Știri
Știri din categoria Fonduri europene
România riscă sancțiuni după ce a ratat programul de împădurire finanțat de UE, deși avea la dispoziție sute de milioane de euro pentru plantarea a zeci de mii de hectare de pădure. Programul finanțat prin PNRR trebuia să ducă la împădurirea a 56.000 de hectare, însă obiectivul a fost redus succesiv după ce autoritățile nu au reușit să avanseze proiectele. Inițial, Comisia Europeană a coborât ținta la 26.700 de hectare, iar ulterior la 18.000. Chiar și această țintă redusă este în pericol, deoarece până în primăvara lui 2026 au fost plantate doar aproximativ 11.200 de hectare.
Programul a fost gândit în special pentru sudul țării, unde deficitul de pădure este mare, iar terenurile agricole sunt afectate de degradare și deșertificare. Paradoxal, tocmai în aceste județe proiectele au lipsit aproape complet. Exemplele sunt grăitoare: în Teleorman s-au plantat puțin peste 4 hectare, în Gorj aproximativ 7 hectare, iar în Giurgiu doar 1,6 hectare.
Principalele motive invocate pentru acest eșec țin de interese economice și de modul în care a fost gândită finanțarea. Specialiștii spun că terenurile sunt folosite pentru agricultură deoarece aduc subvenții prin APIA, ceea ce face împădurirea mai puțin atractivă pentru proprietari. În plus, multe primării nu au participat la program deoarece finanțarea presupunea ca lucrările să fie plătite inițial din bugetul local, urmând ca banii europeni să fie decontați ulterior.
Situația este vizibilă și în statisticile privind participarea administrațiilor locale. Din cele 3.180 de primării din România, doar 25 au depus proiecte pentru împăduriri sau reîmpăduriri prin PNRR.
Un caz extrem este județul Ilfov, unde nu s-a plantat niciun copac prin acest program. Deși zona are doar aproximativ 16% suprafață împădurită și este puternic afectată de poluarea din jurul Capitalei, terenurile sunt considerate mai valoroase pentru dezvoltări imobiliare, ceea ce blochează proiectele forestiere.
Autoritățile încearcă acum să recupereze întârzierea. Pentru a atinge ținta minimă de 18.000 de hectare, ar trebui plantate aproximativ 7.000 de hectare într-o singură sesiune de primăvară. Specialiștii avertizează însă că o mobilizare atât de rapidă ar putea crea o altă problemă: lipsa puieților disponibili pe piață.
Dacă proiectele nu vor fi finalizate în termen, România riscă sancțiuni financiare din partea Comisiei Europene. În paralel, mai multe inițiative private și campanii ale societății civile încearcă să compenseze lipsa proiectelor publice, organizând acțiuni de plantare și proiecte de împădurire la scară locală.
