Știri
Știri din categoria Diverse
Kremlinul ridică miza diplomatică în relația cu Belarusul după ultimatumul transmis de Kiev privind demontarea unor echipamente despre care Ucraina spune că ajută atacurile rusești, potrivit Digi24, care citează Reuters.
Moscova acuză Ucraina că „amenință suveranitatea” Belarusului, după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat vineri că o săptămână ar fi suficient pentru ca liderul belarus Aleksandr Lukașenko să demonteze stații de retransmisie a semnalului. Kievul susține că aceste echipamente sunt folosite pentru a ghida atacurile rusești asupra Ucrainei și a avertizat că va reacționa dacă Minsk nu se conformează.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus luni că președinții Vladimir Putin și Aleksandr Lukașenko ar urma să discute „în timpul apropiat” despre declarațiile lui Zelenski.
„Cât despre ameninţarea în sine, desigur, aceasta este extrem de agresivă: interferenţă în afacerile interne ale unei alte ţări şi o încălcare a suveranităţii altei ţări.”
Peskov a adăugat că Rusia nu are îndoieli că autoritățile belaruse „sunt capabile să-și apere suveranitatea”.
Belarus a fost folosit de forțele ruse ca teritoriu de intrare în Ucraina în februarie 2022, însă, potrivit informațiilor citate, Minsk nu și-a trimis propriile trupe și a spus că nu are planuri să se alăture războiului dus de Moscova. În același timp, Belarus găzduiește arme nucleare tactice rusești.
În acest cadru, disputa despre echipamentele de retransmisie indică o presiune în creștere asupra Belarusului, cu potențial de a complica suplimentar relațiile dintre Kiev, Minsk și Moscova, în funcție de răspunsul autorităților belaruse și de discuțiile anunțate între Putin și Lukașenko.
Recomandate
Ucraina propune un „moratoriu energetic” pentru a limita riscul unei crize de iarnă , după discuțiile dintre Volodimir Zelenski și Donald Trump la New York, pe marginea Adunării Generale a ONU, potrivit Libertatea . Miza imediată este reducerea atacurilor asupra infrastructurii critice (energie și apă), într-un moment în care loviturile reciproce au efecte economice și asupra piețelor de energie. Zelenski a transmis pe platforma X că atât Ucraina, cât și SUA își doresc ca războiul „să se încheie înainte de iarnă” și că discuția cu Trump a vizat „posibile măsuri de dezescaladare” care ar putea deschide calea către diplomație. „Atât Statele Unite, cât și Ucraina își doresc ca acest război rusesc fără sens să se încheie înainte de iarnă. Am discutat despre posibile măsuri de dezescaladare care ar putea deschide calea către diplomație”, a transmis Zelenski pe platforma X. Moratoriu pe atacurile asupra energiei, condiționat de cooperarea Rusiei Într-o conferință de presă la New York, Zelenski a spus că a discutat cu Trump despre posibilitatea unui „moratoriu energetic” între Ucraina și Rusia. Propunerea vizează oprirea reciprocă a atacurilor asupra infrastructurii energetice, însă cu o condiție explicită: Moscova să înceteze loviturile asupra rețelelor energetice și de alimentare cu apă ale Ucrainei. „Nu vrem să intrăm în detalii, dar suntem pregătiți de un moratoriu (...), cu condiția ca ei (n.r. - rușii) să nu ne atace infrastructurile energetice, de încălzire, de electricitate și rezervele de apă”, a declarat Zelenski, citat de News.ro. Liderul ucrainean a precizat, totuși, că nu are certitudinea că Rusia va coopera în această privință. Apărare antiaeriană și producția de interceptoare Patriot Pe componenta operațională, Zelenski a mai afirmat că echipe tehnice din Ucraina și SUA lucrează pentru accelerarea producției de rachete interceptoare Patriot în Ucraina, sisteme considerate esențiale pentru apărarea împotriva atacurilor rusești, conform AFP. În același context, Zelenski a reiterat că aceste sisteme sunt, în evaluarea sa, singurele capabile să contracareze rachete rapide, cu traiectorii complexe. „Acesta este lucrul care va contribui la apărarea vieților, dacă Rusia refuză negocierile și continuă să mizeze pe teroarea rachetelor balistice împotriva poporului nostru în această iarnă și după aceea”, a spus Zelenski. Mesaj către Xi Jinping, pe filiera Trump Zelenski a mai spus că i-a cerut lui Trump să transmită un mesaj președintelui Chinei, Xi Jinping, cu care fostul lider american urmează să se întâlnească la Washington. Potrivit lui Zelenski, Kievul consideră că Xi are influență asupra lui Vladimir Putin. În paralel, pe fondul intensificării presiunilor internaționale pentru oprirea atacurilor asupra infrastructurilor energetice, Zelenski a indicat că aceste lovituri au avut „un impact sever asupra prețurilor globale la energie”, amplificând presiunile economice la nivel mondial. [...]
