Știri
Știri din categoria Diverse
Calificarea Belgiei în optimi după un final dramatic poate schimba rapid calculele de tablou și presiunea sportivă din fazele eliminatorii, după ce europenii au întors un meci pierdut cu Senegal și au mers mai departe la CM 2026, potrivit Digi24.
Belgia s-a impus cu 3-2 după prelungiri, la Seattle, în șaisprezecimi, deși a fost condusă cu 2-0 până în minutul 86. Senegal a marcat prin Diarra (25) și Sarr (51), iar belgienii au egalat pe final, prin Lukaku (86) și Tielemans (89).
Calificarea a fost decisă în minutul 120+5, când Youri Tielemans a transformat o lovitură de la 11 metri. Penalty-ul a fost acordat după intervenția VAR (sistemul video de arbitraj), în urma unui fault comis de Lamine Camara asupra lui Trossard, notează publicația, care citează Digi Sport.
Meciul a fost arbitrat de Said Martinez, din Honduras.
Belgia va juca în optimi cu câștigătoarea meciului SUA – Bosnia. În același timp, Senegal va întâlni învingătoarea din meciul SUA – Bosnia-Herțegovina, conform informațiilor din articol.
Recomandate
Un atac aerian rusesc de câteva ore asupra Kievului a lovit zeci de obiective civile și a avariat inclusiv o stație de ambulanță , într-un nou episod care menține presiunea operațională pe serviciile de urgență ale capitalei ucrainene, potrivit Știrile Pro TV . Atacul, descris de autoritățile ucrainene ca „masiv”, a folosit drone de atac, rachete balistice și rachete de croazieră și a vizat regiunea Kiev în cursul nopții, fiind raportate lovituri în cinci cartiere. Jurnaliști ai AFP au auzit explozii în mai multe serii de atacuri care au durat câteva ore. Bilanțul comunicat joi dimineață de administrația militară din Kiev indică 16 răniți și doi morți. Potrivit aceleiași surse, 28 de situri au fost lovite, „în principal clădiri rezidențiale și infrastructuri civile”. Impact direct asupra intervențiilor de urgență Primarul Kievului, Vitali Kliciko , a spus că loviturile au avariat o clădire din centrul capitalei care adăpostea o stație de ambulanță. În cartierul Șevcenkivski, cinci lucrători din domeniul sănătății au fost răniți, iar unul dintre ei – un ambulanțier – este în stare critică, potrivit edilului. În alte zone, autoritățile au raportat incendii la acoperișul unei clădiri rezidențiale înalte și persoane blocate într-o clădire de nouă etaje avariată. Context: avertismentul lui Zelenski și escaladarea loviturilor Președintele Volodimir Zelenski avertizase cu o zi înainte, de la Dublin, că Rusia pregătește un atac „de mare anvergură” și le ceruse ucrainenilor să își „dubleze prudența” pentru a se proteja. Atacurile asupra Kievului au loc pe fondul unui război care a intrat în al cincilea an, capitala fiind vizată periodic de lovituri aeriene, uneori de amploare. În paralel, Kievul și-a intensificat în ultimele luni loviturile asupra Rusiei și a teritoriilor ocupate de Moscova, în timp ce negocierile mediate de SUA pentru încheierea războiului sunt descrise ca fiind în impas. [...]
