Știri
Știri din categoria Companii
Trendyol a trecut de 10.000 de comercianți români activi, iar aceștia generează deja 55% din volumul de business local, un semnal că platforma își mută centrul de greutate din România spre un model de export regional pentru IMM-uri, potrivit Economica.
În ultimele șase luni, compania și-a triplat baza de selleri locali, depășind pragul de 10.000 de comercianți români activi pe platformă. Trendyol își propune să mențină ritmul prin extinderea ecosistemului de vânzători, cu o țintă de 20.000 de comercianți în Europa Centrală și de Est până la finalul anului.
Un indicator relevant pentru impactul operațional este ponderea comercianților români în activitatea locală: aceștia generează 55% din volumul total de business al Trendyol în România. În plus, aproximativ 2.000 dintre sellerii români s-au extins deja în Grecia și Bulgaria.
Pentru comercianții care au activat vânzările cross-border (vânzări peste graniță), aceste piețe aduc, în medie, un plus de aproximativ 30% la business, conform datelor companiei.
„Atingerea pragului de 10.000 de comercianți români este un moment important pentru noi și reflectă încrederea pe care antreprenorii locali o au în Trendyol. România are un potențial foarte puternic, nu doar ca piață de consum, ci și ca hub pentru creșterea regională. Ne propunem să continuăm acest ritm, să extindem oportunitățile internaționale și să susținem comercianții români să scaleze dincolo de granițele pieței locale”, a declarat Irem Yılandil, Head of International Expansion, Trendyol Group.
Pentru a susține creșterea, Trendyol spune că investește în vizibilitate și inițiative de marketing dedicate comercianților. În 2025, compania afirmă că a generat expunere pentru sellerii români prin campanii de amploare și printr-o rețea regională de peste 8.000 de creatori de conținut, care au produs peste 70.000 de materiale.
La nivel regional, platforma susține că a ajuns la peste 90% dintre utilizatorii de internet din Europa Centrală și de Est în campania din noiembrie și că, în noiembrie 2025, a fost cea mai descărcată aplicație în România, Grecia, Bulgaria și Republica Moldova.
În prezent, peste 90% dintre comercianții locali activi pe Trendyol sunt întreprinderi mici și mijlocii. În paralel, compania dezvoltă Trendyol Academy, o platformă cu peste 1.500 de materiale de training, dintre care o parte semnificativă sunt disponibile în limba română.
Trendyol a fost fondat la Istanbul în 2010 și a devenit primul „decacorn” din Turcia (companie evaluată la peste 10 miliarde de dolari). Marketplace-ul conectează peste 250.000 de comercianți și branduri cu mai mult de 40 de milioane de clienți, prin aplicații în limbi locale, inclusiv pentru piețe din Europa Centrală și de Est.