Recomandate
Comisia Europeană discută o soluție pentru accesul cel puțin parțial al Ungariei la fondurile PNRR de 10 miliarde de euro (aprox. 50 mld. lei), inclusiv prin prelungirea practică a plăților dincolo de termenul-limită de la final de august , pe fondul schimbării de guvern la Budapesta, potrivit HotNews . Miza este dublă: pentru Bruxelles, un test rapid al cooperării cu viitorul premier Péter Magyar ; pentru Budapesta, o gură de oxigen financiară într-o economie cu creștere modestă și costuri ridicate de finanțare a datoriei. Ce se negociază: „mutarea” banilor pentru a câștiga timp Péter Magyar urmează să se întâlnească miercuri cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , pentru a discuta modalități de a direcționa o parte din fondurile PNRR către banca națională de dezvoltare a Ungariei, potrivit unor surse citate de Financial Times . Scopul ar fi câștigarea de timp pentru deblocarea fondurilor înghețate anterior din cauza preocupărilor legate de statul de drept, în perioada administrației Viktor Orbán. Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, a spus că „o astfel de posibilitate există”, referindu-se la transferul fondurilor PNRR către organisme naționale pentru a permite plăți după 31 august. Condițiile Bruxelles-ului și „rescrierea” planului Comisia ar lua în calcul extinderea disponibilității fondurilor PNRR cu condiția ca Magyar să își respecte angajamentele anticorupție și să propună măsuri concrete care să corecteze problemele din perioada Orbán, potrivit acelorași surse. Ungaria nu a îndeplinit condițiile PNRR, inclusiv cele 27 de „etape-cheie” legate de consolidarea eforturilor anticorupție. În acest context, discuțiile se concentrează pe rescrierea planului astfel încât țara să poată primi rapid fonduri, însă oficiali de ambele părți admit că planul inițial nu mai poate fi realizat în cele aproximativ trei luni dintre preluarea mandatului (în mai) și termenul-limită de la final de august. În consecință, unele cerințe – între care reforma pensiilor și reforma procedurilor de achiziții publice – ar putea fi înlocuite cu alte reforme care pot fi adoptate în intervalul rămas. Modificările trebuie aprobate de Comisie și de o majoritate a statelor UE. De ce contează economic: presiune pe finanțarea statului Budapesta încearcă să recâștige accesul la peste 30 de miliarde de euro (aprox. 150 mld. lei), sumă care include 7,6 miliarde de euro (aprox. 38 mld. lei) din fondurile obișnuite ale UE și 17 miliarde de euro (aprox. 85 mld. lei) din împrumuturile preferențiale ale UE destinate apărării din programul SAFE. Potrivit informațiilor citate, fondurile europene ar avea un rol de „salvare” pentru o economie stagnantă: Ungaria a avut o creștere de 0,4% în 2025, iar randamentele obligațiunilor sale sunt constant printre cele mai ridicate din UE. Costurile de finanțare a datoriei, situate între 4 și 5% din PIB, sunt de asemenea printre cele mai ridicate din Uniune. În plus, după cheltuieli electorale în anul precedent, deficitul a ajuns aproape la două treimi din totalul planificat pentru 2026 până la finalul lunii martie, ceea ce ar impune ajustări fiscale semnificative. Ce urmează Negocierile sunt descrise ca un prim test al disponibilității lui Péter Magyar de a coopera cu Bruxelles-ul. Obiectivul Comisiei ar fi ca un calendar de plăți să fie gata de semnat în primele săptămâni de mandat, însă orice schimbare a planului necesită aprobări la nivel european, iar soluția discutată pentru depășirea termenului de 31 august rămâne, deocamdată, la nivel de posibilitate. [...]
Deblocarea fondurilor UE devine o miză economică imediată pentru Ungaria , după ce viitorul premier Peter Magyar a susținut că banii europeni „vor începe să sosească în curând”, în urma unei întâlniri la Bruxelles cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , potrivit Mediafax . Magyar a discutat cu von der Leyen despre pașii necesari pentru deblocarea fondurilor UE, în prezent înghețate pe fondul preocupărilor legate de corupție și de respectarea statului de drept în perioada guvernării Viktor Orban. Miza: risc de pierdere a banilor post-Covid dacă nu există acord până în august Ungaria riscă să piardă aproximativ 10 miliarde de euro din fondurile UE post-Covid-19 destinate redresării economiei, dacă nu este încheiat un acord înainte de termenul-limită din august, conform informațiilor din articol. Într-o postare pe X, Magyar a spus că discuțiile cu șefa Comisiei Europene au fost „extrem de constructive și productive” și că ar urma să revină la Bruxelles la finalul lunii mai, după preluarea oficială a mandatului. „Am convenit ca, în calitate de prim-ministru al Ungariei, să mă întorc la Bruxelles în săptămâna din 25 mai pentru a încheia acordul politic necesar ca Ungaria și poporul maghiar să primească, cât mai curând posibil, fondurile UE la care au dreptul — în valoare de câteva mii de miliarde de forinți.” Semnalul Comisiei: sprijin condiționat de „realinierea” la valorile UE Și Ursula von der Leyen a transmis un mesaj pe rețelele sociale, indicând că executivul european va sprijini eforturile de a aborda problemele și de a „realinia” Ungaria la valorile europene comune. Potrivit articolului, Peter Magyar urmează să depună jurământul la Budapesta pe 9 mai. Dacă discuțiile din a doua parte a lunii mai se concretizează într-un acord politic, următorul pas ar fi reluarea efectivă a fluxurilor de finanțare, însă materialul nu oferă un calendar ferm pentru plăți. [...]
