Știri
Știri din categoria Diverse
Kremlinul ridică miza diplomatică în relația cu Belarusul după ultimatumul transmis de Kiev privind demontarea unor echipamente despre care Ucraina spune că ajută atacurile rusești, potrivit Digi24, care citează Reuters.
Moscova acuză Ucraina că „amenință suveranitatea” Belarusului, după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat vineri că o săptămână ar fi suficient pentru ca liderul belarus Aleksandr Lukașenko să demonteze stații de retransmisie a semnalului. Kievul susține că aceste echipamente sunt folosite pentru a ghida atacurile rusești asupra Ucrainei și a avertizat că va reacționa dacă Minsk nu se conformează.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus luni că președinții Vladimir Putin și Aleksandr Lukașenko ar urma să discute „în timpul apropiat” despre declarațiile lui Zelenski.
„Cât despre ameninţarea în sine, desigur, aceasta este extrem de agresivă: interferenţă în afacerile interne ale unei alte ţări şi o încălcare a suveranităţii altei ţări.”
Peskov a adăugat că Rusia nu are îndoieli că autoritățile belaruse „sunt capabile să-și apere suveranitatea”.
Belarus a fost folosit de forțele ruse ca teritoriu de intrare în Ucraina în februarie 2022, însă, potrivit informațiilor citate, Minsk nu și-a trimis propriile trupe și a spus că nu are planuri să se alăture războiului dus de Moscova. În același timp, Belarus găzduiește arme nucleare tactice rusești.
În acest cadru, disputa despre echipamentele de retransmisie indică o presiune în creștere asupra Belarusului, cu potențial de a complica suplimentar relațiile dintre Kiev, Minsk și Moscova, în funcție de răspunsul autorităților belaruse și de discuțiile anunțate între Putin și Lukașenko.
Recomandate
SUA au reluat integral schimbul de informații cu Ucraina , o decizie cu efect direct asupra capacității Kievului de a lovi mai eficient ținte la distanță pe teritoriul Rusiei, potrivit Digi24 , care citează Kyiv Post, preluând Politico . Miza operațională este majoră: accesul la informații de intelligence (date culese și analizate de servicii) influențează atât precizia loviturilor, cât și avertizarea timpurie privind atacuri aeriene și cu rachete. Reluarea cooperării vine după o înghețare temporară în martie 2025, decisă de Casa Albă în urma unei întâlniri tensionate în Biroul Oval între președintele SUA, Donald Trump, și președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, pe 28 februarie 2025. Atunci, Washingtonul a întrerupt temporar atât asistența militară, cât și schimbul de informații cu Kievul. Ce se schimbă pe teren: lovituri mai eficiente și presiune sporită asupra Moscovei Potrivit Politico (via Kyiv Post), schimbul de informații a revenit la nivelurile de dinaintea suspendării, iar parlamentari și experți americani spun că reluarea cooperării a consolidat poziția Ucrainei pe câmpul de luptă și a crescut presiunea asupra Rusiei. Senatorul Mark Warner, liderul democraților din Comisia pentru Informații a Senatului, a indicat o îmbunătățire a situației și a legat-o și de utilizarea dronelor cu rază lungă de acțiune: „Nu vreau să intru în detalii, dar situația s-a îmbunătățit.” În același registru, senatorul republican John Cornyn a pus accent pe dinamica politică de la Washington, sugerând că performanța Ucrainei contează în susținerea pe care o primește: „Toată lumea iubește învingătorii și se pare că Ucraina a întors soarta conflictului.” De ce contează: lecția din 2025, când pauza a produs efecte imediate Articolul amintește că întreruperea fluxului de informații în 2025 a avut consecințe rapide. Revista Time, citând oficiali ucraineni și occidentali, relata atunci că pauza a ajutat forțele ruse să recâștige teren în regiunea Kursk, a slăbit capacitățile de lovire la distanță ale Ucrainei și a expus mii de soldați riscului de a fi încercuiți. Un ofițer ucrainean a descris impactul în termeni duri: „Ca urmare a acestei pauze, s-au înregistrat sute de morți printre ucraineni.” Tot atunci, fără informații obținute prin sateliții americani, Ucraina ar fi avut dificultăți în identificarea țintelor rusești de mare importanță și în asigurarea avertizării timpurii, iar capacitatea de a efectua lovituri de precizie cu sistemul HIMARS a fost afectată, potrivit aceleiași relatări. Context politic: Casa Albă spune că Trump vrea încheierea războiului Casa Albă a transmis, într-un comunicat citat în articol, că Donald Trump rămâne concentrat pe încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei: „Președintele dorește ca acest război să se încheie, astfel încât uciderile fără sens să ia sfârșit.” În paralel, Stephen Sestanovich, cercetător la Consiliul pentru Relații Externe, a susținut că parteneriatul are și o componentă reciprocă, în care Ucraina furnizează la rândul ei informații relevante despre ceea ce se întâmplă la Moscova. În lipsa unor detalii publice despre parametrii tehnici ai schimbului de informații, concluzia rămâne una operațională: revenirea la cooperarea „integrală” indică o normalizare a relației de intelligence SUA–Ucraina, cu efecte directe asupra modului în care Kievul își planifică și execută loviturile la distanță. [...]
