Știri
Știri din categoria Bursă
$303.44+9.79%AMZN
$255.34+0.63%DIA$494.72-0.34%XBR/USD$101.34+7.96%WTI/USD$95.97+2.23%CO1$101.61+3.32%CL1$92.80+3.75%Bursele americane au urcat puternic pe fondul speranțelor de detensionare SUA-Iran, potrivit Nasdaq, după informații că Iranul ar fi transmis deschidere către discuții, ceea ce a îmbunătățit apetitul pentru risc. În același timp, un raport al Rezervei Federale (Fed) a susținut percepția că economia SUA rămâne solidă.
Wall Street a închis miercuri pe plus, cu avansuri conduse de tehnologie și consum discreționar, într-un context în care investitorii au redus primele de risc asociate escaladării geopolitice. Mișcarea a venit după câteva zile de tensiuni accentuate, pe fondul loviturilor militare americane și israeliene asupra unor ținte legate de Iran, care alimentaseră temeri privind extinderea conflictului în Orientul Mijlociu și posibile perturbări ale aprovizionării globale cu energie.
Sentimentul s-a îmbunătățit după relatări potrivit cărora oficiali iranieni ar fi indicat disponibilitatea pentru discuții indirecte cu Statele Unite, prin intermediari, ceea ce a crescut probabilitatea unei căi diplomatice de reducere a tensiunilor. Totuși, nici Washingtonul, nici Teheranul nu au confirmat formal negocieri, iar piața a reacționat mai degrabă la perspectiva unor contacte decât la un acord concret.
În acest cadru, investitorii au revenit către sectoare orientate spre creștere, iar indicii principali au închis în teritoriu pozitiv. Dow Jones Industrial Average a urcat cu 0,5% la 48.739,41 de puncte, Nasdaq Composite a câștigat 1,3% până la 22.807,48 de puncte, iar S&P 500 a avansat cu 0,8% la 6.869,5 puncte.
| Indicator/sector | Evoluție la închidere |
|---|---|
| Dow Jones Industrial Average | +0,5% (48.739,41) |
| Nasdaq Composite | +1,3% (22.807,48) |
| S&P 500 | +0,8% (6.869,5) |
| Consumer Discretionary Select Sector SPDR (XLY) | +2,2% |
| Technology Select Sector SPDR (XLK) | +1,3% |
| Communication Services Select Sector SPDR (XLC) | +0,6% |
| Energy Select Sector SPDR (XLE) | -0,7% |
| CBOE Volatility Index (VIX) | -10,3% (21,15) |
Pe acțiuni, titlurile Advanced Micro Devices (AMD) și Amazon (AMZN) au urcat cu 5,8%, respectiv 3,9%, pe fondul raliului din tehnologie și consum discreționar. În paralel, indicatorul de volatilitate VIX, considerat un barometru al „fricii” din piață, a scăzut cu 10,3% la 21,15, semn că investitorii au perceput un risc mai redus pe termen scurt.
Din zona macro, Fed a transmis în cel mai recent raport Beige Book că activitatea economică a crescut ușor în ultimele săptămâni, prețurile au continuat să urce, iar nivelurile de ocupare au rămas, în general, stabile. Raportul indică o cerere constantă în mai multe regiuni, în pofida presiunilor inflaționiste persistente, și o angajare care continuă într-un ritm moderat, în timp ce companiile au arătat un optimism prudent pentru lunile următoare.
În plus, datele economice au inclus o accelerare a ISM Services Index la 56,1 în februarie, de la 53,8 în ianuarie, cel mai ridicat nivel în peste trei ani și jumătate. Totodată, un raport guvernamental a arătat că stocurile comerciale de țiței ale SUA (excluzând rezerva strategică) au crescut cu 3,5 milioane de barili în săptămâna încheiată la 27 februarie, un element urmărit de piețe în contextul sensibilității prețului energiei la evoluțiile din Orientul Mijlociu.
