Știri
Tag: protest angajati

Peste 10.000 de angajați Volkswagen au contestat public restructurarea , semnalând un risc operațional major pentru implementarea reducerilor de costuri pe care conducerea le pregătește, potrivit Profit . La o reuniune la sediul din Wolfsburg, o parte dintre participanți l-au huiduit pe directorul general Oliver Blume , în timp ce acesta le cerea să se „unească” în spatele unui program care ar putea elimina până la 50.000 de locuri de muncă, conform unor surse citate de Reuters. Blume a vorbit pentru prima dată în fața angajaților după apariția în presă a detaliilor despre posibile pierderi de locuri de muncă și închideri de fabrici. În paralel, liderii sindicali au avertizat că încrederea în echipa de conducere a fost afectată, într-un moment în care planurile de restructurare nu au trecut încă de consiliul de supraveghere, unde sindicatele și landul Saxonia Inferioară au o influență puternică. De ce contează: tensiunea socială complică reducerea costurilor Întâlnirea de la Wolfsburg a arătat dificultatea de a obține sprijin intern pentru măsuri care ar dubla practic programele actuale de restructurare. Potrivit relatărilor, unii angajați au urmărit reuniunea prin transmisiune video, din afara locației arhipline, iar presa nu a avut acces, notează Agerpres. În sală au fost afișate pancarte cu mesaje precum „Locurile noastre de muncă nu sunt ajustări în bilanțul vostru” și „Respectul nu se negociază”, potrivit surselor citate. Daniela Cavallo, lider sindical la Volkswagen, a reiterat opoziția față de închideri și a spus că fabricile germane sunt „o parte integrantă” a grupului. „Încrederea noastră în consiliul de administrație al acestei companii și în special în CEO-ul său, Oliver Blume, a fost afectată. Nu este încă iremediabilă, dar totuși afectată.” Ce spune conducerea despre concedieri și închideri de fabrici În fragmente din discurs distribuite de companie, Blume a afirmat că cifra de 50.000 de posturi are la bază un „studiu teoretic” de aliniere a costurilor Volkswagen cu cele ale concurenților. El a mai spus că, deocamdată, nu s-a luat nicio decizie privind închiderea unor fabrici, pe care le-a numit „ultima și cea mai scumpă soluție”. Contextul invocat pentru presiunea pe costuri include concurența chineză în creștere în Europa, profiturile în scădere din China și costurile de miliarde de dolari generate de tarifele vamale americane, pe fondul unei supracapacități costisitoare în Europa. Ce urmează în rețeaua de fabrici Volkswagen Blume a indicat anterior că sectorul apărării sau modele destinate pieței chineze (în prezent indisponibile în Europa) ar putea fi alternative pentru a aborda supracapacitatea din Germania, însă conducerea nu a anunțat progrese pe aceste direcții. În același timp, producția de automobile la uzina din Osnabrück ar urma să se încheie de anul viitor, iar alte patru fabrici (Emden, Zwickau, Neckarsulm și Hanover) „nu au perspective dincolo de 2030”, conform informațiilor citate. Un document intern transmis vineri arată că patru dintre aceste fabrici nu sunt așteptate să atingă un nivel competitiv de utilizare în anii 2030, dar fără o decizie de închidere nominalizată, notează Agerpres. Un document intern consultat de Reuters mai arată că angajații au criticat ceea ce au numit o comunicare externă „dezastruoasă” a conducerii, iar un sondaj online al consiliului de întreprindere a indicat că angajații și familiile lor se declară „îngrijorați și speriați” de comunicarea publică, inclusiv în legătură cu siguranța locurilor de muncă și viitorul programelor de pensionare anticipată și concedieri. [...]
