Știri
Știri din categoria Politică
România încearcă să reducă o datorie de aproape 600 de milioane de euro (aprox. 3 miliarde lei) în disputa cu Pfizer, prin negocieri purtate la Washington, potrivit Antena 3.
Miza discuțiilor este una bugetară și de politică publică: ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, se întâlnește cu oficiali ai companiei pentru a negocia în „scandalul dintre România și Pfizer”, în contextul unei datorii pe care sursa o descrie ca fiind „de aproape 600 de milioane de euro”.
Materialul Antena 3 precizează că negocierile sunt considerate „decisive” și că jurnalistul Sergiu Cora se află la Washington, de unde relatează despre aceste discuții. Publicația nu oferă, în textul disponibil, detalii despre formatul negocierilor, posibile scenarii de rezultat sau ce anume „obține România” concret în urma lor.
Recomandate
Riscul unei crize politice interne poate reduce capacitatea României de a-și găsi parteneri externi într-un context economic global tensionat , avertizează fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu , într-o intervenție la Digi24 , pe fondul discuțiilor din coaliție și al semnalelor de încetinire economică. Diaconescu susține că „lumea s-a rupt” și că relațiile dintre parteneri nu mai funcționează „inerțial”, ceea ce obligă statele să vină cu strategii „versatile” și să evite testele riscante, mai ales dacă nu au „reziliența” altor economii. În acest cadru, el a argumentat că o instabilitate politică internă devine un factor care poate izola România în plan extern: fără stabilitate, percepția din afară ar fi că țara trebuie să-și rezolve mai întâi problemele interne înainte de a putea construi parteneriate. „Ai o stabilitate internă, ai posibili parteneri. Nu ai o stabilitate internă, când mă uit din afară spun: «Lasă-i să-și rezolve problemele și pe urmă, eventual, ne mai vedem».” Decizia PSD care poate amplifica incertitudinea Declarațiile vin în contextul în care conducerea PSD urmează să aibă o ședință luni, 20 aprilie, pentru a decide dacă partidul rămâne sau nu la guvernare, potrivit informațiilor prezentate de Digi24. Miza este una de funcționare a executivului, într-un moment în care economia este deja sub presiune din motive externe. Diaconescu a făcut și o comparație cu alte state care au deficite ridicate, precum Italia și SUA, dar a susținut că acestea operează „în altă logică”, sugerând că România nu își permite aceeași marjă de manevră. Context economic: avertismente FMI și prognoză redusă pentru România În același tablou, șefa Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva, a avertizat că economia globală intră într-o perioadă de „crize suprapuse”, cu datorii publice în creștere și presiuni persistente asupra prețurilor la energie. Totodată, potrivit celui mai recent raport „ World Economic Outlook ” al FMI, instituția a redus la jumătate prognoza de creștere economică a României pentru 2026, la 0,7% (de la 1,4% anterior). FMI estimează că economia ar urma să accelereze în 2027, când creșterea ar putea ajunge la aproximativ 2,5%, iar inflația ar începe să se tempereze. În această combinație de risc politic intern și deteriorare a perspectivelor economice, mesajul central al fostului ministru este că România ar avea mai puțin spațiu pentru erori: instabilitatea internă poate deveni rapid un cost extern, prin scăderea disponibilității partenerilor de a se angaja în proiecte sau în sprijin, într-un mediu internațional mai fragmentat. [...]