Recomandate
România rămâne în urmă la „greutatea” marilor companii în economie , iar fără jucători cu afaceri de zeci de miliarde de euro va fi greu să treacă la următorul nivel de dezvoltare, susține Sorin Pâslaru într-un discurs la conferința Top 1.000 companii , publicat de Ziarul Financiar . Miza, în această lectură, nu este doar mărimea unor bilanțuri, ci capacitatea țării de a crea „campioni” care să tragă după ei investiții, talent și finanțare mai ieftină. În 2024, primele cinci companii din România ca cifră de afaceri (OMV Petrom și OMV Petrom Marketing – entități surori –, Dacia, Lidl și Kaufland) au cumulat 26 mld. euro, raportat la un PIB de 370 mld. euro, ceea ce înseamnă o pondere de 7% a veniturilor top 5 în PIB. Prin comparație, Ungaria ar avea 25%, iar Cehia și Polonia câte 16%, potrivit datelor invocate în discurs. De ce contează ponderea „top 5” în PIB Argumentul central este că marile companii funcționează ca vectori de creștere: pot atrage „cei mai buni oameni”, au vizibilitate mai bună asupra direcției economiei și acces la finanțare mai ieftină, iar prin dimensiune ajung să conteze la „masa marilor jucători” europeni. În această logică, diferența față de țările din regiune nu ține doar de resurse, ci de capacitatea de a construi și menține companii integrate și competitive internațional. În exemplificare, sunt menționate câteva repere regionale: MOL (22 mld. euro cifră de afaceri) și MVM (11 mld. euro venituri) în Ungaria, respectiv grupul OTP cu active de 120 mld. euro; în Cehia, Skoda ar fi ajuns la 24 mld. euro afaceri, iar CEZ la 8 mld. euro; în Polonia, PKN Orlen este indicată cu 69 mld. euro venituri. „Strategia” ca diferențiator: de la campioni economici la campioni sociali Pâslaru leagă ideea de „campioni” economici de o gândire strategică pe termen lung și folosește Oneștiul ca exemplu de context care poate produce performanță în domenii diferite: Nadia Comăneci, Daniel Dines (creatorul UiPath) și Loredana Groza, toți din același oraș. Teza este că apariția lor nu ar fi fost întâmplătoare, ci favorizată de investiții și infrastructură locală (industrie, educație, sport, cultură), care creează cadrul pentru identificarea și dezvoltarea talentelor. În plan economic, mesajul se traduce într-o concluzie pragmatică: fără o „agregare a forțelor” și fără proiecte care să ducă la companii mult mai mari, România riscă să rămână cu o economie fragmentată, în care liderii de piață au o influență relativ mică raportat la dimensiunea PIB-ului. Ce urmează, în termenii discuției Discursul nu propune măsuri punctuale, dar fixează o direcție: decizii strategice asumate pe ani și decenii, cu obiectivul de a crea companii suficient de mari încât să ridice competitivitatea întregii economii. Limitarea este că, în material, „strategia” rămâne un concept-cadru, fără un set explicit de politici sau instrumente de implementare. [...]
Grupul india n Vidya Herbs intră pe piața din România , o mișcare care poate intensifica concurența pe lanțul de aprovizionare cu cafea și ingrediente pentru industria alimentară, într-un context în care jucătorii mari caută acces mai direct la piețe de desfacere. Informația este relatată de Profit . Potrivit publicației, Vidya Herbs este unul dintre cei mai mari producători și exportatori de cafea din India și are, totodată, afaceri extinse în sectorul extractelor din plante, folosite în industriile alimentară și cosmetică. În materialul citat nu apar, în fragmentul disponibil, detalii despre forma concretă a intrării pe piața locală (de exemplu, achiziție, parteneriat, subsidiară sau distribuție), nici despre investiția asociată ori calendarul operațional. Prin urmare, impactul exact asupra prețurilor, distribuției și portofoliilor din retail rămâne de clarificat pe măsură ce vor fi publicate informații suplimentare. [...]
