Știri
Știri din categoria Mărfuri
Prețul argintului a scăzut cu aproximativ 45% față de maximul istoric atins la 121,65 dolari pe uncie, în doar o săptămână, înregistrând astfel cea mai mare prăbușire de după anii 1980. Marți, 6 februarie 2026, metalul alb a coborât sub pragul de 75 de dolari pe uncie, ștergând complet câștigurile din acest an. Declinul nu este singular: aurul, petrolul, cuprul și criptomonedele au suferit corecții severe în aceeași perioadă.
Explicația oferită de analiști indică un fenomen tehnic, nu o scădere a cererii sau deteriorare a fundamentelor: vânzări forțate, apeluri în marjă și reducerea pozițiilor supra-îndatorate. Practic, structura pieței a cedat sub presiunea lichidărilor automate. Potrivit Investing.com, această „resetare” a fost accelerată și de creșterea cerințelor de marjă anunțată de CME Group pe 2 februarie, care a forțat mulți traderi să-și închidă pozițiile.
În paralel, numele vehiculat pentru conducerea Rezervei Federale a SUA, Kevin Warsh, cunoscut pentru pozițiile monetare dure, a transmis piețelor un mesaj de dobândă ridicată pe termen lung. Numirea sa de către președintele Donald Trump a fost percepută ca un semnal de înăsprire monetară, ceea ce a întărit dolarul american și a pus presiune pe activele fără randament precum aurul și argintul.
Contextul economic mai amplu accentuează turbulențele din piețe:
De ce a căzut argintul mai abrupt decât aurul? Analiștii atrag atenția că argintul este un activ mai puțin lichid și cu o participare mai mare din partea investitorilor de retail, ceea ce îl face mai vulnerabil în fața volatilității. Aurul, în comparație, a înregistrat o scădere de „doar” 17% în aceeași perioadă. Structura prețului sugerează că nu ne aflăm într-un colaps fundamental, ci într-o reechilibrare cauzată de mecanismele de piață.
Ce urmează? Unii analiști cred că, odată cu reducerea efectului de levier și normalizarea volatilității, metalele prețioase vor reveni la o dinamică influențată de factori macroeconomici clasici precum randamentele reale, cursurile valutare și riscurile geopolitice.
Recomandate
Transporturile de aur venezuelean ajunse în SUA rămân blocate în depozite , după ce rafinăriile americane refuză să le proceseze din cauza riscurilor de conformitate legate de posibile conexiuni cu corupția și criminalitatea, potrivit Agerpres . Situația pune sub semnul întrebării fezabilitatea comercială a importurilor și arată cât de greu se transformă un flux de marfă în metal „vandabil” pe piața americană fără documente solide de trasabilitate. Ancheta citată de Agerpres, publicată de The New York Times și preluată de EFE, descrie un lanț care pornește din minele din sudul Venezuelei și ajunge până la Casa Albă și companii de import-export din Europa. Surse anonime consultate de publicația americană susțin că, după capturarea fostului președinte venezuelean de către Washington în ianuarie, administrația Trump ar fi conectat SUA cu o industrie „încă afectată de aceeași infracționalitate” pe care președintele spunea că o combate. Potrivit relatării, deși există deja cantități de aur venezuelean ajunse în Statele Unite, transporturile – evaluate la „sute de milioane de dolari” – nu sunt procesate și rămân intacte în depozite. De ce refuză rafinăriile: reguli internaționale de „due diligence” Blocajul este legat de obligațiile de conformitate impuse de normele internaționale: rafinăriile trebuie să poată garanta că aurul nu a finanțat bande infracționale, nu este asociat cu distrugerea mediului și nu are legături cu corupția. În lipsa unor garanții credibile privind proveniența și traseul metalului, procesarea devine un risc reputațional și operațional. Contextul este cu atât mai sensibil cu cât, în primul mandat, Donald Trump a inclus în martie 2019 aurul venezuelean pe o „listă neagră”, invocând tocmai legături cu distrugerea mediului și practici corupte. Acordul discutat cu Minerven și rolul Trafigura În martie anul acesta, la două luni după capturarea fostului președinte al Venezuelei, oficiali ai guvernului american au negociat cu compania minieră de stat Minerven un acord de milioane de dolari pentru a vinde pe piețele americane până la o tonă de aur, evaluată la aproximativ 165 milioane de dolari (aprox. 742 milioane lei). Acordul ar presupune, potrivit relatărilor mass-media americane citate, ca Minerven să furnizeze între 650 și 1.000 de kilograme de bare de aur Dore către Trafigura, companie globală de tranzacționare și logistică specializată în metale și minerale, care ar urma să transporte aurul către rafinăriile americane. În acest stadiu, potrivit informațiilor prezentate, problema nu este transportul în sine, ci acceptarea aurului la procesare, în condițiile în care rafinăriile trebuie să demonstreze că lanțul de aprovizionare respectă cerințele de trasabilitate și integritate. [...]
