Știri
Știri din categoria Mărfuri
Prețul argintului a scăzut cu aproximativ 45% față de maximul istoric atins la 121,65 dolari pe uncie, în doar o săptămână, înregistrând astfel cea mai mare prăbușire de după anii 1980. Marți, 6 februarie 2026, metalul alb a coborât sub pragul de 75 de dolari pe uncie, ștergând complet câștigurile din acest an. Declinul nu este singular: aurul, petrolul, cuprul și criptomonedele au suferit corecții severe în aceeași perioadă.
Explicația oferită de analiști indică un fenomen tehnic, nu o scădere a cererii sau deteriorare a fundamentelor: vânzări forțate, apeluri în marjă și reducerea pozițiilor supra-îndatorate. Practic, structura pieței a cedat sub presiunea lichidărilor automate. Potrivit Investing.com, această „resetare” a fost accelerată și de creșterea cerințelor de marjă anunțată de CME Group pe 2 februarie, care a forțat mulți traderi să-și închidă pozițiile.
În paralel, numele vehiculat pentru conducerea Rezervei Federale a SUA, Kevin Warsh, cunoscut pentru pozițiile monetare dure, a transmis piețelor un mesaj de dobândă ridicată pe termen lung. Numirea sa de către președintele Donald Trump a fost percepută ca un semnal de înăsprire monetară, ceea ce a întărit dolarul american și a pus presiune pe activele fără randament precum aurul și argintul.
Contextul economic mai amplu accentuează turbulențele din piețe:
De ce a căzut argintul mai abrupt decât aurul? Analiștii atrag atenția că argintul este un activ mai puțin lichid și cu o participare mai mare din partea investitorilor de retail, ceea ce îl face mai vulnerabil în fața volatilității. Aurul, în comparație, a înregistrat o scădere de „doar” 17% în aceeași perioadă. Structura prețului sugerează că nu ne aflăm într-un colaps fundamental, ci într-o reechilibrare cauzată de mecanismele de piață.
Ce urmează? Unii analiști cred că, odată cu reducerea efectului de levier și normalizarea volatilității, metalele prețioase vor reveni la o dinamică influențată de factori macroeconomici clasici precum randamentele reale, cursurile valutare și riscurile geopolitice.
Recomandate
Explozia prețului argintului a declanșat un val de vânzări în America de Nord , unde tot mai mulți oameni își scot la vânzare monedele și bijuteriile de familie. Potrivit Bloomberg , magazinele de profil se confruntă cu o avalanșă de clienți, după ce prețul argintului s-a dublat în ultimele 12 luni. La Stack's Bowers Galleries din New York, numărul vizitatorilor zilnici a crescut de la 30 la 50 într-un an, iar majoritatea vin să vândă. Comercianții spun că ianuarie 2026 a fost cea mai bună lună din istorie, pe fondul creșterii tranzacțiilor cu obiecte din argint și aur. Valoarea monedelor de un dolar din argint, emise înainte de 1965, aproape s-a triplat într-un an. Cifre care arată amploarea fenomenului prețul argintului este de peste două ori mai mare față de acum un an; unii comercianți spun că au cumpărat în ianuarie de 10 ori mai mult decât într-un an obișnuit; Canada Gold a rafinat un record de două tone de argint uzat doar în decembrie 2025. Gary Tancer, proprietarul unui magazin din Boca Raton, afirmă că valoarea medie a cecurilor plătite clienților este între 8.000 și 10.000 de dolari. În paralel, topitoriile sunt suprasolicitate, iar unele magazine au oprit temporar achizițiile din cauza volumului prea mare de metal adus la vânzare. Fenomenul arată că, spre deosebire de aur, considerat tradițional activ de refugiu, argintul a devenit brusc atractiv pentru populație, determinând o reevaluare a obiectelor uitate prin sertare. Creșterea ofertei de argint reciclat pune însă presiune pe piață și ridică întrebări privind sustenabilitatea actualului nivel de preț. [...]
