Știri
Știri din categoria Externe

Reconstrucția Cubei ar cere investiții private de ordinul miliardelor, dar riscul juridic și lipsa infrastructurii țin companiile americane pe loc, potrivit unei analize preluate de Digi24, care citează Politico. În timp ce administrația Trump intensifică presiunea economică asupra regimului de la Havana, mediul de afaceri rămâne reticent: fără un cadru predictibil și fără garanții, promisiunea „reconstrucției” riscă să rămână mai degrabă un mesaj politic decât un plan finanțabil.
Miza este una operațională și economică: Cuba ar avea nevoie de refacerea infrastructurii de bază și de capital privat consistent, însă insula nu oferă, spre deosebire de Venezuela, o industrie dominantă care să poată funcționa ca motor rapid de relansare. În plus, degradarea serviciilor publice și slăbirea sectorului privat după decenii de regim comunist complică orice scenariu de deschidere.
Un om de afaceri cubano-american implicat în Consiliul pentru Libertatea Cubei, Horacio Garcia Jr., descrie situația ca pe o reconstrucție „de la zero”, invocând lipsa infrastructurii pentru apă și electricitate și absența unui sistem bancar „cu adevărat echitabil”.
Senatorul republican Rick Scott leagă direct investițiile de riscul politic și instituțional:
„Nimeni nu investește în ceva riscant, decât dacă e un idiot. Așadar, este nevoie de o democrație solidă și de un stat de drept bine definit.”
Pe lângă riscul de țară, există și un risc juridic specific: o lege americană din 1996 permite celor ale căror proprietăți au fost confiscate după revoluția cubaneză să dea în judecată companii care obțin profit din acele active. Camera de Comerț a SUA a avertizat, potrivit materialului, că astfel de litigii pot expune companiile la procese.
Orice deschidere economică majoră ar presupune eliminarea sancțiunilor impuse de SUA de-a lungul deceniilor, un proces care „ar necesita probabil aprobarea Congresului”, potrivit articolului. În paralel, Curtea Supremă a SUA a decis recent că un port deținut de SUA în largul coastelor cubaneze poate da în judecată patru companii de croazieră care au folosit cheiurile între 2016 și 2019, iar instanța analizează și un alt dosar, în care Exxon Mobil intenționează să deschidă un proces legat de petrol și gaze confiscate.
Acest context face ca, pentru multe companii, costul de conformare și riscul de litigii să fie greu de cuantificat înaintea oricărei investiții.
Materialul indică două direcții imediate, dacă relația economică s-ar debloca:
În paralel, există interes istoric în turism (hoteluri, croaziere), mai ales în perioada de apropiere diplomatică inițiată de Barack Obama în 2015, iar companii din Spania și Canada au investit, însă „la o scară limitată”.
Casa Albă a refuzat să comenteze, însă o sursă familiarizată cu discuțiile interne spune că administrația este în contact cu lideri de business privind posibile investiții viitoare, fără a oferi detalii. În același timp, Departamentul Justiției l-a pus sub acuzare pe fostul președinte cubanez Raul Castro, într-un moment în care țara se confruntă cu întreruperi repetate de electricitate.
În acest climat, John Kavulich, președintele Consiliului Economic și Comercial SUA–Cuba, descrie o piață blocată de incertitudine: interes există, dar companiile fie își văd de operațiunile deja permise, fie „adună informații” fără să facă pași publici, pentru că „riscurile sunt pur și simplu prea mari”.
