Știri
Știri din categoria Bănci
BERD a investit 955 mil. euro în România în 2025, un record anual, pe fondul orientării accelerate spre proiecte verzi, arată un documentar publicat de Agerpres, la 35 de ani de la inaugurarea oficială a băncii pentru operațiuni, la Londra, în 15 aprilie 1991.
Volumul din 2025 a fost de 955 de milioane de euro (aprox. 4,8 miliarde lei) în 37 de proiecte, peste nivelul din 2024, când BERD a investit 707 milioane de euro (aprox. 3,5 miliarde lei) în 44 de proiecte. Potrivit sursei, acesta este „cel mai mare volum anual de afaceri înregistrat în România” de când BERD investește local, din 1992, declarație atribuită Victoriei Zinchuk, directorul BERD pentru România.
În 2025, 81% din investițiile BERD în România au fost dedicate economiei verzi, peste media băncii în toate regiunile. Documentarul notează și o estimare de impact: proiectele semnate în cursul anului ar urma să genereze reduceri anuale ale emisiilor de CO2 de peste un milion de tone, în linie cu obiectivele UE privind clima și energia.
Între tranzacțiile evidențiate în material se află:
La nivel global, BERD a investit peste 220 de miliarde de euro în peste 7.800 de proiecte, potrivit site-ului instituției, și își menține accentul pe dezvoltarea sectorului privat și investițiile verzi. În 2025, banca a raportat investiții totale de 16,8 miliarde de euro, în creștere față de 16,6 miliarde în 2024.
Pentru România, până în februarie 2026, materialul sintetizează colaborarea cu BERD astfel: 591 de proiecte, investiții cumulate de 12,484 miliarde de euro, o cotă a sectorului privat de 87% în portofoliu, 217 operațiuni active, un portofoliu actual de proiecte de 3.645 milioane euro și active operaționale de 2.658 milioane euro. Tot în România, Craiova a fost primul oraș care a intrat în programul Green Cities al BERD, în 2019.
Recomandate
BNR spune că avertismentul european despre IA are rol preventiv și nu indică un risc iminent pentru bănci , iar analiza riscurilor cibernetice nu trebuie interpretată ca un îndemn la retragerea depozitelor sau la renunțarea la serviciile financiare digitale, potrivit Ziarul Financiar . Mesajul vine după avertismentul publicat la începutul lunii iulie de Comitetul European pentru Risc Sistemic (CERS) privind riscurile cibernetice generate de modelele avansate de inteligență artificială. „Analiza prudentă a riscurilor cibernetice nu trebuie, prin urmare, confundată cu un îndemn la retragerea depozitelor sau la renunţarea la serviciile financiare digitale.” Ce înseamnă, de fapt, avertismentul CERS BNR explică faptul că avertismentul CERS este un instrument de politică macroprudențială (adică un set de măsuri și semnale pentru limitarea riscurilor la nivelul întregului sistem financiar), adresat autorităților și instituțiilor financiare, cu scopul de a consolida reziliența sistemului financiar european în contextul dezvoltării modelelor de inteligență artificială. Banca centrală precizează că documentul nu anunță producerea unui incident și nu sugerează inevitabilitatea unui blocaj sistemic al sectorului financiar. Cum spune BNR că monitorizează riscurile cibernetice Potrivit băncii centrale, supravegherea include monitorizarea riscurilor operaționale și cibernetice prin: supravegherea băncilor și a infrastructurilor pieței financiare; analiza incidentelor raportate; teste periodice de reziliență cibernetică; exerciții de testare la stres din perspectiva riscului cibernetic; teste avansate de reziliență cibernetică, derulate cu regularitate încă din 2024 de infrastructurile pieței financiare și de instituțiile de credit sistemice, care simulează tehnici folosite de atacatori avansați. BNR mai arată că cel mai recent exercițiu de testare la nivelul infrastructurilor pieței financiare și al instituțiilor de credit sistemice nu a identificat vulnerabilități operaționale semnificative, iar băncile evaluate au demonstrat că pot activa planurile de continuitate și procedurile de gestionare a crizelor. Numerarul rămâne „plan de rezervă”, dar cu riscuri BNR subliniază că numerarul rămâne o componentă importantă a sistemului monetar și poate ajuta la continuitatea plăților în situații excepționale. În același timp, avertizează că păstrarea unor sume mari în afara sistemului bancar implică riscuri de furt, pierdere sau distrugere. Instituția reamintește și că depozitele eligibile sunt garantate în limita echivalentului a 100.000 de euro (aprox. 523.000 lei) pentru fiecare deponent, la fiecare bancă. În plus, BNR indică date din Raportul asupra stabilității financiare din decembrie 2024 : numerarul în circulație era de 120,3 miliarde lei, gradul de disponibilitate ajungea la 98%, iar rețeaua de bancomate deservea aproximativ 13,4 milioane de persoane (71% din populația rezidentă de peste 15 ani), toate localitățile urbane având cel puțin un bancomat. Context: de ce a apărut avertismentul european CERS a publicat la 7 iulie 2026 Avertismentul CERS/2026/3 privind riscurile cibernetice sistemice generate de modelele de inteligență artificială de frontieră. Documentul arată că aceste modele pot crește viteza, amploarea și sofisticarea atacurilor cibernetice și pot modifica structural profilul de risc al sistemului financiar european. La analiza tehnică ce a fundamentat avertismentul au participat și experți ai BNR. [...]
