Știri
Știri din categoria Externe
Iranul neagă că a lansat rachete balistice spre Turcia, după ce Ankara a susținut că forțele NATO au interceptat pentru a patra oară un astfel de proiectil, potrivit AFP.
Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a respins marți informațiile privind lansarea unor rachete din Iran asupra Turciei. Conform unui comunicat al ministerului de Externe de la Teheran, Araghchi a discutat telefonic cu omologul său turc, Hakan Fidan, și a propus o anchetă comună pentru stabilirea faptelor.
Araghchi a spus că acuzațiile sunt „complet nefondate”.
Șeful diplomației iraniene a avertizat, totodată, asupra unor „operațiuni (...) desfășurate de inamici” și a oferit „cooperarea tehnică” pentru verificarea oricărei astfel de afirmații, mai arată comunicatul citat.
De cealaltă parte, Ministerul Apărării de la Ankara declarase luni că forțele NATO au interceptat a patra rachetă lansată de Iran împotriva Turciei, despre care a spus că a fost o rachetă balistică doborâtă după ce a pătruns în spațiul aerian turcesc. Interceptarea de către sistemele de apărare aeriană și antirachetă ale NATO desfășurate în estul Mării Mediterane a fost confirmată și de purtătoarea de cuvânt a alianței, Allison Hart, iar incidente similare ar fi avut loc pe 4, 9 și 13 martie.
Recomandate
Cel puțin 10 explozii au fost auzite deasupra Ierusalimului marți dimineață, după ce armata israeliană a anunțat că încearcă să intercepteze rachete lansate din Iran, potrivit Agerpres . Informația privind exploziile este atribuită unui jurnalist al agenției AFP, care a relatat că a auzit „cel puțin 10 explozii” deasupra orașului. Armata israeliană a transmis pe Telegram că a identificat rachete lansate din Iran către teritoriul israelian și că „sistemele de apărare sunt în acțiune pentru a intercepta această amenințare”. La câteva minute după mesaj, alerta a fost ridicată, conform aceleiași surse. Separat, televiziunea de stat iraniană IRIB a anunțat că au fost lansate rachete în direcția Israelului. Informațiile disponibile în acest stadiu nu includ un bilanț al eventualelor pagube sau victime și nici detalii despre numărul rachetelor ori rezultatul interceptărilor. [...]
Serghei Lavrov acuză SUA că urmăresc controlul resurselor energetice , potrivit Adevărul , care citează o declarație preluată de Reuters. Ministrul rus de externe a spus că planurile Washingtonului de a forța schimbări de regim în Iran și Venezuela nu ar avea ca scop îmbunătățirea situației populației, ci creșterea influenței asupra piețelor globale de petrol și gaze. Lavrov a acuzat administrația președintelui american Donald Trump că ar urmări, prin presiuni politice și militare, să domine piețele energetice. „Planurile SUA de a impune schimbări de regim în Iran și Venezuela urmăresc obținerea unui control mai mare asupra resurselor de petrol și gaze”, a spus șeful diplomației ruse. În același registru, oficialul rus a susținut că Statele Unite și Israelul nu ar dori normalizarea relațiilor dintre Iran și vecinii săi, deoarece reducerea tensiunilor ar diminua influența Washingtonului în regiunea Golfului și, implicit, pe piețele energetice. În opinia lui Lavrov, o apropiere regională ar reduce „tensiunile din regiune” și ar micșora rolul extern al Statelor Unite în Orientul Mijlociu. Lavrov a avertizat și asupra riscului ca actualul conflict din Orientul Mijlociu să escaladeze, cu efecte asupra securității și aprovizionării energetice la nivel mondial. > „Războiul din Orientul Mijlociu ar putea degenera într‑un conflict mai larg”, a afirmat el. Declarațiile vin pe fondul tensiunilor sporite dintre Statele Unite și Iran, într-un context descris de sursă ca incluzând confruntări militare și negocieri tensionate privind navigația prin Strâmtoarea Hormuz, rută strategică pentru exporturile de petrol. În același timp, rămâne ridicată îngrijorarea internațională privind efectele pe care un conflict extins le-ar putea avea asupra pieței energetice globale. [...]
Benjamin Netanyahu spune că Israelul formează alianțe cu țări arabe împotriva Iranului , care citează informații relatate de cotidianul israelian Maariv și preluate de Times of Israel. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei ședințe a Cabinetului, la Ierusalim. Netanyahu le-a spus miniștrilor că Israelul „formează alianțe cu țări arabe pentru a lupta împreună de partea noastră”, în contextul tensiunilor regionale legate de Iran. El a susținut că astfel de contacte nu sunt noi, dar că percepția liderilor arabi s-ar fi schimbat în timp. „În trecut, am avut discuții secrete cu lideri arabi”, a spus Netanyahu. Premierul israelian a afirmat că, în discuțiile anterioare, a încercat să convingă liderii din regiune că Iranul reprezintă o amenințare directă pentru stabilitatea lor politică. „Le-am spus: «De îndată ce va putea, Iranul vă va cuceri și vă va răsturna regimurile». Atunci nu au înțeles pe deplin. Astăzi înțeleg”, a adăugat el. Separat, ambasadorul Israelului la Washington, Yechiel Leiter, a declarat într-un podcast că unele state din Golf ar fi cerut sprijin Israelului și că relațiile s-ar fi apropiat în ultima lună, menționând Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Arabia Saudită, Oman și Kuweit. El a indicat și posibilitatea unor acțiuni comune, afirmând că „Israelul și aliații săi vor continua să acționeze” și că acest lucru „ar putea face cu adevărat diferența în viitor”. [...]