Acuzațiile lui Dragoș Pîslaru despre un plan de rupere a PNL ridică miza instabilității politice , într-un moment în care negocierile și calculele pentru o majoritate guvernamentală se intersectează cu dispute interne și cu un litigiu în instanță privind decizii ale partidului, potrivit Libertatea . Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, susține că ar fi existat „un plan premeditat” de destabilizare și divizare a PNL, urmat de „alipirea” unei grupări liberale la PSD, pentru a crea voturile necesare în Parlament în vederea învestirii unui nou Executiv. În această schemă, miza ar fi fost izolarea conducerii liberale și îndepărtarea premierului Ilie Bolojan de la Palatul Victoria. Ce spune Pîslaru despre mecanismul „ruperii” PNL Pîslaru afirmă că strategia ar fi vizat izolarea „elementelor reformiste” și atragerea unei facțiuni din PNL de către PSD, astfel încât noua configurație să poată susține o majoritate alternativă. El a legat discuția de contextul moțiunii de cenzură, despre care spune că nu ar fi urmărit doar schimbarea guvernului, ci și reconfigurarea internă a PNL. În același context, Pîslaru a sugerat că președintele României, Nicușor Dan , ar fi fost „atras strategic” într-o „capcană” politică. „Cred că era un plan premeditat mult înainte, în care probabil i s-a spus şi preşedintelui că «rezolvăm noi», atrăgându-l în această capcană”, a explicat Dragoş Pîslaru. Totodată, el a indicat că Adrian Veștea ar fi fost parte din acest demers. „Acum, după ce punem elementele de puzzle împreună, cred că se conturează foarte clar că a existat un demers premeditat de rupere a PNL şi de alipire înapoi într-o alianţă cu PSD. Asta a fost, de fapt, calculul politic foarte greşit. Adrian Veştea? Da, cred că a fost în acea treabă”. De ce contează: risc de blocaj și volatilitate în jurul majorității Dincolo de disputa politică, acuzațiile vin într-un moment în care se discută explicit despre formule de guvernare și despre o posibilă „rotativă” (alternarea premierului între partide). În acest cadru, Pîslaru susține că un astfel de calcul ar fi fost „nociv” și ar fi pus România „într-o situație de instabilitate”. În paralel, Ilie Bolojan a declarat, în podcastul „Friendly Fire”, că Sorin Grindeanu ar urmări funcția de premier inclusiv pentru a proteja interese ale unor primari și ale unor persoane din conducerea companiilor de stat, relatează Biziday. Pe de altă parte, Sorin Grindeanu a spus că PSD acceptă varianta rotativei, dar numai dacă începe cu PSD, conform Agerpres. „Eu am spus că sunt de acord cu această rotativă atât timp cât începe cu PSD. Asta este ceea ce am spus și nu mi-am schimbat punctul de vedere”, a afirmat Grindeanu la Parlament, conform Agerpres. Context juridic în PNL: decizie provizorie a instanței Pe fondul acestor tensiuni, Tribunalul București a suspendat provizoriu efectele Hotărârii Consiliului Național Extraordinar al PNL care a stat la baza organizării Congresului Extraordinar din 21 iunie 2026. Decizia este provizorie, iar PNL are cinci zile pentru a depune apel; partidul a anunțat că va folosi „toate căile de atac” în instanță, potrivit informațiilor din articol. [...]
Scăderea petrolului la minimele ultimelor patru luni reaprinde discuția despre cât de repede se pot tempera costurile cu energia , într-un moment în care piața reacționează la semnale de detensionare în Orientul Mijlociu, potrivit Libertatea . Miercuri, barilul de Brent (Marea Nordului), cu livrare în septembrie, a coborât cu 1,89%, la 71,57 dolari (aprox. 329 lei), cel mai mic nivel de la închiderea piețelor pe 27 februarie, înaintea primelor lovituri israeliano-americane în Iran. În același timp, West Texas Intermediate (WTI) – reperul american – cu livrare în august, a scăzut cu 1,32%, la 68,58 dolari (aprox. 315 lei), relatează AFP, citată de publicație. Negocierile SUA–Iran și Strâmtoarea Ormuz : principalul semnal urmărit de piață Scăderea vine pe fondul discuțiilor tehnice dintre reprezentanții americani și iranieni, desfășurate la Doha. SUA și Iranul negociază de la jumătatea lunii iunie, pentru o perioadă programată de 60 de zile, cu posibilitatea de prelungire, după semnarea unui protocol de acord pe 17 iunie, mediat de Pakistan și Qatar. O sursă diplomatică citată de AFP a confirmat că miercuri au avut loc astfel de discuții în capitala Qatarului. Președintele american a descris întâlnirile drept „foarte bune” și a spus că „totul decurge bine”. În paralel, analistul David Morrison (Trade Nation) a explicat că operatorii sunt „ușor încurajați” de relaxarea blocadei din Strâmtoarea Ormuz, un punct-cheie pentru transportul global de petrol. Riscul operațional rămâne: Ormuz e încă tratată ca „zonă de război” Deși unele nave care transportă materii prime au traversat recent strâmtoarea, traficul maritim rămâne sub nivelul obișnuit. Morrison a mai spus că Teheranul ar dori să perceapă o taxă pentru escortarea navelor, în timp ce administrația Trump susține că o astfel de condiție nu poate face parte dintr-un acord de pace. Separat, sindicatele și operatorii din sectorul maritim au anunțat într-un comunicat că vor continua să considere Strâmtoarea Ormuz o zonă de război cel puțin până pe 9 iulie. SUA a apelat la rezerva strategică: 89 de milioane de barili retrași Pe partea de ofertă, Agenția pentru Informații în domeniul Energiei (EIA) din SUA a raportat că miercuri au fost scoși 89 de milioane de barili de petrol din rezerva strategică a țării. Cantitatea reprezintă jumătate din angajamentul de 172 de milioane de barili asumat de Washington pentru a compensa pierderile de exporturi de hidrocarburi din Golful Persic, cauzate de conflictul din Orientul Mijlociu. România: carburanții rămân sus, în pofida ieftinirii petrolului În România, prețurile la pompă sunt încă ridicate, notează publicația. Petrom și Socar sunt singurele stații care au majorat prețul motorinei miercuri dimineață, 1 iulie, după ce plafonarea prețului nu a mai fost prelungită. În stațiile monitorizate din București: benzina standard: cel mai mic preț este 8,62 lei/litru, la Petrom (neschimbat față de vineri); motorina standard: cel mai mic preț este 9,24 lei/litru, la Rompetrol, față de 9,18 lei/litru cu o zi înainte (creștere de 0,06 lei). [...]