PSD se pregătește să retragă sprijinul politic pentru premierul Ilie Bolojan pe 20 aprilie, un pas care poate declanșa rapid o criză guvernamentală și turbulențe economice ; G4Media trece în revistă scenariile prin care social-democrații ar putea forța schimbarea executivului și consecințele posibile în piață. Decizia urmează să fie luată prin vot electronic, de la ora 17:00, de aproape 5.000 de lideri centrali și locali ai PSD (șefi de organizații județene, primari, viceprimari, președinți de consilii județene, parlamentari, consilieri județeni și președinți de filiale comunale sau orășenești). Dacă votul ar menține sprijinul pentru Bolojan, criza s-ar închide rapid, iar inițiatorul ei, Sorin Grindeanu, ar ieși slăbit politic, notează publicația. Ce urmează dacă PSD votează „anti-Bolojan” Potrivit informațiilor prezentate, pasul imediat ar fi retragerea miniștrilor PSD, a vicepremierului și a secretarului general al guvernului, urmată de solicitarea ca premierul să demisioneze pe motiv că și-a pierdut majoritatea politică. De aici, analiza descrie două variante: Demisia premierului , care ar deschide negocieri pentru un nou guvern (fie cu aceeași coaliție, fie cu o altă majoritate conturată în jurul președintelui Nicușor Dan). Totuși, scenariul este considerat puțin probabil în contextul în care Bolojan a spus într-un interviu din 27 martie că „nu se pune problema demisiei”. Rămânerea lui Bolojan la Palatul Victoria fără miniștrii PSD , ceea ce ar muta conflictul pe două planuri: unul de imagine (acuzații reciproce privind prelungirea crizei și efectele economice) și unul decizional, unde PSD ar avea la îndemână o soluție rapidă: moțiunea de cenzură. Instrumentele parlamentare și riscul de blocaj Dacă Bolojan refuză să demisioneze, el poate conduce 45 de zile cu miniștri interimari, înlocuindu-i pe cei PSD. G4Media amintește că, în această situație, guvernul nu trebuie să treacă printr-un vot de învestitură „în integralitate”, fiind vorba de o remaniere prin schimbarea componentei politice; votul ar fi necesar doar pentru noii miniștri, în linie cu o decizie a Curții Constituționale (504/2019) . Chiar dacă Parlamentul ar respinge noii miniștri propuși, guvernul nu ar cădea automat: premierul poate numi alți interimari pentru încă 45 de zile, perioadă în care executivul își păstrează capacitatea de a adopta ordonanțe de urgență. O astfel de prelungire a interimatului ar putea însă „paraliza” funcționarea statului, potrivit analizei. Moțiunea de cenzură: singura cale sigură de a-l înlătura În scenariul în care Bolojan rămâne în funcție, PSD ar putea încerca să dărâme guvernul prin moțiune de cenzură, dar cu un cost politic major: ar avea nevoie de voturile partidelor extremiste din opoziție (AUR, SOS, POT, PACE). În plus, pentru PSD ar conta și „cine depune primul” moțiunea (PSD sau AUR), din rațiuni de imagine și de evitare a unei subordonări simbolice față de George Simion. O moțiune adoptată ar duce la căderea guvernului și la declanșarea negocierilor pentru o nouă majoritate. G4Media notează că, în acest punct, devin posibile inclusiv formule precum un guvern PSD-AUR sau un guvern PSD sprijinit de AUR în Parlament, deși nu poate fi anticipat acum ce combinație ar rezulta. De ce contează economic și ce rol poate avea președintele Miza imediată este stabilitatea, într-un moment în care România are deja presiuni bugetare. Analiza avertizează că o criză politică ar putea amplifica problemele economice prin creșterea costurilor de împrumut, amânarea investițiilor pe fond de incertitudine și presiune pe cursul de schimb. În ecuație intră și președintele Nicușor Dan, care ar putea influența deznodământul prin poziționarea sa. Până acum, el a cerut stabilitatea coaliției și a insistat pe necesitatea accelerării absorbției fondurilor din PNRR până la termenul-limită de 31 august, iar despre susținerea premierului a indicat că aceasta „trebuie să vină din Parlament”, conform Constituției. [...]
Americanii maghiari văd în înfrângerea lui Viktor Orbán un „manual” pentru a bloca încercările de manipulare a regulilor electorale în SUA , într-un moment în care administrația Trump este acuzată că încearcă să încline terenul de joc înaintea alegerilor de la mijloc de mandat , potrivit NPR . Materialul pornește de la ideea că schimbarea de putere din Ungaria – descrisă ca o înfrângere a lui Orbán – este interpretată de o parte a diasporei maghiare din Statele Unite ca dovadă că un lider cu reflexe iliberale poate fi învins prin organizare politică și prin apărarea instituțiilor care gestionează alegerile. De ce contează: miza este controlul regulilor jocului electoral Punctul central al relatării este comparația dintre Ungaria și SUA pe tema „terenului de joc” electoral: cum pot fi modificate reguli, instituții și proceduri astfel încât competiția să devină mai puțin echitabilă, și ce tip de reacție civică și politică ar putea funcționa pentru a contracara acest lucru. NPR notează că, în lectura intervievaților, experiența Ungariei oferă lecții aplicabile în SUA tocmai pentru că nu se rezumă la un singur scrutin, ci la un proces mai lung în care puterea executivă își consolidează influența asupra arhitecturii electorale. Ce „model” invocă intervievații și unde îl văd aplicabil Din perspectiva americanilor maghiari citați, „modelul” nu este unul de campanie clasică, ci unul de rezistență instituțională și de mobilizare: atenție la schimbările de reguli și la modul în care sunt administrate alegerile; presiune publică și politică pentru menținerea unor mecanisme de control și echilibru (checks and balances); organizare pe termen lung, nu doar în preajma votului. NPR nu detaliază în fragmentul disponibil pașii concreți sau actorii politici implicați în Ungaria, dar insistă asupra ideii de „plan” transferabil: identificarea timpurie a modificărilor care pot afecta competiția și construirea unei coaliții suficient de largi pentru a le bloca sau inversa. Ce urmează În logica materialului, următorul test este modul în care aceste lecții sunt traduse în acțiune în SUA înaintea alegerilor de la mijloc de mandat: nu doar prin mesaje electorale, ci prin bătălii legate de reguli, proceduri și instituții. NPR prezintă această paralelă ca pe o temă de strategie politică, nu ca pe o comparație de context general între cele două țări. [...]