Recomandate
S&P 500 a închis la un nou maxim istoric, recuperând integral scăderea provocată de conflictul SUA–Iran , pe fondul speranțelor de detensionare și al așteptărilor de câștiguri solide, potrivit The Jerusalem Post . Indicele a încheiat ședința de miercuri la 7.022,95 puncte, în creștere cu 0,8%, depășind precedentul record de închidere din ianuarie, conform datelor LSEG. În timpul zilei, S&P 500 a atins și un nou record intraday, de 7.026,24 puncte. De ce contează: piața „șterge” șocul geopolitic, dar riscul rămâne în preț Revenirea marchează prima închidere la record de la începutul conflictului SUA–Iran. Piețele de acțiuni scăzuseră abrupt luna trecută, când ostilitățile au declanșat un șoc istoric pe piața petrolului și au reaprins temerile privind inflația și traiectoria dobânzilor în SUA. După izbucnirea conflictului, pe 28 februarie, S&P 500 a ajuns la un declin maxim de până la 9%, fără să atingă pragul de 10% asociat, în mod uzual, cu o „corecție”. În schimb, Nasdaq și Dow Jones Industrial Average au atins nivelul de corecție de 10% în timpul vânzărilor. Ce a susținut revenirea: semnale politice și așteptări mai bune de profit Un factor important a fost perspectiva reluării discuțiilor cu Iranul. Președintele SUA, Donald Trump , a declarat că negocierile pentru încheierea războiului ar putea fi reluate curând, după ce prima rundă de discuții din Islamabad a eșuat. În paralel, investitorii au fost sprijiniți de așteptările privind rezultate corporative puternice. Potrivit sursei, analiștii se așteaptă ca firmele din S&P 500 să obțină câștiguri cumulate de 605,1 miliarde de dolari (aprox. 2.780 miliarde lei) în primul trimestru din 2026, peste estimarea de 598,7 miliarde de dolari (aprox. 2.750 miliarde lei) de la începutul trimestrului, pe baza datelor LSEG. Directorii unor bănci mari au spus că consumatorii americani au rămas rezilienți în pofida șocului petrolier, iar fluxul de tranzacții și listări (IPO) a fost robust. La ce să se aștepte investitorii: volatilitate dacă tensiunile revin Mai multe case de brokeraj au interpretat scăderea din perioada conflictului drept o oportunitate de cumpărare, pe fondul evaluărilor mai mici. Totuși, riscul unei noi escaladări rămâne, iar o reaprindere a tensiunilor ar putea testa încrederea recent recâștigată a pieței. Chiar și în scenariul în care riscurile geopolitice se diminuează, sursa notează că pot reveni în prim-plan alte îngrijorări anterioare războiului, inclusiv temeri legate de posibile perturbări asociate inteligenței artificiale. Separat, firmele de credit privat se confruntă cu risc de răscumpărări, pe măsură ce investitorii devin mai prudenți. [...]
UiPath marchează la Bursa din New York cinci ani de la listare , un reper de vizibilitate și credibilitate pentru compania fondată în România în relația cu investitorii internaționali, potrivit Profit . Evenimentul este legat de ceremonia „sunatului clopoțelului” la Bursa din New York (NYSE), un moment simbolic folosit de companii pentru a marca aniversări sau etape importante pe piața de capital. Listarea UiPath a avut loc „în plină pandemie”, iar aniversarea de cinci ani vine într-un context în care prezența la NYSE rămâne un element central pentru accesul companiei la capital și pentru poziționarea sa în fața investitorilor globali, conform informațiilor publicate. [...]
Bursa de Valori București a coborât din nou, deși lichiditatea a crescut la 121,7 milioane lei , într-o ședință în care vânzările au tras în jos principalii indici, potrivit Agerpres . Rulajul total al pieței a fost de aproximativ 121,7 milioane lei, în creștere față de 88 milioane lei în ședința precedentă, semn că presiunea la vânzare s-a manifestat pe volume mai mari. Indicii: scăderi pe linie la vârful pieței Indicele BET, care urmărește cele mai tranzacționate 20 de companii de pe Piața Reglementată, s-a depreciat cu 1,51%, până la 28.261,41 puncte. BET-Plus, care reflectă evoluția celor mai lichide 43 de acțiuni, a închis în scădere cu 1,48%. Și ceilalți indici relevanți au rămas pe minus: BET-BK (reper pentru fondurile de investiții): -1,48% BET-NG (energie și utilități): -1,03% BET-XT (25 de titluri lichide): -1,43% BET-FI (SIF-uri): -0,73% BET AeRO (20 de companii de pe AeRO): -0,29% Unde s-au concentrat tranzacțiile Cele mai lichide acțiuni au fost: Banca Transilvania : aproape 29,3 milioane lei Sphera Franchise Group: aproximativ 18,3 milioane lei OMV Petrom: 7,9 milioane lei Extremele zilei: creșteri și scăderi Cele mai bune evoluții au fost consemnate de: Uztel: +12,63% AETA: +4,95% Bucur București: +4,27% Cele mai importante scăderi au fost la: Romcab: -6,54% Casa de Bucovina-Club de Munte: -3,80% Electrica: -3,59% [...]