Autoritatea italiană de concurență investighează Booking.com pentru posibile practici care pot împinge clienții către cazări mai scumpe , după ce platforma ar fi oferit vizibilitate sporită furnizorilor care plătesc comisioane mai mari, potrivit HotNews . Autoritatea italiană de concurență (AGCM) a anunțat că a deschis o investigație privind Booking.com, Booking.com International și Booking.com (Italia), suspectate de „practici comerciale neloiale”. În acest context, angajați ai AGCM și membri ai poliției italiene specializate în infracțiuni financiare au făcut inspecții la sediul Booking.com Italia, conform unui comunicat al instituției. Ce verifică autoritatea: „Parteneri Preferați” și ordinea din rezultate AGCM susține că platforma ar putea oferi o vizibilitate mai mare în rezultatele căutărilor furnizorilor de cazare incluși în Programul de Parteneri Preferați, inclusiv prin evidențierea calității și a raportului calitate-preț. Problema, în interpretarea autorității, este că selecția pentru acest program ar fi „determinată în mare măsură” de criterii care favorizează furnizorii care plătesc comisioane mai mari către Booking.com, și nu de calitatea serviciilor oferite. De ce contează: risc de inducere în eroare și costuri mai mari pentru consumatori AGCM consideră că modul de prezentare a furnizorilor din program, împreună cu afirmațiile platformei care le scot în evidență calitatea, poate induce în eroare consumatorii. Concret, clienții ar putea ajunge să creadă că acele oferte au un raport calitate-preț mai bun decât cele ale furnizorilor care nu fac parte din program, „în condiții egale”. În consecință, susține autoritatea, situația i-ar putea determina pe utilizatori să rezerve cazări care sunt, în medie, mai scumpe. Context: dimensiunea platformei și un incident recent de securitate Booking.com este disponibilă în 45 de limbi și afirmă că a facilitat 6,8 miliarde de sosiri de oaspeți din 2010. La nivel global, platforma listează peste 30 de milioane de locuri de cazare, potrivit The Guardian , și oferă și zboruri, respectiv închirieri auto. Recent, compania a anunțat că a fost vizată de un atac cibernetic , în urma căruia „părți neautorizate” au obținut acces la nume, date de cont și detalii de rezervare ale unui număr nedezvăluit de persoane, potrivit unui articol anterior HotNews . [...]
Guvernul pregătește o evaluare independentă a REMIN, companie de stat aflată în insolvență de 17 ani , în condițiile în care societatea nu mai are „activitate economică reală” din 2007, iar datoriile au ajuns la 597 milioane de lei, potrivit G4Media . Vicepremierul Oana Gheorghiu spune că obiectivul este separarea activelor cu potențial economic de masa aflată în insolvență și definirea unui rol realist pentru companie, inclusiv pe zona pasivelor de mediu. REMIN nu mai desfășoară activitate minieră din 2007 și „nu mai produce nimic”, conform vicepremierului. În același timp, Gheorghiu indică un tablou financiar tensionat: datorii totale de 597 milioane de lei și activ net negativ cu peste 370 milioane de lei; în conturi ar fi 129 milioane de lei, iar profitul raportat este de 7,45 milioane de lei. Ea susține însă că acest „profit” nu provine din minerit, ci din vânzarea de active și din contracte de conservare plătite din bani publici. De ce contează: insolvență prelungită și conflictul „statul cu statul” Miza economică și de guvernanță este că procedura de insolvență a fost prelungită repetat, deși, potrivit vicepremierului, legea insolvenței prevede declararea falimentului în cazul unui activ net negativ. În cazul REMIN, datoriile ar fi continuat să crească, fără un plan de reorganizare. Statul român are o dublă poziție: este acționar unic prin Ministerul Economiei și creditor majoritar prin Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) , care deține peste 80% din creanțe, potrivit informațiilor prezentate de Gheorghiu. Vicepremierul descrie situația drept una în care „statul negociază cu sine însuși” și cere în instanță prelungirea insolvenței. În postarea citată, Gheorghiu mai menționează episoade din istoricul procedurii (inclusiv mutarea dosarului de la Maramureș la Timișoara și tentativa din 2022 de a găsi un investitor strategic, câștigată de Vast Resources din Marea Britanie, memorandum care nu ar mai fi fost semnat, iar subsidiara locală ar fi intrat ulterior în insolvență). Componenta de mediu: halde de steril și iazuri cu cianuri, fără costuri oficiale Vicepremierul atrage atenția și asupra pasivelor de mediu: 118 halde de steril (peste 4,7 milioane metri cubi) și 18 iazuri de decantare cu cianuri. Potrivit acesteia, costurile de ecologizare nu au fost estimate oficial. Calendarul anunțat: evaluare independentă și separarea activelor Oana Gheorghiu afirmă că, împreună cu Ministerul Economiei, până la 15 mai ar urma să fie stabilit un calendar care include: realizarea unei evaluări independente a iazurilor de decantare și a licențelor de exploatare; separarea activelor cu potențial economic de restul masei aflate în insolvență; definirea unui nou set de indicatori pentru REMIN, în acord cu rolul de gestionare a pasivelor de mediu și protejare a activelor strategice. În paralel, până la 31 mai 2026, evaluarea independentă ar urma să fie contractată, cu sprijinul AAAS, iar decizia privind separarea activelor să fie formalizată la nivel guvernamental, conform aceleiași surse. Vicepremierul avertizează că, în lipsa acestor pași, activele cu potențial strategic ar putea fi lichidate „sub valoarea reală”, iar statul ar rămâne „creditor pasiv”. [...]