Vizita Anitei Anand la București pune pe agendă cooperarea economică și de securitate România–Canada , într-un moment în care aliații NATO își coordonează pozițiile înaintea reuniunii miniștrilor de externe din cadrul Summitului de la Ankara, potrivit Digi24 . Ministra canadiană a Afacerilor Externe, Anita Anand , va face o vizită oficială în România pe 6 iulie, la invitația Oanei Țoiu, ministrul interimar al Afacerilor Externe de la București. Conform Ministerului Afacerilor Externe, discuțiile vor viza consolidarea relației bilaterale, cu accent pe cooperarea economică și în domeniul securității. Pe agendă este inclus și un schimb de opinii privind principalele teme aflate pe masa reuniunii miniștrilor de externe ai statelor aliate, organizată în cadrul Summitului NATO de la Ankara . În context, Oana Țoiu a transmis pe 1 iulie, de Ziua Canadei, un mesaj în care a evidențiat parteneriatul cu Ottawa, bazat pe „valori democratice comune”, legături interpersonale și cooperare în promovarea „securității, prosperității și stabilității internaționale”. „România preţuieşte foarte mult parteneriatul de încredere cu Canada, construit pe valori democratice comune, legături interpersonale puternice şi o cooperare strânsă în promovarea securităţii, prosperităţii şi stabilităţii internaţionale. Aştept cu nerăbdare să o primesc pe ministrul Anita Anand în România în zilele următoare şi să consolidăm în continuare excelenta noastră cooperare bilaterală”, a scris Oana Ţoiu pe reţeaua X. [...]
Europa a pierdut poziția de principală destinație pentru GNL-ul american , după ce traderii au redirecționat transporturile către piețe mai bine plătite, arată datele citate de Digi24 . În iunie, pentru prima dată din iulie 2024, mai puțin de jumătate din exporturile SUA de gaz natural lichefiat (GNL) au ajuns în Europa, pe fondul unui ecart de preț favorabil Asiei și al unei cereri neobișnuit de mari din Egipt. Potrivit datelor preliminare de monitorizare a navelor furnizate de LSEG, dintr-un total de 10,6 milioane de tone exportate de SUA în iunie, 4,41 milioane de tone (aproape 42%) au fost livrate în Europa. În luna mai, Europa absorbise peste 50% din exporturile americane. Diferența de preț a mutat cargourile spre Asia Principalul motor al schimbării a fost diferența de preț dintre Asia și Europa. În iunie, indicele asiatic JKM a avut un preț mediu de 17,33 dolari/MMBtu, în timp ce referința europeană TTF s-a situat la 13,19 dolari/MMBtu, ceea ce a crescut atractivitatea livrărilor către Asia. În acest context, livrările către Asia au însumat 3,25 milioane de tone, adică aproximativ 31% din exporturile totale ale SUA. Egiptul a devenit cumpărător major, cu importuri record Un alt factor important a fost creșterea importurilor Egiptului, care a cumpărat un volum record de 1,06 milioane de tone de GNL american, aproape 10% din totalul exporturilor SUA. Conform aceleiași surse, cumpărătorii egipteni au plătit prime de până la 1 dolar/MMBtu peste prețurile legate de indicele european TTF. Analiștii citați de Reuters (via Agerpres) pun evoluția și pe seama tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu, care au limitat oferta regională de GNL, în timp ce cererea europeană a rămas relativ modestă. În plus, o parte dintre traderii europeni ar prefera să amâne achizițiile, anticipând o creștere a ofertei globale în a doua parte a anului, cu potențial de scădere a prețurilor. Exporturile totale ale SUA au crescut ușor, iar o parte din volume „așteaptă” prețul Per ansamblu, exporturile totale ale SUA au crescut ușor față de luna precedentă, deși iunie a avut cu o zi mai puțin. Producția a fost susținută de revenirea după lucrări de mentenanță la terminale operate de Cheniere Energy și Freeport LNG . În același timp, aproximativ 730.000 de tone de GNL american erau în tranzit fără destinație finală stabilită, urmând să fie vândute în funcție de evoluția prețurilor internaționale. Exporturile către America Latină au urcat la 0,96 milioane de tone, pe fondul reducerii producției din Trinidad și Tobago, unde mentenanța la instalațiile Atlantic LNG (operate de Shell și BP) a limitat livrările. Alte transporturi au ajuns în Emiratele Arabe Unite, Africa de Sud și Senegal. [...]