SUA au obținut de la Ucraina limitarea atacurilor în Marea Neagră, pentru a reduce riscul unor noi întreruperi ale exporturilor de petrol din Kazahstan , un flux considerat critic pentru piața globală și pentru rafinăriile europene, inclusiv din România, potrivit Digi24 , care citează Bloomberg. Înțelegerea vizează atât infrastructura Consorțiului Conductelor de la Marea Caspică (CPC), cât și petrolierele non-ruse care se îndreaptă spre terminalul CPC din Novorossiisk (Rusia), cu condiția ca navele să nu fie sancționate de Ucraina și să nu transporte mărfuri rusești. Un reprezentant al guvernului SUA, citat de Bloomberg, a spus că Ucraina a acceptat aceste restricții și a creat puncte de contact pentru schimb de informații cu transportatorii comerciali, pentru a sprijini trecerea în siguranță a navelor. De ce contează: CPC este o rută cheie pentru petrolul kazah Terminalul CPC este descris ca esențial pentru livrarea petrolului din Kazahstan, în condițiile în care statul din Asia Centrală nu are capacități semnificative de export pe rute alternative. În mod obișnuit, aproximativ 2% din livrările mondiale de țiței trec prin CPC, iar rafinăriile europene – inclusiv din România – depind în mare măsură de volumele din această zonă, potrivit informațiilor din articol. Acordul este prezentat ca un pas care ar putea susține creșterea livrărilor în regiune, după ce atacuri recente asupra navelor din apropierea terminalului CPC au redus activitatea: operațiunile de încărcare au fost întrerupte, iar o parte dintre armatori au început să evite zona. Ce prevede acordul și ce nave rămân potențiale ținte Conform termenilor descriși, Kievul ar furniza expeditorilor instrucțiuni care stabilesc ce nave pot deveni ținte. Înțelegerea presupune că navele protejate de atacuri: nu sunt vizate de sancțiuni ucrainene; nu transportă petrol rusesc sau alte mărfuri rusești; nu aparțin persoanelor fizice sau juridice ruse. O altă sursă, „la curent cu situația”, a declarat că Ucraina rămâne în contact strâns cu companiile americane și cu administrația Trump pe teme de securitate și protecție a navigației comerciale. Context: presiune pe piața petrolului și riscuri operaționale persistente Materialul notează că, deși transporturile au fost reluate, ele rămân sub nivelul obișnuit din cauza intensificării atacurilor cu drone în apropierea orașului Novorossiisk, iar autoritățile ruse suspendă de regulă încărcarea când există avertismente privind prezența dronelor. În același timp, articolul plasează discuția într-un context mai larg de tensiuni pe piața petrolului, menționând că războiul din Iran și reducerea livrărilor prin Strâmtoarea Ormuz au contribuit la un deficit pe piață, iar scumpirea petrolului și a combustibililor s-a propagat în economie. În plan politic intern american, textul indică faptul că prețurile la pompă au devenit un subiect sensibil înaintea alegerilor intermediare din noiembrie. Separat, publicația amintește că Turcia a cerut Rusiei și Ucrainei măsuri pentru siguranța navigației în Marea Neagră, după ce o navă turcească a fost avariată într-un atac cu drone lângă portul Novorossiisk, iar trei membri ai echipajului au fost grav răniți. [...]