Aurul a coborât la un minim al ultimelor șapte săptămâni , pe fondul aprecierii dolarului și al creșterii randamentelor titlurilor de stat americane, care au redus atractivitatea metalului într-un context de inflație alimentată de scumpirea petrolului, potrivit Al Jazeera . Prețul aurului spot a scăzut luni cu 3,3%, până la 4.146,51 dolari pe uncie (aprox. 18.660 lei), cel mai redus nivel din 5 august. Și contractele futures pe aur în SUA au coborât cu 3,3%, la 4.178,40 dolari pe uncie (aprox. 18.800 lei). De ce contează: dobânzile și randamentele „mușcă” din cererea pentru aur Deși aurul este considerat, în mod tradițional, o protecție împotriva inflației, dobânzile mai mari îi diminuează atractivitatea, deoarece investitorii se orientează către active care oferă randament (de exemplu, titluri de stat). Sherif Othman, CEO al Poise Investment Advisors, a explicat pentru Al Jazeera că impactul direct asupra populației ar fi limitat, însă investitorii expuși pe aur resimt scăderea, mai ales în condiții de inflație ridicată. În același sens, Othman a punctat că aurul nu oferă dobândă, iar când randamentele titlurilor de stat cresc, o parte din capital se retrage din aur, ceea ce apasă prețul. Context: petrol mai scump, dolar mai puternic, presiune pe metale Publicația notează că prețurile petrolului au urcat cu aproximativ 3%, după ce președintele SUA, Donald Trump, a respins o ofertă iraniană de soluționare a conflictului și de redeschidere a Strâmtorii Hormuz . În paralel, dolarul american s-a menținut aproape de un maxim al ultimelor două luni, iar randamentele titlurilor de Trezorerie au rămas ridicate, alimentând temerile privind inflația și creând „vânt potrivnic” pentru aur. La începutul lunii, Rezerva Federală (Fed) a majorat dobânda de referință cu 0,25 puncte procentuale și a semnalat că este probabilă cel puțin încă o creștere în lunile următoare. În acest context, mai mulți decidenți au avertizat că riscurile inflaționiste rămân ridicate, iar dobânzile ar putea fi împinse și mai sus. Jim Wyckoff, analist la American Gold Exchange, a descris combinația dintre randamentele mai mari și dolarul puternic drept „o furtună perfectă” care împinge rapid în jos prețurile metalelor. Efect în lanț: argintul și alte metale, în scădere Scăderea nu s-a limitat la aur: argint spot: -4,7%, la 61,27 dolari/uncie (aprox. 276 lei) platină: -2,9%, la 1.726,30 dolari/uncie (aprox. 7.770 lei) paladiu: -4,4%, la 1.211,45 dolari/uncie (aprox. 5.450 lei) Pentru investitori, mesajul central al mișcării de piață este că, în perioade cu dobânzi în creștere și dolar puternic, aurul poate pierde teren chiar și atunci când inflația rămâne o preocupare majoră. [...]
Planul Casei Albe de a cumpăra potasiu din Belarus se lovește de o limită de ofertă , după ce Aleksandr Lukașenko a spus că Minsk nu are volume disponibile pentru livrări către SUA, potrivit Adevărul . Declarația vine la scurt timp după ce Donald Trump a anunțat că administrația sa lucrează la un acord „de amploare” pentru achiziții la un preț mai mic decât cel plătit Canadei. Lukașenko susține că, „chiar dacă” Belarus ar vrea să livreze către piețe occidentale, nu are asemenea volume, deoarece „totul este deja contractat”, conform serviciului său de presă. Mesajul contrazice perspectiva prezentată de Trump pe Truth Social, unde președintele american a descris potențialul acord drept „o veste foarte bună” pentru fermierii și crescătorii de animale americani și a afirmat că prețul ar fi „mult mai mic” decât cel din Canada. De ce contează: dependența SUA de Canada și sensibilitatea prețurilor la îngrășăminte Potasiul este o componentă importantă a îngrășămintelor agricole, iar Canada este cel mai mare furnizor mondial. Potrivit datelor citate de