măsuri concrete” ale Rusiei pentru dezescaladare. Digi24 notează și efectul economic mai larg: principalii importatori de grâu din Asia, Orientul Mijlociu și Africa, dependenți de regiunea Mării Negre, întâmpină dificultăți în asigurarea aprovizionării, iar prețurile globale ale grâului au crescut puternic. Context diplomatic: discuții SUA–Rusia și un armistițiu limitat pe cereale și energie Zelenski s-a întâlnit marți cu președintele SUA, Donald Trump , iar potrivit relatării, au discutat și despre un armistițiu privind țintele din domeniul energetic. Secretarul de Stat american, Marco Rubio, a declarat după întâlnirea cu ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, că atât Rusia, cât și Ucraina și-au exprimat interesul pentru un armistițiu limitat care să vizeze cerealele și energia. Kremlinul nu a susținut public aceste propuneri, iar înaintea discuțiilor Lavrov–Rubio a transmis că nu există premise pentru negocieri de pace mai ample, deși rămâne „deschis” la astfel de discuții. Sancțiunile, miza economică invocată de Zelenski În intervenția de la tribuna ONU, Zelenski a cerut aliaților să mențină sancțiunile împotriva Moscovei, prezentându-le ca instrument de limitare a capacității Rusiei de a finanța războiul. „Ţinta noastră este capacitatea Rusiei de a finanţa acest război, de a-l prelungi, de a-l face mai brutal şi mai distructiv.” Tot în acest context, el a criticat Franța pentru demersuri la Bruxelles privind ridicarea sancțiunilor împotriva oligarhului Alișer Usmanov, în schimbul eliberării unui cetățean francez deținut în Azerbaidjan, argumentând că orice slăbire a sancțiunilor poate prelungi conflictul. Ce urmează rămâne neclar: Zelenski spune că așteaptă răspunsul Rusiei, în timp ce Kremlinul nu a confirmat public susținerea pentru un armistițiu maritim sau pentru variantele limitate discutate în plan diplomatic. [...]
Ministerul Finanțelor avertizează că scumpirea împrumuturilor apasă bugetul , chiar dacă, „în acest moment”, nu vede un risc imediat pentru plata pensiilor și salariilor, potrivit Digi24 . Declarațiile vin înaintea unei noi evaluări de rating, într-un context de instabilitate politică, depreciere a leului și creștere a costurilor de finanțare. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , spune că România are „argumente serioase” pentru menținerea ratingului de țară, dar admite că piețele urmăresc îndeaproape problema stabilității și că aceasta influențează direct condițiile în care statul se împrumută. Costurile de finanțare au urcat, iar presiunea se vede în buget Nazare a comentat randamentele de peste 7% pentru obligațiunile României pe 10 ani și a respins ideea unui risc imediat pentru plata cheltuielilor rigide ale statului (pensii și salarii), însă a punctat că majorarea dobânzilor nu poate fi ignorată. „Nu este un risc pentru pensii și salarii în acest moment, dar nici nu putem ignora faptul că ne cresc costurile de finanțare.” Ministrul a mai spus că scumpirea finanțării „nu este un lucru ușor de dus” și că efectele se vor vedea, subliniind că evoluția dobânzilor are atât cauze interne, cât și externe. În logica prezentată de el, reducerea incertitudinii politice ar ajuta la temperarea presiunii pe costurile de împrumut. Argumentul-cheie pentru rating: țintele de deficit, considerate realizabile În perspectiva evaluării de rating care urmează „în perioada următoare”, Nazare a indicat execuția bugetară și respectarea țintelor de deficit drept principalele elemente de susținere în discuțiile cu agențiile de rating . El a afirmat că țintele de deficit (atât pe metodologie „cash”, cât și ESA – standardul european de raportare) sunt văzute ca realizabile și că, spre deosebire de anii trecuți, diferențele dintre estimările autorităților și cele ale agențiilor ar fi acum mai mici. Concret, ministrul a spus că agențiile au încredere că România poate încheia anul la un deficit de 6,6% (cash și ESA). Leul și investitorii, sensibili la instabilitatea politică Nazare a legat deprecierea leului și episoadele de volatilitate din ultimele luni de perioada în care România a funcționat cu guvern interimar, dar și de factori externi și decizii ale investitorilor. Mesajul central: stabilitatea este urmărită de investitori și creditori, iar rezolvarea rapidă a acestei „ecuații” ar reduce tensiunile din piață. Ce contează pentru economie Din perspectiva impactului economic, mesajul ministrului este că România încearcă să apere ratingul prin disciplina de deficit, însă costul datoriei a crescut deja, iar această creștere se traduce în presiune suplimentară asupra bugetului. Următorul test rămâne evaluarea agențiilor de rating, în condițiile în care percepția de risc influențează direct dobânzile la care se finanțează statul. [...]