Armata israeliană spune că poate continua războiul cu Iranul încă „câteva săptămâni” , potrivit AGERPRES , care citează AFP, la câteva ore după declarațiile premierului Benjamin Netanyahu privind stadiul obiectivelor militare. Netanyahu a afirmat marți seară, într-un interviu pentru postul american Newsmax, că Israelul a depășit „mai mult de jumătate” din obiectivele militare împotriva Iranului, fără să indice un termen pentru încheierea operațiunilor. „Jumătate de drum a fost evident depășită. Dar nu vreau să stabilesc un calendar.” Întrebat despre poziția armatei, purtătorul de cuvânt internațional al acesteia, locotenent-colonelul Nadav Shoshani, a spus că durata depinde de deciziile politice și că există resursele necesare pentru continuarea campaniei. „Suntem pregătiți să ne continuăm operațiunile în următoarele săptămâni. Avem țintele, munițiile și personalul pentru acest lucru. Liderii sunt cei care trebuie să decidă.” Conform informațiilor transmise, războiul din Orientul Mijlociu a început la 28 februarie, după atacuri aeriene comune americane și israeliene împotriva Iranului, urmate de riposta Teheranului cu lovituri cu rachete și drone care au vizat Israelul și mai multe țări din regiune. În plan american, președintele Donald Trump estimase inițial că operațiunile vor dura între patru și șase săptămâni, iar secretarul de stat Marco Rubio a declarat luni că războiul va dura mai degrabă „săptămâni” decât „luni”, exprimând optimism privind posibilitatea de a lucra cu elemente din cadrul guvernului iranian. [...]
Secretarul de stat american Marco Rubio spune că Strâmtoarea Ormuz va fi redeschisă , în contextul blocajului care a afectat în ultimele săptămâni traficul maritim prin această rută strategică, potrivit AGERPRES , care citează dpa. Rubio a declarat, într-un interviu acordat luni postului Al Jazeera, că Iranul are alternativa de a permite trecerea navelor „respectând dreptul internațional” sau, în caz contrar, o coaliție internațională, inclusiv cu participarea Statelor Unite, ar urma să intervină pentru a asigura redeschiderea strâmtorii. Oficialul american nu a detaliat ce măsuri ar putea lua o astfel de coaliție. „Dacă aleg să încerce să blocheze strâmtorile, atunci vor trebui să se confrunte cu consecințe reale, nu doar din partea Statelor Unite, ci și din partea țărilor din regiune și din întreaga lume”, a spus Rubio. În același context, Rubio a indicat că obiectivele-cheie ale unei eventuale acțiuni militare ar include distrugerea forțelor aeriene și a marinei iraniene și reducerea semnificativă a numărului de locuri de lansare a rachetelor. El a susținut că aceste obiective ar putea fi atinse „în săptămâni, nu în luni”, după care ar urma să fie abordată problema Strâmtorii Ormuz. Strâmtoarea Ormuz este o rută vitală pentru transporturile de petrol și gaze naturale lichefiate din regiune. Potrivit AGERPRES, atacurile și amenințările recente ale Iranului, pe fondul conflictului început de SUA și Israel la sfârșitul lunii februarie, au oprit în mare măsură traficul, fiind permisă doar trecerea limitată a petrolierelor, iar perturbările au contribuit la creșterea prețurilor globale la energie. [...]
FMI avertizează că războiul împotriva Iranului poate declanșa un șoc „global, dar asimetric” , potrivit Bloomberg . Instituția spune că riscurile se văd deja în economiile care abia începuseră să se stabilizeze după crizele recente, însă efectele nu vor fi distribuite uniform între regiuni și țări. FMI arată că mai multe state din Africa și Asia, puternic dependente de importurile de petrol, întâmpină dificultăți tot mai mari în a-și asigura cantitățile necesare, „chiar și la prețuri umflate”, conform unei postări publicate luni pe blogul instituției. „Toate drumurile duc la prețuri mai mari și o creștere economică mai lentă”, subliniază FMI. Pe piața petrolului, cotația Brent a urcat luni până la 115 dolari pe baril, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al îngrijorărilor privind o escaladare a conflictului început pe 28 februarie, relatează Bloomberg. În același context, președintele Donald Trump și-a repetat amenințările privind distrugerea activelor energetice iraniene dacă Strâmtoarea Ormuz nu va fi redeschisă „în curând”, ceea ce amplifică temerile legate de întreruperi suplimentare ale fluxurilor de energie. Dincolo de energie, FMI avertizează că scumpirea alimentelor și a îngrășămintelor lovește unele țări din Orientul Mijlociu până în America Latină, iar economiile cu venituri mici sunt expuse riscului de insecuritate alimentară. Instituția atrage atenția și asupra întreruperii livrărilor de îngrășăminte din Golful Persic, într-un moment sensibil: începutul sezonului de plantare în emisfera nordică, cu potențiale efecte asupra culturilor agricole pe parcursul anului. În postarea de pe blogul FMI , semnată de economiști precum Tobias Adrian și Jihad Azour, se arată că populația din țările cu venituri mici este cea mai vulnerabilă la scumpirea alimentelor, deoarece acestea reprezintă, în medie, aproximativ 36% din consum, față de 20% în economiile emergente și 9% în economiile avansate. FMI adaugă că un astfel de șoc nu este doar economic, ci poate deveni și socio-politic, mai ales acolo unde spațiul fiscal pentru măsuri de protecție este limitat. Fondul Monetar Internațional urmează să publice un raport detaliat privind perspectivele economice globale în aprilie 2026, cu ocazia reuniunilor de primăvară ale FMI și Băncii Mondiale de la Washington, unde sunt așteptați miniștri de Finanțe și guvernatori de bănci centrale. [...]