Cotațiile petrolului au scăzut semnificativ luni dimineața , după ce Donald Trump a semnalat o posibilă dezescaladare a tensiunilor cu Iranul, informează Biziday . Petrolul european (Brent) a pierdut peste 4% în deschiderea de luni, ajungând la 66 de dolari pe baril, după ce săptămâna trecută urcase la peste 71 de dolari. Traderii urmăresc cu atenție negocierile dintre SUA și Iran , iar declarația lui Trump de sâmbătă, conform căreia „Iranul s-a angajat în discuții serioase cu SUA”, a fost interpretată ca un semn de dezescaladare. Pe lângă petrol , aurul și argintul au suferit corecții masive, anulând bula speculativă formată în ultimele două săptămâni. Aurul a scăzut de la un vârf de 5.400 de dolari pe uncie, atins miercuri, la 4.500 de dolari, un nivel anterior Forumului de la Davos. Argintul a înregistrat o cădere de 35%. Doar luni dimineața, aurul a scăzut cu 7%, iar argintul cu 13%. Conform unui raport publicat de Financial Times , marile companii petroliere din Europa se pregătesc să reducă răscumpărările de acțiuni, semnalând o trecere la austeritate în contextul prețurilor mai mici la petrol. Cotațiile petrolului au scăzut cu aproximativ 20% anul trecut și se preconizează că vor continua să scadă în prima jumătate a anului 2026, din cauza creșterii ofertei de țiței care creează un surplus. [...]
Financial Times descrie tranzacții neobișnuit de mari înaintea postării lui Trump despre Iran , potrivit Biziday , care rezumă un „time-line” al mișcărilor din piețele de energie și din contractele pe indici bursieri. Miza: dacă volumele apărute cu circa 15 minute înainte de mesajul de pe Truth Social indică simple coincidențe sau tranzacții făcute pe baza unor informații din interior. Conform Financial Times , luni dimineața, înainte de ora 7:00 la New York, aproximativ 6.200 de contracte futures pe Brent și West Texas Intermediate (WTI, referința americană) și-au schimbat proprietarul. În intervalul 6:49-6:50, traderii ar fi plasat pariuri de circa 580 de milioane de dolari pe petrol, iar volumul a crescut puternic cu 27 de secunde înainte de 6:50; la scurt timp, au urmat creșteri și pe contractele futures care urmăresc indicele S&P 500. Postarea lui Donald Trump a venit la 7:04 ora New York (14:04 în România) și a declanșat o vânzare bruscă pe piețele energetice globale, în timp ce contractele futures pe S&P 500 și acțiunile europene au crescut. Biziday notează că nu au existat „pe surse” sau zvonuri înainte de mesaj, iar cu două zile mai devreme Trump dăduse Iranului un ultimatum privind deblocarea Strâmtorii Hormuz, amenințând inclusiv cu bombardarea centralelor nucleare ale Iranului. „Este greu de dovedit o relație de cauzalitate… dar trebuie să ne întrebăm cine ar fi fost relativ agresiv în vânzarea de contracte futures în acel moment, cu 15 minute înainte de postarea lui Trump”, a declarat pentru FT un strateg de piață de la o companie americană de brokeraj. Ulterior, Iranul a negat că ar fi existat discuții cu SUA. Petrolul a recuperat aproximativ 5% din mișcarea de -15%, iar bursele americane au închis pe scădere. Întrebat despre corelația dintre tranzacții și postare, un purtător de cuvânt al Casei Albe a respins ideea unor câștiguri ilegale pe baza informațiilor din interior și a catalogat astfel de insinuări, în lipsa probelor, drept „nefondate și iresponsabile”. Din relatarea Biziday reies câteva elemente care au atras atenția pieței și a participanților intervievați de FT: tranzacții concentrate într-o fereastră foarte scurtă (în jurul orei 6:49-6:50, ora New York), înaintea postării de la 7:04; volume mari pe petrol (Brent și WTI) și mișcări aproape simultane pe futures S&P 500; mențiuni despre o mișcare bruscă și pe TTF, referința europeană pentru prețul gazelor naturale; lipsa unor știri prealabile care să explice schimbarea de poziționare, în contextul tensiunilor SUA-Iran. FT mai arată că acesta ar fi „unul dintre numeroasele exemple” din ultimele luni în care tranzacții mari au precedat anunțuri oficiale ale guvernului SUA, iar consultanți și administratori de portofoliu ar fi semnalat frustrare în rândul investitorilor. În același timp, Biziday amintește că instrumente precum futures, opțiunile și contractele pe diferență sunt folosite și pentru acoperirea riscurilor (hedging), însă la volume de aproape un miliard de dolari și mișcări de preț de circa 10% este plauzibil ca profiturile să fi fost de ordinul miliardelor, fără ca FT să poată indica dacă a fost vorba de una sau mai multe entități. Sursele menționate de Biziday sunt Financial Times și Bloomberg. [...]