Canadian Press, aproximativ 80% din potasiul folosit de fermele americane provine din Canada, ceea ce face ca orice alternativă de aprovizionare să aibă potențial impact economic pentru agricultura americană. În același timp, articolul notează că prețurile îngrășămintelor au fost influențate în ultimii ani de factori geopolitici și economici, inclusiv războiul Rusiei împotriva Ucrainei, conflictul dintre SUA și Iran și perturbările transportului maritim asociate închiderii strâmtorii Ormuz. Context: negocieri SUA–Belarus și miza sancțiunilor Diferența dintre declarațiile lui Trump și cele ale lui Lukașenko apare pe fondul unei apropieri diplomatice între Washington și Minsk, desfășurată de circa un an, potrivit sursei. Un rol central îl are John Coale, emisar special al președintelui SUA pentru Belarus, care a încercat să obțină eliberarea unor persoane încarcerate în Belarus în schimbul unei posibile relaxări a sancțiunilor americane. Conform autorităților americane citate în material, în ultimele luni au fost eliberate „mai multe sute” de persoane, inclusiv un laureat al Premiului Nobel pentru Pace și soțul Svetlanei Țihanovskaia. Săptămâna trecută, Coale s-a întâlnit din nou cu Lukașenko și a anunțat eliberarea a 25 de persoane, sub nivelul de 200 menționat anterior de emisar ca posibil. În timpul vizitei, Coale a declarat că: „În Belarus nu există deținuți politici” Afirmația contrazice poziția autorităților americane și a organizațiilor pentru drepturile omului, potrivit articolului. Ce urmează Din informațiile disponibile în material, principalul obstacol imediat pentru un acord comercial pe potasiu este disponibilitatea fizică a volumelor: Lukașenko afirmă că producția este deja contractată. În lipsa unor detalii suplimentare despre termene, cantități sau condiții, rămâne neclar dacă discuțiile invocate de Trump vizează livrări viitoare sau o eventuală reconfigurare a contractelor existente. [...]
Cuprul a urcat la un nou record pe LME, semnalând presiuni în lanț pe costuri industriale , pe fondul temerilor legate de ofertă și al riscului de tarife vamale în SUA, potrivit G4Media . Luni, cotațiile futures ale cuprului la Bursa de Metale din Londra (LME) au crescut cu până la 0,8%, până la 14.533 dolari pe tonă (aprox. 65.400 lei), depășind precedentul record de 14.527,50 dolari pe tonă (aprox. 65.400 lei), stabilit în ianuarie, înainte de declanșarea războiului din Orientul Mijlociu. Informația este transmisă de Bloomberg , citată de Agerpres. De ce contează: un metal „barometru” pentru industrie, la maxime istorice Avansul vine după mai multe săptămâni de creștere continuă și se sprijină, în principal, pe îngrijorări că producția nu ține pasul cu o cerere în creștere. În ultimul an, prețul cuprului a urcat cu 17%, susținut de o neconcordanță pe termen lung între cerere și ofertă. În context, publicația notează că „parcul mondial de mine mari de cupru”, afectat de îmbătrânire, se luptă să țină pasul cu utilizarea cuprului în: centrele de date, energia regenerabilă, rețelele electrice. Factorii pe termen scurt: fluxuri către SUA și riscul de tarife Pe lângă dezechilibrul structural, în ultimele săptămâni au apărut și factori de moment. Un element important este transportul către SUA a „sutelor de mii de tone” în acest an, de către traderi care încearcă să profite de prețurile mai mari de pe piața americană. În paralel, piața ia în calcul și posibilitatea introducerii unor tarife vamale pentru importurile de cupru în SUA, pe fondul speculațiilor că președintele Donald Trump ar putea extinde tarifele și la acest metal. Potrivit materialului, discuția are loc la aproximativ două luni după termenul la care Departamentul Comerțului trebuia să transmită o recomandare către Casa Albă. [...]