Ungaria ar putea debloca circa 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei) din fonduri UE până la final de august , dacă noul premier Péter Magyar încheie în mai un acord politic cu Bruxelles-ul și îndeplinește condițiile impuse, potrivit Politico . Magyar, premier desemnat, s-a întâlnit miercuri la Bruxelles cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , într-un demers de a debloca finanțările europene înghețate de ani de zile pe fondul disputelor dintre instituțiile UE și politicile guvernului condus până acum de Viktor Orbán. Magyar a spus că negocierile „progresează foarte bine” și a anunțat că va reveni la Bruxelles pe 24–25 mai pentru a încheia un „acord politic public”. După întâlnire, Magyar a susținut că „fondurile UE vor începe în curând să ajungă în Ungaria”, adăugând că blocul comunitar nu ar impune condiții „contrare intereselor naționale” ale țării. Von der Leyen a indicat, într-o postare pe X, că discuția a vizat pașii necesari pentru deblocarea fondurilor „înghețate din cauza îngrijorărilor legate de corupție și statul de drept” și că echipele vor continua să lucreze împreună. În același registru, președintele Consiliului European, António Costa, a transmis public că a fost „o plăcere” să îl primească pe Magyar și că așteaptă o cooperare strânsă. Miza: bani care expiră și condiții stricte În joc este o parte importantă din fondul de redresare al Ungariei, inclusiv aproximativ 10 miliarde de euro care ar urma să expire dacă Budapesta nu îndeplinește condițiile UE până la finalul lunii august, notează publicația. Pentru accesarea banilor, Ungaria trebuie să livreze 27 de așa-numite „super jaloane” (seturi de condiții), care acoperă: achizițiile publice, independența justiției, libertatea academică, garanții anticorupție. Magyar a indicat direct cauza blocajului, afirmând că fondurile au fost oprite din cauza „corupției la scară industrială” în perioada Orbán. Calendar politic imediat Magyar urmează să depună jurământul pe 9 mai, moment care marchează startul formal al mandatului său de premier. Următoarea bornă anunțată este revenirea la Bruxelles pe 24–25 mai, când ar urma să fie închis acordul politic invocat de acesta — un pas care, dacă este urmat de îndeplinirea condițiilor până la termenul-limită din august, ar putea decide soarta celor circa 10 miliarde de euro. [...]
Guvernul încearcă să evite pierderea banilor UE pentru autostrăzi după ce pe unele tronsoane construite de firmele lui Dorinel Umbrărescu ar exista întârzieri, potrivit G4Media . Premierul Ilie Bolojan s-a întâlnit miercuri, la Ministerul Transporturilor, cu Dorinel Umbrărescu și cu miniștrii Transporturilor (Radu Miruță) și Fondurilor Europene (Dragoș Pîslaru). Discuția a vizat identificarea de soluții pentru ca România să nu piardă finanțarea europeană destinată autostrăzilor, în contextul unor posibile întârzieri pe anumite loturi. La întâlnire au participat și reprezentanți ai CNAIR și CNIR, companiile de stat care gestionează proiectele de autostrăzi. Miza: termenele din PNRR și riscul de dezangajare a fondurilor Radu Miruță a transmis că discuția a fost „directă și realistă”, concentrată pe ce termene pot fi respectate, ce nu poate fi respectat și ce soluții există pentru a evita pierderea banilor. „Discuția cu dumnealui și cu CNAIR, CNIR a fost directă și realistă: ce se respectă, ce nu se poate respecta și ce soluții avem. Fără iluzii. Fără amânări. Cu decizii luate la timp, ca România să nu piardă.” Context: UMB are în lucru tronsoane mari de autostradă Grupul UMB, controlat de Dorinel Umbrărescu, are în execuție mai multe tronsoane pe principalele autostrăzi aflate în construcție, inclusiv unele finanțate prin PNRR, conform informațiilor din articol. [...]