Schimbul de replici PSD–PNL ridică miza unei posibile crize politice , după ce președintele PSD București, Daniel Băluță, l-a atacat public pe prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu și a criticat „guvernarea Bolojan”, potrivit Digi24 . Reacția vine în contextul în care Ciprian Ciucu le-a transmis social-democraților că Ilie Bolojan nu va demisiona și i-a avertizat că liberalii nu vor mai face coaliție cu PSD dacă partidul iese de la guvernare și demite Guvernul prin moțiune de cenzură. Băluță susține că Ciucu este mai preocupat de mesajele politice decât de administrație și îl acuză de „declarații politice disperate”, într-o postare publicată joi pe Facebook. Atac la „guvernarea Bolojan” și apel la evaluarea prin rezultate În același mesaj, liderul PSD București a folosit termeni duri la adresa premierului Ilie Bolojan, afirmând că „rezultatele guvernării Bolojan arată doar dezastru pentru România și pentru români”, pe fondul unor „măsuri dure, fără rezultat, antiromânești”. Băluță a susținut că această evaluare ar fi indicată de „cifrele și instituțiile oficiale”, fără a detalia în material despre ce date este vorba. Totodată, el a spus că liderii politici ar trebui evaluați „prin transparență, rezultate și răspunsuri clare” și nu „prin etichete sau campanii de imagine”. Mesaj către Ciucu: focus pe administrația Capitalei În final, Băluță i-a recomandat lui Ciprian Ciucu să se concentreze pe „problemele reale ale bucureștenilor” și mai puțin pe „amenințări politice”, argumentând că „în politică, credibilitatea nu se construiește prin declarații, ci prin rezultate”. Schimbul de mesaje are loc pe fondul tensiunilor din coaliție și al discuțiilor despre o eventuală moțiune de cenzură, temă care, dacă se concretizează, ar putea împinge rapid disputa din zona retoricii în cea a deciziilor cu efect direct asupra stabilității guvernării. [...]
PSD pregătește o ieșire controlată de la guvernare, cu un calendar care poate lăsa Executivul fără majoritate , dacă premierul Ilie Bolojan nu demisionează după votul intern programat luni, potrivit Mediafax . Secretarul general al PSD, Claudiu Manda, spune că partidul va cere demisia premierului, iar dacă aceasta nu vine „în 48–72 de ore”, miniștrii social-democrați se retrag din Guvern. Calendarul deciziei și scenariul „în doi pași” PSD intră luni, 20 aprilie, într-o consultare internă privind viitorul coaliției și susținerea acordată premierului. Conform informațiilor prezentate, aproximativ 5.000 de membri ar urma să voteze într-o ședință la Parlament dacă partidul îi retrage sau nu sprijinul politic lui Ilie Bolojan. Scenariul discutat în PSD, în cazul unui vot favorabil retragerii sprijinului, este etapizat: mai întâi, retragerea sprijinului politic pentru premier; apoi, dacă Ilie Bolojan nu demisionează în următoarele 72 de ore, demisia în bloc a vicepremierului și a celor șase miniștri PSD, joi, 23 aprilie. Miza: majoritatea parlamentară și riscul de blocaj Potrivit calculelor Mediafax, fără PSD, nucleul format din PNL, USR, UDMR și grupul minorităților ar strânge 181 de voturi în Parlament, sub pragul de 233 necesar pentru susținerea unui guvern. În acest context, retragerea miniștrilor PSD ar pune presiune directă pe funcționarea Executivului și pe capacitatea acestuia de a trece proiecte prin Parlament. Ce spune Claudiu Manda și ce a răspuns Bolojan Claudiu Manda a indicat că, dacă votul intern va fi majoritar împotriva actualei formule, PSD așteaptă demisia premierului ca „prim gest de responsabilitate”. În caz contrar, partidul ia în calcul retragerea miniștrilor într-un interval de 48–72 de ore. „Dacă Ilie Bolojan dorește să rămână, nu cu noi. Noi ne retragem miniștrii din guvern”, a declarat Claudiu Manda, într-un podcast Evz.ro. Pe 2 aprilie, întrebat dacă ia în calcul demisia după consultarea PSD, Ilie Bolojan a respins public această variantă. Mediafax mai notează că premierul a avut miercuri o întrevedere de aproximativ două ore cu președintele Nicușor Dan, la Palatul Cotroceni , fără ca tema discuției să fie comunicată oficial. Ce variantă ar urmări PSD, potrivit surselor citate Surse din partid citate de Mediafax susțin că PSD nu ar urmări neapărat ieșirea completă de la guvernare, ci schimbarea formulei politice: continuarea guvernării, dar fără Ilie Bolojan premier și fără USR în noua construcție. Într-un astfel de scenariu, PSD ar lua în calcul negocieri pentru o coaliție PSD–PNL–UDMR, condusă de „un alt premier liberal”, pe fondul speranței că nemulțumirile față de actualul premier se vor accentua și în PNL. [...]
