Prețul argintului a scăzut cu aproximativ 45% față de maximul istoric atins la 121,65 dolari pe uncie, în doar o săptămână, înregistrând astfel cea mai mare prăbușire de după anii 1980. Marți, 6 februarie 2026, metalul alb a coborât sub pragul de 75 de dolari pe uncie, ștergând complet câștigurile din acest an. Declinul nu este singular: aurul, petrolul, cuprul și criptomonedele au suferit corecții severe în aceeași perioadă.

Explicația oferită de analiști indică un fenomen tehnic, nu o scădere a cererii sau deteriorare a fundamentelor: vânzări forțate, apeluri în marjă și reducerea pozițiilor supra-îndatorate. Practic, structura pieței a cedat sub presiunea lichidărilor automate. Potrivit Investing.com, această „resetare” a fost accelerată și de creșterea cerințelor de marjă anunțată de CME Group pe 2 februarie, care a forțat mulți traderi să-și închidă pozițiile.

În paralel, numele vehiculat pentru conducerea Rezervei Federale a SUA, Kevin Warsh, cunoscut pentru pozițiile monetare dure, a transmis piețelor un mesaj de dobândă ridicată pe termen lung. Numirea sa de către președintele Donald Trump a fost percepută ca un semnal de înăsprire monetară, ceea ce a întărit dolarul american și a pus presiune pe activele fără randament precum aurul și argintul.

Contextul economic mai amplu accentuează turbulențele din piețe:

• În ianuarie, angajatorii americani au anunțat peste 108.000 de concedieri – cel mai ridicat nivel pentru început de an din 2009.
• Cererile săptămânale de șomaj au crescut cu 22.000, ajungând la 231.000.
• Planurile de angajare au fost cele mai slabe înregistrate vreodată într-o lună ianuarie.
• De asemenea, potrivit Reuters, o altă lovitură pentru investitori a fost dată de declinul acțiunilor din sectorul tehnologic, declanșat de îngrijorările privind impactul noilor modele de inteligență artificială asupra pieței muncii.
• În același timp, Bitcoin a pierdut 40% față de maximul său din ianuarie, scăzând de la aproape 126.000 la sub 72.000 de dolari.

De ce a căzut argintul mai abrupt decât aurul? Analiștii atrag atenția că argintul este un activ mai puțin lichid și cu o participare mai mare din partea investitorilor de retail, ceea ce îl face mai vulnerabil în fața volatilității. Aurul, în comparație, a înregistrat o scădere de „doar” 17% în aceeași perioadă. Structura prețului sugerează că nu ne aflăm într-un colaps fundamental, ci într-o reechilibrare cauzată de mecanismele de piață.

Ce urmează? Unii analiști cred că, odată cu reducerea efectului de levier și normalizarea volatilității, metalele prețioase vor reveni la o dinamică influențată de factori macroeconomici clasici precum randamentele reale, cursurile valutare și riscurile geopolitice.