Aurul și argintul au înregistrat scăderi puternice, pe fondul creșterii prețului petrolului și al temerilor legate de inflație , potrivit Mining.com , într-un context marcat de conflictul dintre SUA și Iran și de politica monetară restrictivă a Rezervei Federale. Aurul a scăzut cu până la 6,6%, ajungând la aproximativ 4.575 de dolari uncia, cel mai redus nivel din februarie, în timp ce argintul a pierdut aproape 12%, coborând sub 66 de dolari uncia. Este a șaptea sesiune consecutivă de scădere pentru aur, cea mai lungă serie negativă din 2023. Declinul vine în ciuda faptului că, în mod tradițional, conflictele geopolitice susțin prețul aurului. De această dată însă, creșterea accelerată a prețului petrolului a schimbat dinamica pieței. Petrolul Brent a depășit temporar pragul de 119 dolari pe baril , alimentând temerile privind inflația globală. În paralel, Rezerva Federală a transmis un mesaj ferm privind menținerea dobânzilor ridicate. Oficialii Fed estimează o inflație mai mare în 2026 și iau în calcul mai puține reduceri de dobândă decât se anticipa anterior, ceea ce reduce atractivitatea aurului, un activ care nu oferă randament. Această combinație – petrol scump și dobânzi ridicate – a dus la schimbarea percepției asupra metalelor prețioase. În loc să fie văzute ca refugii sigure, acestea sunt tratate tot mai mult ca active speculative, sensibile la evoluțiile macroeconomice. Impactul s-a resimțit și în sectorul minier, unde companii precum Newmont sau Freeport-McMoRan au înregistrat scăderi semnificative, pe fondul creșterii costurilor și al presiunii asupra marjelor. Chiar și în aceste condiții, aurul rămâne cu aproximativ 50% peste nivelul de acum un an, însă volatilitatea recentă arată că rolul său tradițional de protecție în perioade de criză este pus sub semnul întrebării într-un context dominat de inflație și politici monetare stricte. [...]
Venezuela a semnat un acord pentru a vinde până la 1.000 kg de aur către piața din SUA , într-un semnal că relațiile comerciale dintre Caracas și Washington se consolidează după schimbarea de putere de la începutul anului. Informația apare pe fondul unui aranjament dezvăluit de Axios , citat de publicația română, și include livrări de lingouri „doré” către traderul Trafigura, care ar urma să transporte aurul la rafinării din Statele Unite. Acordul ar fi fost semnat de compania minieră de stat Minerven și prevede furnizarea a între 650 și 1.000 kg de aur „doré” (lingouri cu amestec de metale prețioase, în general aur și argint), cu un conținut final de aur de 98% , conform surselor citate. În termeni de ordin de mărime, la un preț menționat în articol de circa 166.000 de dolari pentru un kilogram de aur pur , tranzacția ar însemna sume de zeci sau chiar peste o sută de milioane de dolari, în funcție de cantitate și de cotațiile din momentul livrării. Cine cumpără și cum ajunge aurul în SUA În schema descrisă, Trafigura are rolul de comerciant și transportator către rafinării americane, în baza unui acord separat cu guvernul SUA. În paralel, Washingtonul ar fi implicat direct în facilitarea înțelegerii: secretarul american de Interne, Doug Burgum , a fost la Caracas pentru discuții despre petrol și minerale și ar fi contribuit la „deblocarea” contractului, potrivit sursei citate. În aceeași logică de apropiere economică, Axios indică faptul că acesta ar fi al treilea acord de exploatare încheiat sub supravegherea administrației Trump, după alte contracte legate de petrol. Trafigura este menționată ca participant