Sondajul indică o presiune de stabilitate asupra Cotroceniului , după ce majoritatea respondenților spun că președintele Nicușor Dan ar trebui să rămână neutru în conflictul dintre PSD (Sorin Grindeanu) și tabăra PNL–USR (Ilie Bolojan), potrivit Digi24 . Mesajul vine în plin risc de ruptură în Coaliție, cu o ședință PSD programată pe 20 aprilie, în care social-democrații ar urma să decidă dacă își retrag sprijinul pentru premier și dacă ies de la guvernare. Datele sondajului Agenției de Rating Politic (comandat de Digi24) arată că 42,2% dintre respondenți cred că președintele ar trebui să rămână neutru. Alte răspunsuri au fost „nu știu” (20,9%), „Ilie Bolojan” (13,1%) și „nu urmăresc știrile” (11%), în timp ce opțiunile explicite pentru PSD (5,5%) sau Sorin Grindeanu (4,2%) sunt mai jos în clasament. Contextul imediat este unul de negocieri și consultări la nivel înalt. Digi24 notează că aceste rezultate apar la o zi după întâlnirea dintre Nicușor Dan și Ilie Bolojan la Cotroceni , discuții care ar fi durat aproximativ două ore. În perioada următoare, președintele ar urma să discute și cu Sorin Grindeanu (PSD), respectiv cu liderul USR, Dominic Fritz. Ce spune sondajul despre opțiunea de premier La întrebarea „Cine ați vrea să conducă Guvernul în continuare?”, cea mai mare pondere a răspunsurilor este „nu știu” (26,2%). Dintre numele testate, George Simion (AUR) este primul (20,9%), urmat de Ilie Bolojan (16,2%) și varianta „un tehnocrat” (14,7%). Restul opțiunilor menționate în sondaj: „Nu urmăresc politica” – 8,4% „Alte variante” – 5,4% Sorin Grindeanu – 4,7% Călin Georgescu – 2,5% Victor Ponta – 0,8% Petrișor Peiu – 0,2% Sondajul a fost realizat pe 1.187 de interviuri, în perioada 1–10 aprilie 2026, cu o marjă de eroare de ±2,8%, conform articolului. Miza politică imediată: decizia PSD din 20 aprilie Digi24 relatează că șeful statului a vrut să se întâlnească cu fiecare lider al Coaliției înainte de ședința PSD din 20 aprilie, când partidul va decide dacă îi retrage sprijinul lui Ilie Bolojan și dacă părăsește guvernarea. În paralel, conducerea PSD ar fi stabilit un plan care mizează pe forțarea demisiei premierului prin retragerea sprijinului politic, însă Bolojan le-ar fi transmis colegilor de partid că nu va demisiona. Context: AUR rămâne pe primul loc la parlamentare, dar la un minim post-prezidențiale Articolul plasează aceste date și în contextul unui sondaj INSCOP publicat miercuri, potrivit căruia AUR rămâne pe primul loc în intenția de vot la parlamentare, dar ar fi coborât la 37%, cel mai scăzut nivel după alegerile prezidențiale din mai 2025. În același sondaj sunt indicate și următoarele procente: PSD – 20,1%; PNL – 15,5%; USR – 12,7%; UDMR – 4,3%; POT – 3,6%; SOS România – 2,8%; SENS – 2,4%; Independent – 1%; Alt partid – 0,7%. Directorul INSCOP Research , Remus Ștefureac, a pus scăderea AUR în legătură cu pierderea a 4 puncte procentuale față de începutul lui 2026 și cu diferențele dintre intenția de vot „la rece” și opțiunile celor care declară că ar veni sigur la vot (votanți mobilizați), cu un exemplu explicit pentru PSD (20,1% vs. 16,6% la votanți mobilizați), conform comunicatului citat. [...]