Banca Transilvania a intrat în selecția Superbrands România 2026–2027 , o recunoaștere care funcționează ca un indicator de încredere și diferențiere într-o piață bancară în care reputația influențează direct atragerea și retenția clienților, potrivit Banca Transilvania . Programul Superbrands este descris ca un demers internațional care evidențiază brandurile apreciate pentru „încredere, relevanță și capacitatea de a crea valoare pe termen lung”. În definiția din material, un „Superbrand” este ales constant de consumatori, oferă avantaje semnificative față de concurență și depășește beneficiile strict funcționale. Cum a fost făcută selecția Evaluarea Consumer Superbrands 2026–2027 a avut două etape: În prima etapă, 30 de membri ai Consiliului Onorific Superbrands au evaluat peste 1.900 de branduri din 61 de categorii, pe criterii precum reputație, încredere, calitate și diferențiere pe piață. Ulterior, lista rezultată a fost analizată printr-un studiu în rândul a 1.500 de consumatori din mediul urban. Top 20 Superbrands România: cine mai este pe listă În top 20 al brandurilor desemnate eligibile pentru statutul de Superbrand apar, între altele, Dedeman, Uber, eMAG, Netflix, Glovo, Samsung, Apple, OMV, Lidl, IKEA și Coca-Cola, alături de Banca Transilvania. Ce urmează în programul Superbrands 2026–2027 Selecția este prezentată ca o etapă din programul Superbrands România 2026–2027, care va continua cu includerea poveștilor brandurilor în „Cartea Superbrands România” și cu organizarea Galei Superbrands, programată pentru 2027. [...]
Curtea de Apel București a refuzat să blocheze ancheta Consiliului Concurenței în dosarul ROBOR , menținând astfel calendarul de sancționare și contestare pentru băncile vizate, potrivit Profit . Decizia contează pentru piață fiindcă limitează posibilitatea băncilor de a întârzia, pe cale procedurală, finalizarea investigațiilor și mută disputa în etapa litigiilor pe fond, după comunicarea motivării. Raiffeisen Bank ceruse suspendarea procedurilor administrative din investigația Consiliului Concurenței (inclusiv amânarea deliberărilor și a deciziei), până la soluționarea definitivă a unui alt dosar în care banca reclamase refuzul accesului la unele documente din investigație. Miza era ca investigația să fie „înghețată” până când instanța ar fi tranșat disputa privind accesul la dosar. Consiliul Concurenței a arătat în instanță că o suspendare ar putea produce efecte pe o perioadă nedeterminată și ar afecta „grav și definitiv” investigația. În paralel, autoritatea s-a mișcat rapid: cererea de ordonanță președințială a fost depusă pe 2 iunie, iar pronunțarea a venit pe 9 iunie; între timp, pe 5 iunie plenul Consiliului se întrunise și adoptase deja decizia, anunțată ulterior prin comunicat pe 7 iunie. De ce a pierdut Raiffeisen: accesul la documente confidențiale se contestă odată cu decizia finală În motivare, instanța a făcut trimitere la articolul 45 din Legea Concurenței 21/1996, care limitează accesul la dosar atunci când este vorba despre secrete de afaceri, informații confidențiale sau documente interne și stabilește că ordinul președintelui Consiliului privind accesul la documente confidențiale poate fi atacat doar odată cu decizia de finalizare a investigației. Judecătorul a reținut și că, la data judecății, decizia de finalizare a investigației fusese deja luată, urmând să fie transmisă părților în termen de 120 de zile. În acest cadru, banca va putea formula acțiune atât împotriva deciziei, cât și împotriva ordinului președintelui Consiliului prin care i-a fost refuzat accesul complet. Raiffeisen solicitase, între altele, opis complet al dosarului, acces integral la corespondența dintre Consiliul Concurenței și BNR, acces la datele Refinitiv (fost Reuters) și la baza de date cu cotații, precum și la răspunsurile altor bănci la un chestionar al autorității și la setul de date/graficele analizei economice. Banca a susținut că fără aceste documente nu își poate pregăti apărarea și că suspendarea era necesară pentru a preveni o pagubă „iminentă și ireparabilă”. Context: amenzi record și următorul pas – planuri de conformare și litigii În dosarul ROBOR, băncile au primit amenzi record, descrise de Profit ca fiind de 5–7% din veniturile brute, în total circa 710 milioane de euro (aprox. 