România riscă penalizări de ordinul miliardelor de euro dacă nu îndeplinește până în august o serie de jaloane din PNRR , iar negocierile politice de la Cotroceni nu au produs un acord pe patru dintre ele, potrivit Știrile Pro TV . Miza este direct bugetară: neîndeplinirea țintelor poate atrage penalizări financiare semnificative, în condițiile în care termenele sunt apropiate. La discuțiile de la Cotroceni au participat liderii PSD, PNL, USR și UDMR, chemați de Nicușor Dan, însă partidele „nu ar fi ajuns la un acord privind toate jaloanele din PNRR”, conform unor surse citate de publicație. În mod specific, nu s-ar fi reușit încheierea unui „moratoriu” pe patru jaloane: 128 (decarbonizarea sectorului de încălzire-răcire), 119a (reforma pieței de energie electrică), 4 (resursele de apă) și jalonul privind salarizarea unică. Jaloanele fără consens: energie, apă și salarizare Cele patru puncte rămase în dispută ating zone cu impact economic și de reglementare ridicat: Jalonul 128 : decarbonizarea sectorului de încălzire-răcire; Jalonul 119a : reforma pieței de energie electrică; Jalonul 4 : resursele de apă (mecanismul economic al „Apelor Române”); Salarizarea unică : noul cadru de remunerare în sectorul public. Lista de jaloane cu penalizări: până la 972 milioane euro pe jalon Știrile Pro TV arată că România trebuie să îndeplinească până în august jaloane pentru a nu fi „penalizată cu miliarde de euro”, o listă fiind publicată de premierul Ilie Bolojan înaintea discuțiilor de la Cotroceni. În material sunt menționate nouă jaloane și penalizările asociate, între 771 milioane euro și 972 milioane euro : Jalonul 431 (integritate în funcția publică) – penalizare: 771 milioane euro (aprox. 3,9 mld. lei) Jalonul 509 (terenuri de stat pentru investiții în surse regenerabile) – 771 milioane euro (aprox. 3,9 mld. lei) Jalonul 315 (Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor) – 972 milioane euro (aprox. 4,9 mld. lei) Jalonul 119a (energie: scoaterea din operare a 710 MW pe cărbune/lignit și modificări legislative) – 771 milioane euro (aprox. 3,9 mld. lei) Jalonul 128 (decarbonizarea încălzirii și răcirii, inclusiv reguli pentru biomasa și prosumatori) – 771 milioane euro (aprox. 3,9 mld. lei) Jalonul 197 (digitalizarea ANAF, inclusiv sistem bonus-malus) – 771 milioane euro (aprox. 3,9 mld. lei) Jalonul 4 (resurse de apă: nou mecanism economic pentru utilizatori) – 972 milioane euro (aprox. 4,9 mld. lei) Jalonul 420 (salarizare unitară în sectorul public) – 771 milioane euro (aprox. 3,9 mld. lei) Jalonul 442 (guvernanță corporativă la întreprinderile de stat) – 771 milioane euro (aprox. 3,9 mld. lei) Ce urmează În lipsa unui acord politic pe jaloanele sensibile, presiunea se mută pe calendarul de până în august și pe capacitatea Guvernului și a ministerelor coordonatoare de a livra legislația și măsurile cerute. Materialul nu precizează un nou termen pentru reluarea negocierilor sau o soluție agreată între partide, iar formulările sunt atribuite unor „surse”, ceea ce indică faptul că detaliile finale pot suferi modificări. [...]