Sondajul indică o linie roșie pentru orice negociere care implică cedări teritoriale , ceea ce poate limita spațiul de manevră al conducerii de la Kiev în discuțiile despre un armistițiu sau un acord de securitate, potrivit Digi24 . Datele arată că 60% dintre ucraineni consideră „categoric inacceptabil” ca întregul Donbas să fie cedat Rusiei în schimbul unor garanții de securitate. În același timp, aproape aceeași proporție ar accepta o „înghețare” a războiului de-a lungul liniilor actuale ale frontului, dacă aceasta ar veni la pachet cu garanții de securitate și cu o finanțare semnificativă pentru statul ucrainean, conform sondajului publicat de Ukrainska Pravda . Ce arată cifrele despre cedarea Donbasului Sondajul indică o societate majoritar reticentă la compromisuri teritoriale, dar nu complet închisă unor formule de oprire a luptelor: 60% resping „categoric” cedarea întregului Donbas către Rusia în schimbul garanțiilor de securitate; 33% ar fi dispuși să cedeze Donbasul, deși majoritatea recunosc că este o condiție dificilă; 7% s-au declarat indeciși. Pe regiuni, majoritatea respinge propunerea de retragere a trupelor ucrainene în schimbul unor garanții de securitate, iar opoziția a crescut ușor față de aprilie la Kiev, în centrul țării, în nord și în est. În regiunea Dunării de Jos, cifrele au rămas neschimbate, iar în vest s-a înregistrat o ușoară creștere a celor dispuși să aprobe cedarea, însă majoritatea rămâne împotrivă. La Kiev, în pofida bombardamentelor, disponibilitatea de a aproba cedarea a scăzut de la 34% la 26%, iar ponderea celor care se opun categoric a crescut de la 62% la 69%. „Înghețarea” războiului: acceptare majoritară, dar cu rezerve În scenariul unei „înghețări” pe linia actuală a frontului, în schimbul unor garanții de securitate sub forma unor finanțări semnificative și livrări de arme, 59% dintre respondenți spun că ar fi de acord, „în mare parte, cu reticență”. 31% se opun categoric acestui scenariu. Diferențe pe vârste și ce sugerează pentru deciziile politice Sondajul menționează o tendință: ucrainenii mai tineri sunt mai înclinați să aprobe retragerea trupelor din regiunea Donețk. Proporțiile cresc odată cu scăderea vârstei (de la 22% la cei de 60+ până la 42% la grupa 18–29). Totuși, chiar în rândul celor mai tineri se vede o scădere față de aprilie (de la 54% la 42%). Pentru conducerea de la Kiev, combinația dintre refuzul ferm al cedărilor teritoriale și acceptarea condiționată a „înghețării” conflictului sugerează că orice formulă de negociere ar avea nevoie de garanții de securitate și sprijin financiar consistent pentru a fi defensabilă intern, în timp ce concesiile teritoriale rămân, cel puțin în acest moment, greu de susținut politic. Metodologia sondajului și limitele în condiții de război Sondajul a fost realizat de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev (KIIS) în perioada 20 iulie – 3 august 2026, pe un eșantion de 974 de respondenți (18+), din toate regiunile Ucrainei controlate de guvernul de la Kiev. KIIS precizează că, pe lângă eroarea statistică (care, în condiții normale, nu ar depăși 4,1% pentru indicatorii apropiați de 50%), în condiții de război se adaugă și o abatere sistematică. [...]
Vizita lui Zelenski la Belgrad deschide o discuție directă despre cooperare economică și energetică într-o țară care depinde de gazul rusesc , un pas cu potențial de a complica echilibrul Serbiei între Moscova și Bruxelles, potrivit Digi24 . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat pe platforma X că a ajuns în Serbia, în prima sa vizită în această țară balcanică după invazia Rusiei în Ucraina din 2022. El a precizat că va avea „întrevederi importante” vineri și sâmbătă cu președintele sârb Aleksandar Vucic și cu premierul Djuro Macut. Miza: relații economice, UE și securitate Zelenski a indicat temele de discuție ca fiind întărirea relațiilor economice dintre cele două țări, relațiile cu Uniunea Europeană, alte domenii de cooperare cu beneficii reciproce și chestiuni de securitate. Potrivit imaginilor publicate pe contul său de X, liderul ucrainean a fost întâmpinat pe aeroportul din Belgrad de ministrul sârb al energiei, Dubravka Djedovic Handanovic. De ce contează pentru Serbia: riscul de deteriorare a relației cu Rusia Reuters, citată de Digi24, notează că vizita lui Zelenski „va duce foarte probabil la deteriorarea relaţiei Serbiei cu Rusia”, descrisă drept vechi aliat și principal furnizor de gaz al Serbiei. În acest context, componenta energetică a discuțiilor capătă greutate, pe fondul dependenței de importuri și al presiunilor geopolitice din regiune. Joi, Aleksandar Vucic a declarat că discuțiile cu Zelenski vor viza negocierile de aderare la UE, precum și cooperarea în domeniile economic și energetic. [...]