Votul foarte mic din București sugerează o diasporă rusă fragmentată politic , iar rezultatul iese din tiparul din restul țărilor unde „Rusia Unită” a pierdut, potrivit Digi24 . La secția din Capitală, Partidul Comunist din Federația Rusă a fost pe primul loc, deși în Rusia partidul lui Vladimir Putin a câștigat detașat alegerile pentru Duma de Stat (Parlamentul rus). În România au votat la București 99 de persoane, iar Partidul Comunist a obținut 30 de voturi, depășind „Rusia Unită”. În articol se menționează că la urne au mers ruși stabiliți în România și, „cel mai probabil”, diplomați rămași la post în București. De ce contează: România, o excepție în diaspora Conform datelor citate, comuniștii au reușit să devanseze „Rusia Unită” doar în România . În celelalte 39 de țări analizate, primul loc a fost ocupat de partidul „Oamenii Noi” (Novâie Liudi), o formațiune descrisă în material ca fiind „puțin altfel decât cele supuse direct” Kremlinului. Publicația notează că Partidul Comunist din Federația Rusă promovează, între altele, „restabilirea controlului pe care îl avea URSS asupra întregului bloc comunist”. Context: unde a mai pierdut partidul lui Putin Materialul arată că „Rusia Unită” a pierdut în mai multe destinații populare pentru relocare după declanșarea invaziei pe scară largă în Ucraina, fiind depășită de „Oamenii Noi” în țări precum: Armenia Kazahstan Muntenegru Portugalia Spania Serbia Thailanda Rezultatele din diaspora sunt prezentate și într-o hartă interactivă realizată de „Verstka”, pe baza datelor publicate în sistemul CEC (Comisia Electorală Centrală) . [...]
O nouă biografie despre Vladimir Putin descrie un sistem de putere bazat pe frică și represiune , iar războiul din Ucraina este prezentat drept un instrument de menținere la conducere, potrivit Digi24 . Cartea este semnată de doi jurnaliști ruși plecați în exil, Roman Badanin și Mihail Rubin, fondatorii proiectului media de investigație Proekt . Punctul de plecare al relatării este o descindere a unor bărbați mascați în apartamentul familiei lui Badanin, la Moscova, în dimineața de 29 iunie 2021, sub un pretext, urmată de o razie similară la domiciliul lui Rubin. Cei doi spun că mascații erau ofițeri ai FSB (serviciul de informații rus), pe care îi descriu ca parte a unui „climat de teamă și violență” impus în Rusia. Presiune asupra presei și exilul autorilor Badanin și Rubin afirmă că raidurile au fost un avertisment, pe fondul presiunilor asupra Proekt: amenințări, interogatorii, etichetarea drept „agenți străini”, restricții de acces la evenimente și percheziții la birouri. În material este menționat și că unii colegi „au murit subit” în circumstanțe descrise ca accidente inexplicabile sau atacuri aparent aleatorii. Rubin povestește că, după descinderea FSB, și-a găsit pașaportul lăsat „cu grijă” la vedere, interpretând gestul ca pe un mesaj că autoritățile vor ca el să plece. La mai puțin de trei săptămâni, Kremlinul a declarat Proekt instituție media „nedorită”, iar Rubin spune că a plecat din Moscova „în dimineața următoare”, invocând alternativa „între închisoare și exil”. Badanin, aflat în vacanță cu familia în Maroc, a decis că întoarcerea în Rusia ar fi prea periculoasă. Portretul lui Putin și miza războiului Cartea, intitulată „The Tsar in Person”, are aproape 800 de pagini și urmărește ascensiunea lui Putin de la perioada în care a fost agent KGB și funcționar la primăria din Sankt Petersburg până la menținerea la putere în Kremlin din anul 2000. Volumul a câștigat Marele Premiu de la Strasbourg, un premiu literar francez, iar juriul a spus că se citește ca un „roman de