Protestul angajaților Samsung din divizia de electrocasnice scoate la suprafață o fractură internă cu potențial de costuri operaționale și de negociere : mii de oameni ar urma să iasă în stradă după ce bonusurile din 2026 au fost alocate masiv către divizia de semiconductori, potrivit The Next Web . Sindicatul spune că între 2.000 și 3.000 de angajați care lucrează la telefoane, televizoare și mașini de spălat se vor aduna pe 16 iulie lângă sediul companiei din Suwon , pentru a protesta față de diferența de tratament față de colegii din zona cipurilor. Nemulțumirea s-a acumulat după acordul salarial din mai pentru semiconductori, negociat separat. Diferența de bonusuri: de la milioane la sute de milioane de woni Miza imediată este discrepanța dintre bonusurile anunțate pentru 2026: angajații din Device eXperience (divizia care produce produse de consum) ar urma să primească un bonus de circa 6 milioane woni (aprox. 3.900 dolari , plătit în acțiuni de trezorerie); angajații din semiconductori ar urma să încaseze până la 600 milioane woni . Publicația notează că diferența ajunge astfel la aproximativ 100 la 1 între două divizii ale aceluiași angajator, iar explicația „pe hârtie” este greu de acceptat în fabrici. De ce au câștigat semiconductorii și ce cer ceilalți Bonusurile mari din semiconductori vin dintr-un acord considerat neobișnuit în istoria relațiilor de muncă din Coreea de Sud: Samsung a acceptat în scris să pună deoparte o cotă fixă din profitul operațional al diviziei de semiconductori, în jur de 10,5% , pentru bonusuri speciale — doar a doua oară când o companie majoră coreeană își asumă contractual un astfel de angajament de împărțire a profitului. Contextul economic invocat este că divizia de semiconductori generează „majoritatea covârșitoare” a profitului Samsung, alimentată de cipurile de memorie cu lățime mare de bandă folosite în centrele de date pentru inteligență artificială. În același timp, angajații din electrocasnice și electronice de consum nu au aceeași putere de negociere, iar mitingul ar urmări tocmai să evidențieze această asimetrie. Revendicarea protestatarilor: o alocare revizuită, care să trateze câștigurile asociate boomului din AI ca rezultat al întregii companii, nu ca „premiu” al unei singure divizii. Impactul probabil: nu schimbă bonusul din 2026, dar poate complica următoarea rundă Potrivit articolului, mitingul este puțin probabil să modifice plata din 2026, considerată în mare parte stabilită. Miza este, mai degrabă, poziționarea pentru următoarea negociere și semnalul că o forță de muncă „pe două niveluri” devine o problemă de management, nu doar de buget. Disputa a atras atenție și dincolo de companie: factorii de decizie au semnalat dimensiunea bonusurilor din semiconductori ca posibil risc inflaționist într-o țară în care masa salarială a Samsung poate influența indicatorii macroeconomici. În paralel, sindicatul Donghaeng (care reprezintă angajații din afara semiconductorilor) a încercat deja o cale juridică, mergând în instanță la Suwon pentru a opri un vot la nivelul companiei privind aranjamentul de bonusuri; demersul nu a blocat acordul, iar demonstrația este următorul pas. [...]

Negocierile pentru noul Contract Colectiv de Muncă la BRD s-au blocat, iar sindicatul a declanșat conflict colectiv , după ce angajați ai băncii au ieșit în stradă reclamând lipsa unor soluții privind condițiile de muncă și evoluția drepturilor salariale, potrivit Profit . Miza imediată este reconfigurarea beneficiilor extra-salariale într-un „pachet flexibil”, schimbare pe care sindicatul o contestă ca fiind, în forma propusă, dezavantajoasă pentru o parte dintre salariați. Protestul a inclus mesaje precum „Fără noi, banca nu există” și „Salariații sunt oameni, nu cifre”, participanții subliniind rolul personalului în funcționarea zilnică a uneia dintre cele mai mari bănci din România. Ce spune BRD: pachet „aliniat” pieței și fără impact asupra clienților BRD – Groupe Société Générale afirmă că negocierile cu Sindicatul „Impact” nu au dus la un acord, deși au existat mai multe runde de discuții „într-un cadru de dialog deschis și constructiv”. Banca susține că oferta a ținut cont de „contextul economic și geopolitic complex și impredictibil” și de nevoia unei abordări