3,6 miliarde lei). În material sunt menționate explicit: Raiffeisen Bank: amendă de 442,5 milioane lei Banca Comercială Română (BCR): amendă de 577,4 milioane lei După primirea motivării deciziei, băncile vor avea la dispoziție 60 de zile pentru a prezenta planuri privind modul în care vor elimina practicile anticoncurențiale constatate de Consiliu, mai notează publicația. În paralel, disputa se mută în instanță: băncile așteaptă redactarea deciziei pentru a începe litigiile împotriva Consiliului Concurenței. Un risc suplimentar, semnalat în articol, este că BNR a avertizat că eventualele litigii inițiate de clienți care s-ar considera păgubiți ar putea genera pierderi chiar mai mari decât cele din amenzi. Ce este în joc în dosarul ROBOR Potrivit explicațiilor din articol, Consiliul Concurenței susține că băncile nu ar fi făcut un cartel propriu-zis pentru manipularea ROBOR, însă că, prin comportamentul din procesul zilnic de fixing și prin transparența cotațiilor, ar fi influențat nivelul ROBOR cu „fracțiuni de procent”. ROBOR este un reper pentru o parte dintre creditele în lei cu dobândă variabilă, iar investigația a început în 2022, pe fondul creșterii abrupte a dobânzilor odată cu inflația ridicată și majorarea ratei-cheie de către BNR. [...]
BNR avertizează că amenzile din dosarul ROBOR pot lovi creditarea și costul finanțării statului , într-un document intern care califică situația drept „critică”, potrivit Profit . Miza, dincolo de sancțiunea în sine, este efectul de propagare: diminuarea profitabilității băncilor ar putea reduce capacitatea de finanțare a populației și companiilor și ar putea influența percepția investitorilor și a agențiilor de rating asupra riscului asociat pieței bancare din România. Consiliul Concurenței a anunțat luna trecută sancționarea a 10 bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde lei (710 milioane euro), pentru încălcarea normelor de concurență prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR. Băncile au fost amendate cu 5-7% din veniturile brute, pentru metodologii comune, comunicări între traderi și publicarea cotațiilor ROBOR în perioada de fixing, astfel încât s-au putut influența una pe cealaltă, fără ca autoritatea să rețină existența unui cartel. Profit notează că sunt cele mai mari amenzi aplicate până acum de autoritatea de concurență. De ce spune BNR că situația este „critică” Într-un document oficial redactat în această lună și analizat de publicație, BNR (cabinetul guvernatorului Mugur Isărescu ) susține că nivelul amenzii propuse generează un „prejudiciu direct semnificativ” pentru băncile vizate și poate produce efecte negative asupra stabilității financiare, asupra intermedierii bancare și asupra economiei în ansamblu, inclusiv asupra percepției agențiilor de rating. Banca centrală argumentează și că estimarea unei influențe asupra ROBOR ar presupune definirea unui nivel de referință „corect” al indicelui, adică nivelul pe care l-ar fi avut în absența presupusei creșteri artificiale. În lipsa datelor care să permită determinarea acestui nivel ipotetic, BNR afirmă că procentul creșterii artificiale nu poate fi calculat „în mod obiectiv”, iar în consecință nu poate fi cuantificat nici prejudiciul individual al consumatorilor. „În consecință, nu poate fi cuantificat nici prejudiciul individual al consumatorilor rezultat