spionaj”, potrivit informațiilor preluate de Digi24 din The Guardian. Autorii îl descriu pe Putin ca pe „un țar al zilelor noastre”, „lipsit de ideologie”, un dictator capabil de „o cruzime fără limite”, care se consideră deasupra moralității și a legilor. În aceeași cheie, ei susțin că războiul din Ucraina nu ar fi o extensie a unor convingeri, ci un mijloc de a rămâne la putere. Riscuri și în afara Rusiei Cei doi jurnaliști spun că nu se simt complet în siguranță nici în exil, invocând existența unor „echipe de asasini” trimise împotriva disidenților ruși din străinătate. În cazul lui Badanin, materialul menționează că anul trecut agenți FBI l-au avertizat, la reședința sa din California, că ar fi expus riscului unui atac „din partea serviciilor speciale străine”. Contextul mai larg, potrivit autorilor, este că volumul ar fi fost scris și pentru tinerii ruși care nu au cunoscut Rusia de dinainte de venirea lui Putin la putere și că a fost interzis de Kremlin. În paralel, Badanin spune că miza este și demontarea „miturilor” despre Putin în străinătate, prin prezentarea faptelor despre sistemul de putere descris în carte. [...]
Declarațiile premierului ungar Peter Magyar riscă să blocheze proiecte energetice și de conectivitate regională în relația cu Ucraina, într-un moment în care Kievul încearcă să-și securizeze infrastructura și să extindă cooperarea în regiunea carpatică, potrivit Digi24 . Premierul Ungariei a spus în parlament că Budapesta nu este membră a formatului „ Carpathian Eight ”, inițiat de Ucraina, și că, deși a primit invitație, „din motive întemeiate” nu a participat. Magyar a adăugat că Ungaria „nu participă la acest demers”, fără să detalieze motivele refuzului. Formatul „Carpathian Eight” a fost anunțat de președintele ucrainean Volodimir Zelenski pe 18 septembrie și ar urma să reunească Ucraina și șapte țări europene (România, Serbia, Polonia, Slovacia, Cehia, Austria, Ungaria), plus Uniunea Europeană ca bloc. După primul summit, liderii Ucrainei, Austriei, Poloniei, României, Serbiei și Slovaciei au adoptat o declarație finală, în timp ce Ungaria a fost reprezentată la nivel de adjunct al ambasadorului la Kiev. Avertismentul Kievului: politica poate afecta cooperarea dintre companii Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiha , a reacționat marți, spunând că a fost surprins de declarațiile „nefondat de conflictuale” ale lui Magyar. El a susținut că inițiativa urmărește „prosperitate, interconectare și realizarea de proiecte reciproc avantajoase” în regiune și a arătat că motivele refuzului categoric al Ungariei „rămân necunoscute”. Sîbiha a criticat și poziția atribuită premierului ungar potrivit căreia guvernul său nu va permite construirea pe teritoriul Ungariei a unor depozite de petrol destinate Ucrainei. În evaluarea șefului diplomației ucrainene, astfel de declarații: „pun sub semnul întrebării” cooperarea directă dintre companiile energetice ucrainene și maghiare, convenită într-un memorandum bilateral; arată riscul ca deciziile politice să interfereze cu proiecte „pragmatice”, cu beneficii reciproce. „De fiecare dată când politica se amestecă în afaceri pragmatice, nu iese nimic bun din asta”, a transmis Sîbiha. Ce urmează Kievul spune că rămâne deschis dezvoltării unei cooperări bilaterale cu Ungaria „reciproc avantajoase, pragmatice și bazate pe respect reciproc”. În același timp, poziția Budapestei față de „Carpathian Eight” și față de proiectele energetice invocate lasă, deocamdată, neclar dacă inițiativele de interconectare și investițiile asociate pot avansa fără un acord politic între cele două capitale. [...]