Recomandate

Ucraina cere SUA să extindă sancțiunile pentru a bloca dezvoltarea rețelei rusești de sateliți Rassvet , pe care o vede ca pe un multiplicator operațional major pentru armata rusă, capabil să susțină lovituri „în timp real” asupra țintelor de pe teritoriul ucrainean, relatează HotNews , citând Reuters. Denys Sienik , adjunctul șefului misiunii diplomatice a Ambasadei Ucrainei la Washington, a spus că Rusia extinde rapid rețeaua „Rassvet”, iar intrarea ei în operare în 2027 ar crea „riscuri grave” pentru Ucraina. Oficialul ucrainean a avertizat că, dacă proiectul avansează mai repede, consecințele ar putea fi imediate pe câmpul de luptă. „Dacă vor lansa Rassvet până la sfârșitul anului 2026, vor putea lovi în timp real ținte ucrainene de pe teritoriul nostru.” Sienik a mai afirmat că va transmite guvernului și Congresului SUA detalii despre firmele și persoanele pe care Kievul le acuză că sprijină proiectul și a susținut că lipsa sancțiunilor ar face programul „posibil” pentru Rusia. Ce este Rassvet și ce dimensiune vizează Rusia Rassvet este prezentat ca o alternativă rusească, la scară mai mică, la Starlink (rețeaua de internet prin satelit a SpaceX). Potrivit aceleiași surse, Rusia intenționează să pună în funcțiune sistemul în 2027, declarație făcută în iunie de Alexei Șelobkov, director general al Iks Holding, compania care dezvoltă serviciul. Rusia a lansat primii 16 sateliți pe orbită joasă în martie și intenționează să ajungă la 900 în decurs de câțiva ani. În comparație, SpaceX are în prezent peste 10.000 de sateliți pe orbită. Miza pentru Washington: sancțiuni țintite pe lanțul de dezvoltare Publicația notează că statele occidentale au vizat deja infrastructura care susține eforturile Rusiei în comunicații spațiale, însă „există încă lacune”. În acest context, Ucraina face presiuni pentru extinderea sancțiunilor către un grup mai larg de companii și persoane fizice ruse, cu scopul de a încetini sau bloca dezvoltarea rețelei. Departamentul Trezoreriei SUA nu a comentat imediat solicitarea Ucrainei, potrivit Reuters. Context: dependența de internetul prin satelit în război În paralel, Ucraina a insistat pentru acces la o acoperire extinsă Starlink, astfel încât să poată lovi lansatoare de rachete balistice rusești aflate pe teritoriul Rusiei, o poziție susținută săptămâna trecută de președintele finlandez Alexander Stubb, mai arată sursa. Starlink este interzis în Rusia, iar utilizarea echipamentelor sale este pasibilă de amenzi. [...]

Kievul pregătește în octombrie un pachet legislativ pentru drepturile minorităților în educație, o mișcare care ar putea debloca veto-ul Ungariei și relansa negocierile de aderare a Ucrainei la UE , potrivit Antena 3 . Budapesta condiționează de ani buni avansul Kievului pe traseul european de schimbări concrete privind drepturile etnicilor maghiari din Transcarpatia. Kievul ar urma să trimită în parlament ( Rada Supremă ) un proiect de lege privind drepturile educaționale ale minorităților naționale, cu vot așteptat în octombrie. În paralel, un proiect de lege privind drepturile lingvistice și culturale ar urma să fie prezentat tot mai târziu în cursul lunii, însă autoritățile ucrainene nu au comentat oficial aceste evoluții. Miza: ridicarea blocajului ungar din negocierile cu UE Ungaria a blocat negocierile de aderare ale Ucrainei la UE până când Kievul adoptă legislația convenită într-un plan în 11 puncte privind drepturile minorității maghiare. În iunie, cele două țări au convenit asupra acestui plan, iar Ungaria a permis deschiderea a două „clustere” de negociere (pachete de capitole tematice din procesul de aderare), dar a oprit ulterior progresele, cerând adoptarea efectivă a legilor. Ministrul ungar de Externe, Anita Orbán, a transmis pe rețelele sociale că vicepremierul ucrainean Vsevolod Chsentsov a informat-o că proiectul de lege va fi înaintat parlamentului ucrainean. „Vicepremierul Ucrainei, Vsevolod Chsentsov, m-a informat personal că un proiect de lege privind drepturile educaționale ale minorităților naționale va fi înaintat parlamentului ucrainean. Salutăm acest pas.” „Ungaria rămâne interesată de dialog și de rezultate concrete în viața de zi cu zi a comunității maghiare din Transcarpatia.” Ce poate urma și unde sunt riscurile Publicația ucraineană LIGA.net a relatat că experți din cele două țări au avut în această săptămână negocieri intense și au convenit asupra prevederilor din planul în 11 puncte pe care Kievul le poate pune în aplicare. Totuși, Dániel Hegedűs, director adjunct al Institutului pentru Politică Europeană, a declarat pentru Euronews că adoptarea legislației în octombrie ar putea fi dificilă, în contextul lipsei unor majorități stabile în Rada Supremă. În evaluarea sa, votul ar fi „un obiectiv ambițios” și un test pentru capacitatea administrației ucrainene de a-și recâștiga controlul politic asupra unor teme considerate strategice pentru integrarea europeană. În scenariul în care Ucraina adoptă pachetul legislativ, Ungaria și-ar putea ridica veto-ul pentru deschiderea unor noi clustere, însă rămâne incert dacă sprijinul Budapestei ar viza toate clusterele sau doar o parte dintre ele, potrivit aceleiași analize. [...]