PNL, USR și UDMR negociază preluarea ministerelor-cheie lăsate de PSD , iar blocajul pe portofolii precum Energia, Sănătatea, Justiția și Transporturile riscă să întârzie configurarea viitorului executiv condus de premierul desemnat Siegfried Mureșan , potrivit informațiilor Digi24 . Într-o discuție de miercuri, la Palatul Victoria, liderii PNL, USR și UDMR ar fi convenit ca fiecare partid să păstreze ministerele pe care le deține în prezent, cel mai probabil cu aceiași miniștri. Miza negocierilor a rămas însă împărțirea portofoliilor deținute până în primăvară de PSD, unde partidele își dispută ministerele considerate „mai importante”, conform sursei citate. Cum ar arăta împărțirea portofoliilor Conform informațiilor Digi24, schița de lucru discutată între partide ar aloca: PNL: șapte portofolii; USR: șase portofolii; UDMR: trei portofolii. Decizia finală nu este încă luată, iar negocierile sunt descrise ca fiind în desfășurare. Ce ministere își doresc partidele Pe lista portofoliilor disputate apar, potrivit surselor Digi24, Energia, Sănătatea, Justiția și Transporturile. În acest cadru: PNL ar viza Ministerul Energiei, Ministerul Sănătății sau Ministerul Justiției; USR își dorește, de asemenea, Ministerul Justiției și ar vrea și Ministerul Transporturilor; UDMR ar urmări să păstreze trei portofolii, dar „mai importante”: ar fi dispus să cedeze Ministerul Culturii pentru Ministerul Agriculturii și își dorește fie Sănătatea, fie Transporturile. Schimbări de structură: mai puțini vicepremieri și limită la secretari de stat În privința structurii viitorului Guvern, Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor ar fi stabilit reducerea numărului de vicepremieri la trei, de la cinci în prezent. Toți vicepremierii ar urma să fie dintre miniștri, astfel încât să nu fie create posturi suplimentare pentru persoane din afara Guvernului. Totodată, fiecare minister ar urma să aibă cel mult trei secretari de stat. Calendar: reluarea negocierilor și pașii următori Negocierile ar urma să fie reluate astăzi și „ar putea fi finalizate”, potrivit informațiilor Digi24. Sursa mai indică faptul că premierul desemnat ar urma să aibă vineri o discuție cu președintele Nicușor Dan , iar la începutul săptămânii viitoare, luni sau marți, cabinetul ar urma să fie supus votului în Parlament. [...]
Atacul cu rachete hipersonice asupra Kievului prelungește presiunea pe infrastructura civilă și energetică , într-un moment în care Ucraina încearcă să-și consolideze sprijinul internațional pentru înăsprirea sancțiunilor împotriva Rusiei, potrivit Digi24 . În noaptea de miercuri spre joi, la câteva ore după încheierea sesiunii Adunării Generale a ONU de la New York, forțele ruse au lansat un atac cu rachete asupra capitalei Ucrainei. Primarul Kievului, Vitali Kliciko , a declarat că au fost folosite din nou rachete balistice și că au murit cel puțin două persoane. Serviciul de Situații de Urgență al Ucrainei a raportat, pe baza unor date preliminare, opt răniți în urma atacurilor din cursul nopții. O persoană ar fi murit într-o parcare din apropierea unei maternități din districtul Podil, unde au căzut resturi de rachetă. Pagube în mai multe raioane și intervenții de urgență În timpul nopții au fost înregistrate lovituri în raioanele Solomensk și Dniprovsk, conform informațiilor prezentate în articol. În Solomensk au luat foc depozite, iar trei răniți au fost spitalizați. În Dniprovsk au fost avariate o clădire administrativă și două clădiri rezidențiale, iar o casă a fost distrusă. În districtul Podolsk, pe lângă zona maternității, a fost lovită și o clădire nelocuibilă cu un singur etaj, unde a izbucnit un incendiu. Potrivit lui Kliciko, doi răniți se află în stare gravă. Ținte civile, inclusiv energie și logistică Volodimir Zelenski a transmis pe Telegram că atacul a fost lansat în timp ce discuta, la o întâlnire cu congresmeni, despre „legea lui Lindsey Graham” privind sancțiuni mai dure împotriva Federației Ruse și despre necesitatea înăspririi acestora. Potrivit președintelui ucrainean, țintele principale ale atacului au inclus infrastructura civilă, între care clădiri rezidențiale, unități medicale, sectorul energetic și cel logistic. „În timp ce oamenii dormeau, pe cer se vedeau fulgerări provocate de explozii. Se știe deja că sunt două victime. De asemenea, există și răniți. Serviciile de urgență sunt la fața locului — în una dintre clădiri sunt blocate persoane”, a declarat el. Context: atacuri repetate asupra Kievului Atacurile asupra capitalei au loc pe fondul unei serii de lovituri consecutive: forțele ruse bombardează Kievul cu rachete și drone de cel puțin patru zile, potrivit informațiilor citate. Separat, pe 23 septembrie, armata rusă a lansat atacuri cu drone asupra Kievului, în urma cărora au murit două persoane, iar numărul total al răniților în acea zi a ajuns la 45, conform datelor finale furnizate de primar și de Parchetul municipal din Kiev. În același episod au fost lovite și obiective precum un depozit și o fabrică farmaceutică a companiei „Darnitsa”, menționată ca unul dintre cei mai mari producători de medicamente din Ucraina. [...]