X începe să indice când „vizibilitatea redusă” a unei postări vine din solicitări guvernamentale , o schimbare care mută discuția despre moderare din zona opacă a platformelor în zona obligațiilor legale și a transparenței față de utilizatori, potrivit Android Headlines . Miza este una de reglementare: dacă limitarea distribuirii (așa-numitul „ shadowban ”, adică reducerea vizibilității fără eliminarea conținutului) este aplicată ca urmare a cerințelor autorităților, utilizatorii pot înțelege mai bine când nu e vorba de o decizie editorială internă, ci de conformare la legi sau ordine locale. Ce se schimbă pentru utilizatori și pentru platformă Din perspectiva utilizatorului, diferența esențială este semnalizarea motivului: aceeași măsură – scăderea vizibilității – capătă o etichetă care o leagă de o intervenție guvernamentală, nu de regulile comunității sau de algoritmii platformei. Pentru X, această abordare poate funcționa ca un mecanism de „trasabilitate” a moderării în raport cu autoritățile: platforma își delimitează mai explicit deciziile proprii de cele impuse de cadrul legal dintr-o jurisdicție. De ce contează: transparență vs. presiune de conformare În practică, astfel de indicatoare pot avea două efecte simultane: cresc transparența pentru utilizatori, care pot interpreta mai corect scăderile de audiență ale unei postări; scot la suprafață presiunea de conformare la nivel local, acolo unde guvernele cer restricții asupra conținutului fără a-l elimina complet. Materialul nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii despre țările vizate, criteriile exacte sau modul în care utilizatorii vor vedea această informație în interfață, astfel că amploarea și implementarea concretă rămân neclare pe baza sursei furnizate. [...]
Vodafone și Ericsson testează traducerea în timp real a apelurilor direct în rețea , o abordare care ar putea muta o funcție „premium” din zona telefoanelor scumpe în infrastructura operatorului, cu potențial de scalare către mai multe tipuri de terminale, potrivit Mobilissimo . În forma actuală, inițiativa rămâne însă un experiment, fără calendar comercial, preț sau piețe anunțate. Testul a tradus live apeluri telefonice obișnuite între cinci limbi: engleză, germană, spaniolă, italiană și franceză. Diferența față de soluțiile cunoscute din aplicații sau din funcțiile integrate în anumite telefoane este că procesarea nu se face pe dispozitiv, ci în rețeaua operatorului, ceea ce ar permite, teoretic, livrarea funcției către orice terminal compatibil cu rețeaua. Cum funcționează: AI „în infrastructură”, nu în telefon Vodafone Deutschland spune că inteligența artificială rulează la nivelul infrastructurii operatorului. În arhitectura descrisă, un server de aplicații și platforma AI Vodafone sunt conectate la un „gateway” AI și la tehnologia de „core network” (nucleul rețelei) a Ericsson, iar interfețele de programare (API) fac legătura dintre componentele telecom și procesarea AI. Rezultatul urmărit este traducerea în timp real a vocii într-un apel normal. Publicația notează că această abordare reduce dependența de performanța telefonului sau de implementările AI ale producătorilor, cel puțin la nivel conceptual: funcția devine o proprietate a rețelei, nu a dispozitivului. Funcție adițională în test: reducerea zgomotului de fundal În același test a fost inclusă și anularea zgomotului de fundal direct din rețea, pentru scenarii precum aeroport, gară sau stradă aglomerată. Vodafone vede traducerea ca utilă în contexte precum rezervări în călătorii, discuții de business sau comunicații în situații de urgență. Ce lipsește pentru a deveni serviciu comercial Mobilissimo subliniază că este vorba despre un test, nu despre lansarea unui serviciu. Vodafone și Ericsson nu au comunicat o dată de activare, un preț sau piețele unde funcția ar putea fi oferită. De asemenea, limba română nu este inclusă în setul de limbi testate. Experimentul este parte din programul „ Core Network of the Future ”, iar următorul pas, dacă tehnologia se dovedește matură, ar fi o decizie comercială a operatorului privind introducerea către clienți, nu doar în laborator. [...]