Franța analizează eliberarea coordonată a unor volume mari de țiței și motorină din rezervele strategice , ca răspuns la presiunile administrației Trump, într-un context de tensiuni pe piața combustibililor și de risc de măsuri comerciale americane, potrivit Antena 3 . Guvernul de la Paris s-a reunit de urgență după ce SUA le-au cerut aliaților europeni să „elibereze” pe piață rezerve strategice, în caz contrar fiind invocată posibilitatea unei interdicții de export. În discuțiile de la nivel european, Franța ar fi sugerat ca statele UE să pună pe piață 50 de milioane de barili de țiței și 50 de milioane de barili de motorină, însă propunerea este „încă evaluată tehnic”, potrivit unui oficial citat. Presiune americană pe motorină și un calendar accelerat Secretarul american al energiei, Chris Wright , le-a cerut statelor europene să elibereze 120 de milioane de barili din rezervele strategice pe parcursul a trei luni, ca parte a unei încercări de a opri creșterile de preț la motorină. Ulterior, potrivit oficialilor europeni citați, solicitarea ar fi fost rafinată într-o cerere directă către președintele Emmanuel Macron pentru punerea pe piață a 100 de milioane de barili de motorină. În același timp, Germania s-a arătat reticentă față de o astfel de mișcare, un oficial german anonim invocând ideea că rezervele ar trebui folosite „doar din motive reale de securitate și cerere”. Coordonare dificilă în UE și miza G7 Pe fond, discuția atinge o zonă sensibilă pentru piață: rezervele strategice sunt un instrument de securitate energetică, iar eliberarea lor în scop de temperare a prețurilor poate deveni un precedent politic și operațional. Potrivit sursei, nu este clar dacă o eventuală punere pe piață s-ar face coordonat la nivelul UE sau bilateral, în condițiile în care oficialii europeni susțin că Washingtonul nu ar fi folosit canalele oficiale și ar fi trimis solicitări individuale mai multor țări. Președinția franceză a anunțat că Macron va convoca o reuniune a liderilor G7 pentru a coordona un posibil efort comun. Joi, Macron a discutat telefonic cu Trump despre „situația energiei la nivel global” și despre nevoia de a asigura o furnizare adecvată de produse petroliere rafinate. Reacții oficiale: dezmințiri și avertismente Un purtător de cuvânt al ministrului francez al economiei, Roland Lescure, a respins informațiile, catalogându-le drept „zvonuri”. La nivelul Comisiei Europene, purtătoarea de cuvânt Anna-Kaisa Itkonen a avertizat că o interdicție americană pe exporturile de petrol „ar submina încrederea în SUA ca partener de nădejde” și a indicat că UE este pregătită pentru acțiune colectivă în cadrul Agenției Internaționale a Energiei, organismul care ar urma să organizeze eventualele eliberări din stocuri. Oficialii britanici au transmis, la rândul lor, că se așteaptă la o reuniune rapidă a G7, dar că este puțin probabil să se ajungă „foarte rapid” la o acțiune concretă. [...]