ca urmare a acestei presupuse creșteri (...). Prin urmare, în această ipoteză, singurul prejudiciu care poate fi estimat este cel produs asupra stabilității financiare”, susține banca centrală. Canalele de impact invocate: capital, creditare, finanțe publice BNR indică trei categorii principale de efecte, în logica sa, dacă amenda rămâne la un nivel „excepțional”: prejudiciu financiar direct pentru instituțiile de credit vizate, cu efect de reducere a rentabilității sectorului bancar și, implicit, a capacității de a genera capital intern și de a menține rezerve adecvate; impact asupra stabilității financiare și capacității de creditare , inclusiv prin deteriorarea percepției investitorilor, creditorilor externi și agențiilor de rating asupra riscului asociat pieței bancare din România; implicații asupra economiei și finanțelor publice , printr-o posibilă reducere a activității economice, afectarea investițiilor și consumului, dar și prin efecte asupra veniturilor bugetare (impozit pe profit și alte taxe), respectiv asupra costurilor de finanțare ale statului. În document, BNR leagă explicit diminuarea profitabilității de o posibilă temperare a finanțării economiei, pe fondul cerințelor stricte de capital și lichiditate din sistemul bancar. Disputa de fond cu autoritatea de concurență Pe baza argumentelor oficiale disponibile până la data documentului (02.07.2026), BNR afirmă că nu înțelege fundamentul deciziei Consiliului Concurenței și cere prudență în interpretarea concluziilor. „Pe baza argumentelor furnizate până la acest moment, nu înțelegem fundamentul deciziei autorității de concurență și, prin urmare, concluziile acesteia ar trebui interpretate cu prudență”, conchide BNR. În paralel cu amenzile, investigația are și o componentă de reglementare: în materialul citat se arată că raportul de investigație a inclus interdicții și recomandări care vizează participarea la fixingul ROBOR și chiar teme precum comunicările publice/private privind estimări de inflație și dobânzi, precum și recomandări către BNR, Guvern și Parlament pentru modificări. Ce urmează depinde de parcursul contestărilor și de modul în care vor fi implementate eventualele schimbări de procedură pentru stabilirea ROBOR, în condițiile în care organizarea fixingului și obligațiile băncilor sunt sub reglementările BNR, iar Consiliul Concurenței a acordat un termen de două luni pentru formularea unei noi proceduri. [...]
BCR își consolidează poziția în finanțarea economiei reale, după ce a fost desemnată „Cea mai bună bancă din România” în 2026 , o recunoaștere care, potrivit Banking News , vine pe fondul creșterii creditării corporate, al extinderii finanțărilor sustenabile și al accelerării digitalizării unor produse-cheie, inclusiv creditul ipotecar. Premiul a fost acordat la Euromoney Awards for Excellence 2026 și anunțat la gala organizată la Londra. Distincția recompensează performanțele băncii în digitalizare, finanțare sustenabilă și susținerea economiei reale, conform aceleiași surse. „La BCR, avem convingerea că cea mai bună bancă este, în același timp, banca cea mai utilă, cu care lucrezi simplu și transparent”, a declarat Sergiu Manea , CEO Banca Comercială Română. Ce a contat în evaluarea Euromoney: creditare, digitalizare și finanțări verzi În evaluare au fost evidențiate mai multe elemente operaționale și comerciale, între care: dezvoltarea Programului de Beneficii George, descris drept primul program bancar de loialitate din România, cu oferte personalizate; faptul că BCR este singura bancă din România care a digitalizat complet creditul ipotecar, cu flux 100% digital în George atât pentru accesare, cât și pentru refinanțare, inclusiv de la alte bănci; integrarea educației și sănătății financiare în strategia de retail, prin Coaching Financiar, cu peste 900.000 de persoane