și în acorduri petroliere evaluate la peste 1 miliard de dolari . Contextul politic, inclusiv criticile din SUA Materialul subliniază că evoluțiile vin după o operațiune militară ordonată de președintele american Donald Trump la începutul lui 2026, în urma căreia Nicolás Maduro ar fi fost înlăturat de la putere. În acest context, Trump a lăudat public cooperarea și a menționat pe rețeaua Truth Social că „petrolul începe să curgă”, apreciind și noua conducere de la Caracas, inclusiv pe Delcy Rodríguez , descrisă drept președintă interimară. Totodată, în SUA au apărut critici: democrați din Congres și voci liberale ar acuza administrația Trump de „imperialism și corupție”, în timp ce o sursă citată de Axios susține contrariul, argumentând că accesul la piața americană și la un sistem financiar stabil ar aduce beneficii Venezuelei și ar reduce rolul pieței negre, unde „se pierdeau bani” prin contrabandă. Ce elemente sunt esențiale în acord Pentru o imagine rapidă, iată reperele principale din informațiile publicate: Cantitate: 650–1.000 kg de aur „doré” Puritate finală: 98% aur (conform contractului descris) Intermediar: Trafigura Destinație: rafinării din Statele Unite Context: intensificarea cooperării SUA–Venezuela pe resurse (aur și petrol) după schimbarea de putere din 2026 [...]
Aurul se apropie de 5.000 de dolari pe uncie, iar petrolul înregistrează cea mai mare creștere din octombrie , după ce un consilier al administrației Trump a estimat la 90% șansele unei acțiuni militare împotriva Iranului în următoarele săptămâni, potrivit CNN . Piețele au reacționat rapid, investitorii orientându-se către active considerate sigure. Cotația aurului a depășit 4.956 de dolari pe uncie, în creștere cu peste 1,6% într-o singură zi, apropiindu-se de pragul psihologic de 5.000 de dolari . Calculat în gram, prețul echivalează cu aproximativ 159 de dolari (o uncie are circa 31,1 grame). În paralel, petrolul West Texas Intermediate a urcat cu 4,6%, iar Brent a închis peste 70 de dolari pe baril pentru prima dată în mai bine de două săptămâni. Concentrare militară fără precedent Tensiunile sunt alimentate de acumularea de forțe americane în Orientul Mijlociu. Portavionul USS Gerald R. Ford se îndreaptă spre regiune pentru a se alătura USS Abraham Lincoln, ceea ce ar însemna două grupări de portavioane în proximitatea Iranului. Presa americană relatează despre zeci de zboruri militare de transport și desfășurarea suplimentară de avioane de luptă, inclusiv F-22 și F-35. Surse citate de CNN indică faptul că armata SUA ar putea fi pregătită pentru o eventuală lovitură chiar în acest weekend, însă președintele Donald Trump nu ar fi luat o decizie finală. Casa Albă susține că diplomația rămâne opțiunea preferată, dar „toate opțiunile sunt pe masă”. Negocieri fragile Escaladarea are loc în timp ce la Geneva s-a încheiat o nouă rundă de negocieri indirecte SUA-Iran privind programul nuclear. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi , a declarat că s-a ajuns la o înțelegere asupra unor principii de bază, însă diferențe majore persistă. Pentru piețe, principalul risc rămâne Strâmtoarea Hormuz, prin care tranzitează aproximativ 20% din consumul global de petrol. Orice perturbare ar putea amplifica volatilitatea prețurilor energiei și ar susține suplimentar cererea pentru aur. În acest climat, creșterea simultană a aurului și petrolului reflectă revenirea unei prime de risc geopolitic, pe fondul incertitudinii legate de evoluția relației dintre Washington și Teheran. [...]