Rusia ar fi suferit peste 46.000 de pierderi într-o singură lună fără câștiguri de teren , un semnal de uzură accelerată care poate limita capacitatea Moscovei de a susține ritmul operațiunilor pe front, potrivit evaluării Institute for the Study of War publicate de Kyiv Post . Analiza notează că, în septembrie 2026, forțele ruse „probabil, în cel mai bun caz, nu au câștigat teren” în schimbul a „peste 46.000 de victime”, descris drept cel mai ridicat ritm lunar al pierderilor rusești din 2026. În paralel, între martie și septembrie 2026, Rusia ar fi pierdut controlul asupra „aproape 300 km²”, perioadă care include Operațiunea ucraineană „Vivaldi”, despre care ISW spune că a eliberat „cel puțin 147 km²” pe parcursul mai multor luni. Presiune operațională: „Vivaldi” și blocarea planurilor ruse în zona Lyman–Slovyansk Un element central al evaluării este impactul Operațiunii „Vivaldi” în direcția Lyman. Potrivit ISW, milbloggeri ruși își exprimă îngrijorarea că această operațiune va îngreuna încercările Rusiei de a ataca Slovyansk dinspre est. ISW apreciază că „Vivaldi” nu doar că a perturbat planurile Rusiei de a realiza o încercuire largă a așa-numitului „Fortress Belt” (centură de localități fortificate) din direcțiile Lyman și Dobropillya, dar ar putea afecta și planurile de atac frontal asupra orașelor din partea de nord a acestei centuri. În același timp, un ofițer ucrainean citat în sinteză a discutat despre stabilirea unei poziții ucrainene în direcția Slovyansk, care ar putea servi drept bază pentru operațiuni ucrainene majore viitoare, după „Vivaldi”. Lovituri asupra infrastructurii și adaptări tehnologice Evaluarea mai consemnează că forțele ruse au lovit Podul de Sud din Kiev, ca parte a unei campanii descrise de ISW drept orientată spre „distrugerea economiei ucrainene” și complicarea vieții în capitală. În acest context, ISW menționează posibilitatea ca Rusia să folosească încărcături cumulative (shaped charges) pe dronele cu rază lungă pentru a lovi ținte mari și întărite, precum podurile, dar avertizează că ar fi necesare lovituri repetate și precise într-un interval scurt pentru a produce pagube semnificative. Separat, președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski , a anunțat la 1 octombrie că forțele ucrainene au folosit pentru prima dată noua rachetă balistică tactică FP-7 pentru a lovi o țintă nespecificată. Evoluții recente: avansuri locale și intensificarea atacurilor cu drone ISW mai arată că forțele ucrainene au avansat recent în zona tactică Lyman și au continuat campania de lovituri la distanță împotriva activelor militare și infrastructurii petroliere din Rusia. Pe componenta aeriană, Rusia ar fi lansat 107 drone împotriva Ucrainei în noaptea de 30 septembrie spre 1 octombrie și încă 97 de drone în cursul zilei de 1 octombrie, potrivit aceleiași evaluări. [...]

Semnalele de la Moscova indică o continuare a războiului și o presiune mai mare asupra Europei , pe fondul intensificării ofensivei ruse în Ucraina și al unei retorici care mută responsabilitatea conflictului către statele europene, potrivit unei analize BBC . După alegerile legislative din Rusia, care au produs o Dumă „mai pro-Putin ca oricând”, Kremlinul poate invoca un „mandat covârșitor” pentru direcția actuală. În acest context, întrebarea centrală este dacă Vladimir Putin ar putea căuta o ieșire din conflict. Concluzia analizei este că, „deocamdată”, nu există semnale în acest sens, în pofida pierderilor mari și a costurilor economice pentru Rusia. De ce contează: presiunea asupra sprijinului european pentru Kiev Moscova mizează, potrivit relatărilor din presa rusă citate în analiză, pe vulnerabilități ale apărării antiaeriene ucrainene și pe ideea că atacurile din iarnă ar putea crește presiunea asupra populației și autorităților de la Kiev. Ucraina a vorbit despre dificultăți în interceptarea rachetelor balistice rusești și a „noilor drone cu reacție”, folosite în atacuri zilnice. În paralel, Kremlinul își declară deschis obiectivul de a reduce sprijinul militar și financiar european pentru Ucraina, pe care îl descrie drept factor ce „prelungește războiul” sau, în interpretarea Moscovei, împiedică o victorie rusă. „Zona gri”: acuzații de război hibrid și mesajul de intimidare Oficiali occidentali citați în analiză acuză Rusia că își intensifică „războiul hibrid” împotriva țărilor europene prin: atacuri cibernetice; acte de sabotaj; incursiuni ale dronelor rusești în spațiul aerian