care au beneficiat de un plan financiar personalizat în 2025; consolidarea portofoliului de finanțări sustenabile: Casa Mea Natura (credit ipotecar verde) a reprezentat 77% din creditele ipotecare noi acordate de bancă în 2025; în același an, 1 din 3 noi clienți cu credit ipotecar din România a ales BCR; finanțări sustenabile noi în corporate și retail de peste 6,4 miliarde de lei (1,26 miliarde de euro), cu aproximativ 87% peste nivelul din 2024; credite noi pentru companii de 16,1 miliarde de lei în 2025, în creștere cu 15,3% față de anul anterior; aproximativ un sfert din aceste credite au fost destinate investițiilor; activitate pe piața de capital și finanțare eligibilă MREL (cerință minimă de fonduri proprii și datorii eligibile): emisiune de euroobligațiuni de 500 de milioane de euro și o emisiune de obligațiuni senior non-preferred de 1,12 miliarde de lei. Context regional: Erste Group, din nou lider în Europa Centrală și de Est În același cadru, Erste Group a primit pentru al treilea an consecutiv titlul de „Cea mai bună bancă din Europa Centrală și de Est” și premiul pentru „Cea mai bună bancă pentru companii mari din regiune”. Grupul a mai obținut, cumulat, opt distincții naționale în România, Austria, Polonia, Cehia și Slovacia. Euromoney Awards for Excellence sunt acordate din 1992 și folosesc, potrivit descrierii din material, un cadru de evaluare cu indicatori comparabili, aplicații structurate și un proces de selecție transparent, între peste 700 de instituții participante la nivel global. [...]
UniCredit își consolidează poziția de lider paneuropean după un nou an record de profitabilitate în 2025 , odată cu desemnarea drept „Cea mai bună bancă din Europa” pentru al doilea an consecutiv la Euromoney Awards for Excellence 2026 , potrivit Banking News . Distincția vine pe fondul unor „performanțe financiare solide” în 2025 și al unei „discipline operaționale” pe care Euromoney le leagă de o strategie clară, în timp ce grupul își menține focusul pe cele 14 piețe europene unde este prezent. În același timp, Euromoney indică rolul UniCredit în „integrarea bancară europeană” ca element de relevanță pentru poziționarea sa în sectorul financiar. „UniCredit a avut încă un an record din perspectiva profitabilității în 2025, demonstrând o performanță financiară remarcabilă, susținută de o strategie clară și de o disciplină operațională solidă. Orientarea sa către Europa și rolul său activ în integrarea bancară europeană o transformă într-un actor-cheie al sectorului financiar european”, a declarat Dominic O’Neil, Europe Editor, Euromoney. 12 premii în Europa, cu accent pe IMM-uri și Europa Centrală și de Est Pe lângă titlul „Europe’s Best Bank”, UniCredit a primit în total 12 premii la nivel european, inclusiv pentru finanțarea IMM-urilor (întreprinderi mici și mijlocii), retail banking, corporate banking, investment banking și ESG (criterii de mediu, sociale și de guvernanță). Publicația notează că premiile obținute în Europa Centrală și de Est – inclusiv pentru băncile din Croația, Bulgaria și Bosnia și Herțegovina – susțin ideea că regiunea contribuie semnificativ la succesul grupului. Lista premiilor menționate Europe’s Best Bank Germany’s Best Bank for SMEs CEE’s Best Bank for SMEs Italy’s Best Retail Bank Bosnia and Herzegovina’s Best Bank Bosnia and Herzegovina’s Best Bank for ESG Bosnia and Herzegovina’s Best Bank for SMEs Bulgaria’s Best Bank Bulgaria’s Best Bank for SMEs Croatia’s Best Bank Croatia’s Best Bank for Corporates Croatia’s Best Investment Bank În comunicatul citat, UniCredit leagă aceste rezultate de transformarea din ultimii ani și de intrarea într-o „următoare etapă de creștere” în cadrul strategiei „ UniCredit Unlimited ”, fără a detalia însă ținte financiare sau pași operaționali concreți pentru perioada următoare. [...]