Extinderea competențelor Serviciului Doi al FSB riscă să înăsprească controlul asupra mediului de afaceri și societății , pe fondul temerilor din elita rusă că serviciul de securitate „scapă de sub control”, potrivit Digi24 . Conform unor surse citate de Bloomberg și preluate de Meduza, Vladimir Putin ar fi acordat acestei structuri competențe aproape nelimitate de a deschide anchete asupra oricui, „practic fără control sau responsabilitate”. În lectura surselor citate, mișcarea schimbă echilibrul intern pe care Putin l-a menținut ani la rând între „structurile de forță” și grupurile de funcționari mai moderați, orientați spre economie. Acum, președintele rus ar înclina tot mai des spre tabăra care cere un control mai strict asupra mediului de afaceri și a societății, susțin surse descrise ca fiind apropiate de Kremlin. FSB câștigă influență, alte centre de putere pierd teren Sursele Bloomberg indică faptul că FSB își extinde influența în timp ce înalți funcționari își pierd din greutate politică, fiind menționat și Serghei Kirienko , viceșef al Administrației Prezidențiale responsabil cu politica internă. Politologul Andrei Kolesnikov descrie această reconfigurare ca o mutare a deciziei către zona serviciilor: „FSB a devenit compania care conduce țara. Blocul politic al administrației, Ministerul Afacerilor Externe și blocul financiar-economic au fost reduși la rolul de simplu personal tehnic, care pune în aplicare deciziile luate din perspectiva serviciilor speciale”. Exemple invocate: represiuni și presiune pe Telegram Bloomberg leagă consolidarea poziției FSB și de explozia din 1 august de la restaurantul moscovit „Balzi Rossi”, eveniment care ar fi întărit argumentele pentru înăsprirea măsurilor de securitate. În același timp, sursele citate susțin că alți oficiali ar fi pierdut ocazia de a se opune intensificării represiunilor, care „riscă să submineze și mai mult sprijinul public” pentru Putin; în material se afirmă că, în ultimele luni, popularitatea lui Putin scade într-un ritm fără precedent de la începutul războiului. Un caz concret menționat este presiunea asupra aplicației Telegram: potrivit surselor Bloomberg, Serviciul Doi al FSB s-ar afla în spatele acuzațiilor de terorism aduse fondatorului Telegram, Pavel Durov, în cadrul eforturilor de a restricționa funcționarea aplicației în Rusia. Demersul ar fi avut loc în pofida obiecțiilor unor oficiali implicați în organizarea alegerilor pentru Duma de Stat din septembrie, care ar fi avertizat că o astfel de presiune asupra unei aplicații foarte populare poate genera reacții negative din partea alegătorilor. Între exemplele de represiuni atribuite FSB, Bloomberg enumeră și persecuții la adresa unor persoane publice, naționalizări de afaceri, zeci de acuzații de trădare de stat împotriva unor oameni de știință și o lege recent adoptată care vizează criticii Kremlinului. „Nimeni nu știe după cine vor veni” Sociologul Ella Paneyah afirmă că atmosfera de represiune se extinde atât în rândul elitei, cât și al clasei de mijloc, iar sentimentul dominant este impredictibilitatea: „Toată lumea este speriată, pentru că nimeni nu știe după cine vor veni”. Pentru mediul economic, mesajul implicit al materialului este că extinderea puterilor FSB și întărirea mecanismelor de securitate pot crește riscul de intervenție administrativă și juridică asupra companiilor și persoanelor, într-un context în care decizia se mută tot mai mult către zona serviciilor. [...]
Scăderea sprijinului pentru UE și NATO complică agenda de integrare a Ucrainei , într-un moment în care deciziile politice de la Kiev se sprijină și pe legitimitatea internă, potrivit datelor citate de Digi24 dintr-un sondaj realizat de Centrul de Cercetări Sociale Socis. Într-un scenariu de referendum „în viitorul apropiat ”, 69,2% dintre respondenți ar vota pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, 22,2% împotrivă, iar 8,7% spun că nu ar vota sau nu s-au hotărât. Pentru NATO, 61,2% ar vota „da”, 29,5% „nu”, iar 9,4% nu ar vota sau sunt indeciși. Ce arată sondajul și de ce contează Datele indică o scădere față de luna precedentă, chiar dacă susținerea rămâne peste pragul de 60% pentru ambele opțiuni. Pentru integrarea europeană și euro-atlantică, acest tip de evoluție contează deoarece reduce marja politică de manevră: cu cât sprijinul public e mai puțin robust, cu atât devine mai dificil pentru autorități să trateze integrarea ca pe un consens intern „automat”. Sondajul a fost realizat în perioada 28 iulie – 2 august de Socis, informația fiind preluată „conform European Pravda ”, notează Digi24. Dinamica față de măsurătorile anterioare Publicația precizează că nivelul de 69,2% pentru UE este mai mic decât în seria de sondaje anterioare, deși „nu este cea mai scăzută înregistrată în ultimii doi ani”. În cazul NATO, sprijinul „a crescut ușor” față de cele două sondaje anterioare ale Socis, însă „tendința generală pe ultimii doi ani indică o scădere a sprijinului”. Ca reper, un sondaj realizat în iunie arăta 79% susținere pentru aderarea la UE și 63% pentru aderarea la NATO, potrivit aceleiași surse. [...]