european. Este menționat și un exemplu din Germania: o dronă care transporta un dispozitiv exploziv ar fi fost găsită în apropierea unor avioane de marfă ucrainene pe aeroportul din Leipzig. Analiza descrie această campanie drept una desfășurată în „zona gri”, adică între pace și război, cu scopul de a descuraja și fragmenta sprijinul european pentru Kiev, fără a ajunge la o confruntare militară directă. Retorica oficială: „Europa poartă un război împotriva noastră” Întrebat dacă admite că Rusia poartă un război hibrid împotriva Europei, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov , a răspuns în cheia narațiunii oficiale potrivit căreia conflictul din Ucraina ar fi, în esență, un război al Europei împotriva Rusiei. „Nu am nicio îndoială că Europa poartă un război împotriva noastră. Spunem acest lucru de multă vreme.” Analiza notează că această narațiune ignoră faptul că Rusia a lansat invazia pe scară largă în 2022 și continuă operațiunile militare în Ucraina. Escaladare ca instrument de presiune, nu neapărat ca obiectiv Textul ridică și întrebarea până unde ar merge Rusia pentru a submina sprijinul european, inclusiv dacă ar putea provoca un conflict cu un stat NATO. O astfel de evoluție este descrisă ca „puțin probabilă”, inclusiv pe fondul faptului că, după „mai bine de patru ani și jumătate de război”, armata rusă nu a reușit să ocupe integral Donbasul. În schimb, analiza sugerează că intimidarea ar putea fi parte a strategiei. În acest sens este citat Serghei Karaganov, prezentat drept un strateg influent de politică externă, care vorbește despre posibilitatea escaladării, inclusiv prin recurs la arma nucleară, dacă Europa continuă sprijinul pentru Ucraina. „Dacă Europa nu va ceda, din păcate va trebui să recurgem la arma nucleară.” Ce urmează: un conflict fără semne de încheiere rapidă În ansamblu, analiza indică faptul că discursurile și declarațiile lui Putin sugerează încrederea Kremlinului într-o victorie militară și lipsa intenției de a opri războiul. În plus, pozițiile exprimate de oficiali ruși și de voci influente din cercurile de politică externă sunt prezentate ca indicii că Moscova urmărește să slăbească sprijinul european pentru Kiev, inclusiv prin presiune și amenințări, în timp ce ofensiva din Ucraina continuă. [...]

Vizita lui Marco Rubio în Islanda și Grecia indică o accelerare a agendei de securitate a SUA în Arctica și pe flancul sudic al NATO, cu implicații directe pentru cooperarea economică și energetică în regiune , potrivit Economica . La Reykjavik, Rubio urmează să se întâlnească cu oficiali „pentru a discuta despre cooperarea în domeniile economiei şi securităţi”, conform unui comunicat citat în material. Deplasarea vine pe fondul creșterii tensiunilor în Arctica, context în care Islanda – stat fără armată – rămâne dependentă în mare măsură de SUA și de NATO pentru securitate. Context: acordul privind Groenlanda și repoziționarea SUA în Arctica Potrivit Agerpres, vizita are loc la câteva zile după acordul de securitate privind Groenlanda, semnat săptămâna trecută la New York, care a pus capăt unei dispute ce a afectat relațiile cu Uniunea Europeană. În cadrul acordului, Washingtonul intenționează să instaleze două noi baze militare, consolidând integrarea teritoriului autonom danez în zona de influență a SUA, după amenințările anterioare cu anexarea formulate de președintele Donald Trump. Materialul amintește și un episod recent de tensiune diplomatică: la începutul lunii septembrie, președintele american a stârnit o polemică după publicarea unei „hărți” care acoperea cu steagul SUA America de Nord, Mexicul, Caraibele, Groenlanda și Islanda. Islanda a reacționat prin convocarea ambasadorului american la Reykjavik, pentru a transmite că imaginea a fost „total inadecvată”. Islanda între SUA și UE: referendum și miza strategică Vizita are loc și după referendumul de la sfârșitul lunii august, în care islandezii au respins reluarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, înghețate din 2013: 52,8% împotrivă și 47,2% pentru. În acest context, importanța strategică a Islandei crește, pe fondul presiunilor geopolitice din Arctica. Ultima vizită a unui secretar de stat american în Islanda a avut loc în 2021. Următoarele opriri: Grecia și Portugalia După Islanda, Rubio se va deplasa la Atena pentru un „ dialog strategic ” axat, între altele, pe securitatea regională și energetică. Ultima etapă a deplasării este o scurtă escală la Lisabona. [...]