Guvernul mizează pe adoptarea rapidă a 9 legi ca să nu piardă până la 10 miliarde euro (aprox. 50 miliarde lei) din PNRR , bani care ar urma să acopere o treime din investițiile publice și să finanțeze proiecte precum autostrăzi, școli, spitale, electrificarea căilor ferate și reabilitarea clădirilor publice, potrivit Economica , care citează o postare a premierului Ilie Bolojan . Termenul indicat de premier pentru accesarea celor 10 miliarde de euro este august , iar condiția este îndeplinirea „jaloanelor” (reforme și măsuri asumate prin PNRR). Până în vară, România mai are „câteva zeci” de jaloane de bifat, iar Ministerul Proiectelor Europene ar fi inventariat 9 jaloane considerate esențiale, de care „depind peste 7 miliarde de euro”. Ce investiții sunt legate de banii din PNRR În postarea citată, premierul indică drept exemple de proiecte finanțate din aceste fonduri: construcția de autostrăzi (este menționată Autostrada Moldovei); școli și spitale ; electrificarea căilor ferate ; reabilitarea clădirilor publice . Miza operațională este directă: fără încasarea tranșelor, Guvernul riscă să rămână fără o parte importantă din finanțarea necesară pentru a „termina lucrările de investiții”, inclusiv plățile către beneficiari, finalizarea și recepția proiectelor, conform aceleiași postări. Cele 9 jaloane „critice” și penalizările asociate Lista prezentată de premier include jaloane cu penalizări de ordinul sutelor de milioane de euro, dacă nu sunt îndeplinite. Pe scurt, acestea vizează: Integritate în funcția publică (Agenția Națională de Integritate / Ministerul Justiției) – penalizare: 771 milioane euro (aprox. 3,9 miliarde lei). Terenuri de stat ca zone de accelerare pentru investiții în regenerabile (Ministerul Agriculturii) – 771 milioane euro (aprox. 3,9 miliarde lei). Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor (CATUC) (Ministerul Dezvoltării) – 972 milioane euro (aprox. 4,9 miliarde lei). Reforma pieței de energie și scoaterea din operare a 710 MW pe cărbune/lignit (Ministerul Energiei) – 771 milioane euro (aprox. 3,9 miliarde lei). Decarbonizarea încălzirii-răcirii (Ministerul Energiei) – 771 milioane euro (aprox. 3,9 miliarde lei). Reforma ANAF prin digitalizare, inclusiv bonus-malus pentru inspectori (Ministerul Finanțelor) – 771 milioane euro (aprox. 3,9 miliarde lei). Noul mecanism economic pentru resursele de apă (Apele Române) (Ministerul Mediului) – 972 milioane euro (aprox. 4,9 miliarde lei). Salarizare unitară în sectorul public (Ministerul Muncii) – 771 milioane euro (aprox. 3,9 miliarde lei). Guvernanță corporativă la întreprinderile de stat (reducerea numirilor interimare) (Secretariatul General al Guvernului) – 771 milioane euro (aprox. 3,9 miliarde lei). Ce urmează și unde e riscul Premierul indică votarea celor 9 legi drept un „test de responsabilitate” pentru clasa politică, în condițiile în care fiecare jalon neîndeplinit poate însemna bani pierduți. Din informațiile prezentate, presiunea de calendar este dublă: „până în vară” pentru o parte din jaloane și „până în august” pentru accesarea celor 10 miliarde de euro. În lipsa unor detalii suplimentare în sursă despre calendarul legislativ sau stadiul fiecărui proiect de lege, rămâne neclar cât de repede pot fi adoptate actele normative și dacă vor trece în forma cerută de PNRR, fără modificări care să întârzie îndeplinirea jaloanelor. [...]