Ilie Bolojan propune un „guvern de armistițiu” sau unul minoritar ca soluție rapidă pentru ieșirea din blocajul politic, cu un mandat limitat și ținte punctuale precum respectarea angajamentelor din PNRR și reducerea deficitului bugetar, potrivit Libertatea . Miza, dincolo de formula politică, este capacitatea executivului de a livra reforme și măsuri fiscale într-un calendar strâns, în condițiile în care România nu are un guvern „plin” de două luni. Într-o intervenție în podcastul „Friendly Fire”, liderul PNL a susținut că negocierile sunt complicate de „lipsa de încredere în PSD” și a pus sub semnul întrebării posibilitatea refacerii vechii coaliții. În acest context, Bolojan a descris drept „realiste” două variante: un guvern minoritar sau un „guvern de armistițiu”, construit pe baza unui acord politic, nu prin declarații publice. Ce ar însemna „guvernul de armistițiu” în logica PNRR și a deficitului Conform aceleiași surse, Bolojan a conturat ideea unui executiv cu mandat limitat și obiective „bine definite”, între care a menționat explicit: respectarea angajamentelor asumate prin PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență); reducerea deficitului bugetar. Mesajul central este că, în lipsa unei majorități stabile, o formulă temporară ar putea fi folosită pentru a debloca decizii considerate urgente, cu accent pe reforme și pe țintele bugetare. Acuzații la adresa lui Sorin Grindeanu și disputa pe „rotativă” Bolojan a afirmat că Sorin Grindeanu ar urmări funcția de premier nu doar pentru cariera politică, ci și pentru a proteja interese ale unor primari și ale unor persoane din conducerea companiilor de stat, relatare atribuită de Libertatea publicației Biziday. Liderul PNL a mai spus că Grindeanu și-ar fi schimbat poziția față de ideea unei rotative guvernamentale, fiind acum deschis la „o propunere de guverne succesive”. În paralel, președintele PSD a declarat la Parlament că social-democrații acceptă rotativa, dar cu condiția să înceapă cu PSD, potrivit Agerpres. Declarația lui Grindeanu include și disponibilitatea de a semna „pe loc” un acord cu PNL, USR și UDMR, dacă liberalii ar vota mai întâi un guvern PSD. „Eu am spus că sunt de acord cu această rotativă atât timp cât începe cu PSD.” „Stop! Acum, pe loc, îl semnez. Să vină Bolojan să-l semneze şi el.” Contextul blocajului: două luni fără guvern „plin” Libertatea reamintește că criza politică a început pe 20 aprilie, când PSD a retras sprijinul politic premierului PNL Ilie Bolojan, iar pe 23 aprilie miniștrii PSD au demisionat. Pe 5 mai, moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR a trecut, iar Guvernul Bolojan a căzut după 11 luni de la învestire; PNL a anunțat ulterior trecerea în opoziție. În același interval, un premier desemnat (Eugen Tomac) și-a depus mandatul după ce nu a obținut o majoritate, iar un alt guvern (Adrian Veștea) a picat la vot în Parlament. Cum de la 1 iulie a început vacanța parlamentară, scenariul menționat este că Ilie Bolojan ar putea rămâne premier până în toamnă, odată cu reluarea sesiunii la 1 septembrie. [...]