Declarațiile lui Donald Trump despre acces „nelimitat” al SUA la resursele minerale ale Ucrainei intră în contradicție cu arhitectura juridică a acordului bilateral din 2025 , care prevede împărțirea veniturilor 50/50 și menținerea proprietății suverane a Ucrainei asupra subsolului, potrivit Kyiv Post . Miza economică este semnificativă: Trump a evaluat public acordul la peste 300 de miliarde de dolari (aprox. 1.350 de miliarde de lei), însă documentul descris de publicație indică un mecanism de investiții și reinvestire în Ucraina, nu o „preluare” de resurse. Într-un interviu difuzat pe 31 iulie de Real America’s Voice, Trump a susținut că înțelegerea privind „mineralele critice” ar permite Statelor Unite să intre „oricând” și să ia „cam orice vrem” din resursele de pământuri rare ale Ucrainei. El a descris acordul drept „foarte favorabil” pentru SUA și a avansat o valoare potențială de peste 300 de miliarde de dolari (aprox. 1.350 de miliarde de lei). Ce prevede, de fapt, acordul din aprilie 2025 Acordul la care se referă Trump a fost semnat în aprilie 2025, după negocieri îndelungate, și stabilește un fond comun de investiții pentru redresare, cu împărțirea veniturilor în proporție de 50/50. Administrarea operațională este realizată în comun de US International Development Finance Corporation (DFC) și Agenția Ucraineană pentru Sprijinirea Parteneriatelor Public-Private , aflată în subordinea Ministerului Economiei. Conform termenilor descriși, veniturile fondului ar urma să provină din: redevențe, taxe de licențiere, acorduri de împărțire a producției, legate de extracția de minerale critice, elemente de pământuri rare și combustibili fosili (inclusiv petrol și gaze naturale). Limitările-cheie care contrazic ideea de „acces nelimitat” Cadrul legal al acordului „contrazice” afirmația lui Trump privind accesul fără restricții, notează publicația. În forma finală: Ucraina păstrează proprietatea suverană deplină asupra tuturor activelor din subsol; mecanismul de împărțire a veniturilor se aplică doar licențelor de extracție nou emise; întreprinderile de stat existente (exemplul dat: Ukrnafta) rămân integral sub control ucrainean. Acordul exclude, de asemenea, obligații de datorie pentru Ucraina. Textul precizează că Kievul nu este obligat să ramburseze Washingtonului ajutorul militar acordat în timpul invaziei ruse la scară largă, contrar unor afirmații anterioare ale lui Trump, potrivit cărora SUA ar fi oferit peste 300 de miliarde de dolari care ar trebui returnați. Un alt element cu impact economic: toate veniturile generate de fondul comun trebuie reinvestite exclusiv în Ucraina, iar, potrivit unor estimări inițiale ale oficialilor ucraineni citate de Kyiv Post, fondul nu este așteptat să genereze randamente lichide timp de cel puțin un deceniu. [...]
Aurul a revenit pe creștere, dar perspectiva rămâne apăsată de așteptările privind dobânzile din SUA , după ce petrolul s-a ieftinit pe fondul semnalelor de progres în discuțiile SUA–Iran , potrivit Reuters . Metalul prețios a recuperat după un minim de peste o săptămână atins vineri. Aurul spot a urcat cu 0,8%, la 4.194,99 dolari/uncie (aprox. 19.300 lei), la ora 06:08 GMT (09:08, ora României), după ce coborâse la cel mai scăzut nivel din 11 iunie. În același timp, contractele futures pe aur din SUA, cu livrare în august, au scăzut cu 0,8%, la 4.213,10 dolari/uncie (aprox. 19.400 lei). Geopolitica a tras în sus aurul, dar dobânzile îl țin sub presiune Reuters notează că prima rundă de discuții la nivel înalt dintre oficiali americani și iranieni, desfășurată în Elveția, s-a încheiat luni, iar un purtător de cuvânt al ministerului iranian de externe a spus că s-au înregistrat „progrese bune”, potrivit Press TV. În plus, Qatar și Pakistan – țări mediatoare – au transmis într-o declarație comună că SUA și Iran au convenit asupra unei foi de parcurs către un acord final în 60 de zile. Analistul Edward Meir (Marex) a spus că piața va continua să tranzacționeze „pe ghidaj geopolitic” o perioadă, dar a avertizat că situația este „fluidă”. Pe de altă parte, scăderea petrolului a redus o parte din presiunea inflaționistă care, de regulă, alimentează cererea pentru active de refugiu. Contractele Brent au coborât cu peste 1% după anunțul privind progresele din discuții, iar prețurile ridicate ale petrolului tind să amplifice temerile legate de inflație și să împingă în sus așteptările de dobânzi mai mari. Piața pariază pe o majorare a dobânzii în SUA În paralel, semnalele „hawkish” (orientate spre înăsprirea politicii monetare) din partea Rezervei Federale au cântărit asupra perspectivei aurului, care nu oferă randament din dobândă și își pierde din atractivitate când ratele sunt ridicate. Reuters arată că accentul pus pe inflație de președintele Fed, Kevin Warsh, la conferința de presă de săptămâna trecută, fără detalii mai nuanțate despre condițiile care ar justifica o majorare, i-a făcut pe investitori să concluzioneze că o creștere a dobânzii ar putea veni curând. Nouă dintre cei 19 membri ai Fed consideră că va fi nevoie de o majorare a ratei de politică monetară în acest an. Potrivit instrumentului CME FedWatch, traderii văd o probabilitate de 89% pentru o majorare a dobânzii în decembrie, de la 61% înaintea ședinței Fed. Evoluția altor metale prețioase În același interval, și alte metale au urcat: argint spot: +2,4%, la 66,48 dolari/uncie (aprox. 306 lei) platină: +0,7%, la 1.675,91 dolari/uncie (aprox. 7.700 lei) paladiu: +1,8%, la 1.280,45 dolari/uncie (aprox. 5.900 lei) [...]