prudente, pentru a păstra echilibrul între așteptările angajaților și stabilitatea pe termen mediu și lung a modelului de business. În același timp, BRD spune că ia act de decizia sindicatului de a declanșa un conflict colectiv de muncă și transmite că serviciile pentru clienți nu sunt perturbate. „BRD ia act de decizia sindicatului „Impact” de a declanșa un conflict colectiv de muncă și rămâne angajată în respectarea drepturilor angajaților și a legislației în vigoare. În acelasi timp, îi asigurăm pe clienții nostri că nu sunt perturbări în funcționarea serviciilor noastre.” Ce contestă sindicatul: trecerea de la drepturi „clare” la beneficii flexibile Sindicatul IMPACT, organizația reprezentativă a salariaților din BRD, a declanșat pichetarea sediului din Piața Victoriei pe 2 iunie 2026, în condițiile în care negocierile pentru noul Contract Colectiv de Muncă au ajuns într-un blocaj, iar oferta conducerii este respinsă de angajați, potrivit Adevărul (citat de Profit). Revendicările vizează pachetul de drepturi sociale și financiare negociat în anii anteriori, pe care banca ar intenționa să îl modifice sau să îl înlocuiască printr-un sistem de beneficii flexibile. În forma actuală, sindicatul susține că anumite drepturi considerate esențiale ar fi diminuate sau eliminate, ceea ce ar genera „pierderi reale” pentru salariați. Între beneficiile menționate ca fiind vizate de reducere sau eliminare se numără: tichetele de masă; voucherele de vacanță; contribuția angajatorului la Pilonul 3 de pensii; primele de loialitate; sume acordate sub formă de cadouri (inclusiv pentru copiii minori ai angajaților); decontarea transportului pentru distanțe de până la 30 de kilometri. Sindicaliștii contestă și modificările privind compensația în cazul încetării contractului de muncă pentru necorespundere profesională, precum și reducerea protecțiilor legate de pauza de masă în unitățile mici. De ce contează: risc de tensiuni prelungite în jurul costurilor și retenției de personal Dincolo de protestul punctual, disputa indică o tensiune de fond între controlul costurilor (prin reconfigurarea beneficiilor) și menținerea unui pachet de compensații perceput ca predictibil de angajați. În lipsa unui acord pe Contractul Colectiv de Muncă, conflictul colectiv poate prelungi incertitudinea internă, chiar dacă banca afirmă că, în acest moment, operațiunile pentru clienți nu sunt afectate. [...]

Angajații Meta contestă folosirea datelor lor de lucru ca „materie primă” pentru AI , după ce compania a implementat un software care monitorizează mișcările mouse-ului pe calculatoarele de serviciu, potrivit HotNews . Marți, angajați ai Meta au împărțit pliante în mai multe sedii din SUA, încurajând colegii să semneze o petiție online împotriva măsurii. Fluturașii au fost lăsați în săli de ședințe, pe automatele de vânzare și chiar în zonele comune din birouri, arată informațiile citate de HotNews din Reuters. Într-un mesaj văzut de Reuters, unul dintre pliante întreba: „Nu vrei să lucrezi la Fabrica de extragere a datelor angajaților?” De ce contează: monitorizarea devine set de antrenament pentru modele AI Miza nu este doar supravegherea activității, ci utilizarea datelor colectate pentru dezvoltarea de produse bazate pe inteligență artificială. Angajații susțin că scopul software-ului este să ajute compania să-și proiecteze „înlocuitori” sub formă de roboți, folosind drept exemple comportamentul real al oamenilor la computer. Meta a confirmat că datele colectate sunt folosite ca material de antrenament pentru modelele sale de inteligență artificială și a explicat rațiunea: modelele au nevoie de exemple reale despre cum folosesc oamenii computerul – inclusiv mișcări ale mouse-ului, clicuri și navigare prin meniuri. Context operațional: protestul vine înaintea unor concedieri Distribuirea pliantelor are loc cu aproximativ o săptămână înainte ca Meta să concedieze 10% din forța de muncă , în condițiile în care, în ultimele luni, compania și-a orientat puternic atenția către dezvoltarea de modele și instrumente AI. În acest context, protestul este prezentat și ca un semn vizibil al conturării unei mișcări de organizare sindicală în cadrul Meta, pe fondul nemulțumirilor legate atât de concedieri, cât și de noile practici de monitorizare. [...]