Posibila schimbare de strategie la Apple TV ar putea însemna bugete mai mari și mai mult conținut , dacă viitorul CEO al Apple, John Ternus , va încerca să facă serviciul „mai competitiv”, potrivit 9to5Mac . Miza este relevantă pentru divizia de servicii a Apple: o eventuală accelerare a investițiilor în streaming ar indica o ambiție mai mare într-o piață dominată de jucători cu scară și volume de producție superioare, precum Netflix, Disney+ și HBO Max. În același timp, schimbarea ar veni într-un moment sensibil, pe fondul tranziției de CEO, care poate influența prioritățile companiei inclusiv în zona de servicii. Ce spune raportul și de ce contează Publicația notează că Hollywood a pus de mult sub semnul întrebării dacă eforturile Apple în streaming sunt o strategie pe termen lung sau un experiment, iar faptul că Ternus și-a construit cariera în hardware a reaprins aceste întrebări. În acest context, 9to5Mac citează un raport al Deadline (semnat de Jill Goldsmith), potrivit căruia persoane din interiorul Apple îl descriu pe Ternus drept un utilizator al Apple TV care urmărește conținutul platformei și care ar vrea să o facă „mai competitivă”. Indicii operaționale: sport, drepturi și relația cu Eddy Cue În material sunt menționate câteva elemente care sugerează interes direct pentru zona de conținut: Ternus ar fi participat la premiera Apple TV dedicată F1 și este descris ca fan al curselor. Apple TV a semnat în toamna trecută un acord pe cinci ani pentru drepturile Formula 1 în SUA. Ternus ar avea o relație solidă cu Eddy Cue, vicepreședinte senior Apple pentru servicii, care coordonează Apple TV. Context: reputație bună, dar vizibilitate redusă în datele Nielsen Deși Apple TV are reputația unui conținut de calitate, publicația o descrie ca pe un jucător de nișă comparativ cu majoritatea competitorilor. Apple nu publică date oficiale despre numărul de abonați, iar serviciul apare rar în statisticile Nielsen privind streamingul. Un exemplu recent menționat este „ Monarch: Legacy of Monsters ”, care a intrat în top 10 Nielsen, dar doar pe locul 10. Apple TV este disponibil la 12,99 dolari pe lună (aprox. 60 lei) sau prin pachetul Apple One, la preț redus, potrivit articolului. [...]
Rafinăria Vega din Ploiești a început producția de hexan cu puritate minimă 60% , un solvent cu valoare adăugată mai mare, folosit atât în producția de polipropilenă, cât și în industria alimentară, potrivit Profit . Compania spune că produsul este furnizat tuturor fabricilor de ulei alimentar din România, ceea ce poate reduce dependența de importuri pentru un input industrial esențial. Producția hexanului cu puritate de 60% a devenit posibilă în urma unor optimizări realizate în instalația N-Hexan, conform unui comunicat al companiei transmis miercuri AGERPRES . Vega este prezentată drept singura unitate de profil din România care are capacitatea de a obține acest produs. Ajustarea parametrilor de funcționare a fost făcută după mai multe teste de calitate și a inclus o monitorizare suplimentară, pentru a asigura conformitatea cu noile specificații, mai arată comunicatul. [...]