Banca Transilvania își schimbă componența consiliului de administrație , după ce trei membri ai actualului board nu și-au depus candidatura, iar acționarii sunt chemați să voteze noua structură la final de aprilie, potrivit Ziarul Financiar . Lista candidaților pentru consiliul de administrație s-a închis pe 9 aprilie 2026, iar votul este programat în adunările acționarilor din 28 și 29 aprilie. Pe listă sunt opt candidați pentru șapte locuri disponibile, ceea ce înseamnă că există competiție pentru un mandat. Cine iese din cursă Față de actualul consiliu, trei membri nu și-au depus candidatura: Thomas Grasse, vicepreședintele german al consiliului; Vasile Pușcaș; Lucyna Stanczak-Wuczynska. Cine intră pe lista de candidați În locul lor intră în cursă: Gabriela Nistor; Teodor Torgie; Doru Lionăchescu, care revine după o absență de câțiva ani. Pe lista noilor candidați independenți apare și Constantin Frătilă, care completează propunerile pentru board. De ce contează pentru piață Schimbările de componență la nivelul consiliului de administrație sunt relevante pentru investitori deoarece pot influența direcția de guvernanță corporativă (modul în care este condusă și supravegheată banca) și prioritățile strategice ale celei mai mari bănci din România, într-un moment în care acționarii trebuie să aleagă între mai mulți candidați decât numărul de locuri disponibile. [...]
Bursa de la București a închis în scădere, pe fondul creșterii costurilor de finanțare ale statului , un semnal care tinde să apese asupra apetitului pentru risc și asupra evaluărilor din piața de acțiuni, potrivit Ziarul Financiar . Indicele BET , principalul reper al Bursei de Valori București (BVB), a coborât vineri cu 0,4%, după ce la debutul ședinței a fost pe plus, cu un avans de 0,3–0,4%, conform datelor BVB. Pe piața principală, cele mai mari scăderi au fost consemnate de: Transport Trade Services : -3,7% Transgaz: -3,1% Nuclearelectrica: -2,5% TeraPlast: -2,3% Digi Communications: -1,2% Cris-Tim: -1,2% Toți indicii locali au înregistrat deprecieri. BET-BK, indice urmărit de administratorii de fonduri de acțiuni, a scăzut cu 0,3%, iar BET-FI (care include fostele SIF-uri și Fondul Proprietatea) a pierdut 1%. Rulajul pieței principale de acțiuni a ajuns la 107 mil. lei. Publicația notează, în același context, creșterea costurilor de finanțare ale statului, un element urmărit îndeaproape de investitori deoarece influențează randamentele cerute în piață și, implicit, condițiile generale de finanțare din economie. [...]
Listarea unor pachete minoritare din companiile de stat ar putea aduce venituri suplimentare la buget fără pierderea controlului , potrivit unei analize prezentate de Economica , care citează un studiu realizat de Asociația CFA România . Miza, din perspectivă bursieră și fiscală, este că statul ar rămâne acționar majoritar, dar ar putea monetiza participații minoritare și, în același timp, ar impune un cadru mai strict de raportare și guvernanță pentru companiile vizate. Studiul subliniază că listarea la bursă crește transparența și calitatea administrării, iar deciziile și costurile devin mai vizibile și „mai greu de influențat politic”. De ce ar conta pentru buget și piața de capital CFA România argumentează că listarea unor pachete minoritare poate genera venituri bugetare atât direct, prin vânzarea de acțiuni, cât și indirect, prin efecte secundare. În plus, ar contribui la dezvoltarea pieței de capital din România, prin creșterea bazei de investitori și a oportunităților de plasament. În acest context, studiul menționează explicit că listări suplimentare de pachete minoritare din companii deja listate – precum Hidroelectrica, Romgaz sau Nuclearelectrica – „pot aduce miliarde de lei la buget”, fără ca statul să își piardă poziția de control. Ce se schimbă în guvernanță și raportare Potrivit analizei, listarea aduce obligații mai stricte de raportare financiară, de guvernanță și de sustenabilitate (ESG – criterii de mediu, sociale și de guvernanță), ceea ce sporește responsabilitatea față de public și acționari. Studiul mai arată că firmele listate tind să fie mai eficiente și mai profitabile, iar managementul operează sub presiunea pieței și a așteptărilor investitorilor. Un efect invocat este întărirea rolului Consiliilor de Administrație în apărarea intereselor acționarilor, inclusiv ale statului român. Cum ar veni banii: mecanismele indicate în studiu Studiul enumeră câteva canale prin care statul ar putea încasa venituri suplimentare: încasări din vânzarea de acțiuni (listarea participațiilor minoritare); taxe și impozite suplimentare pe câștiguri de capital și dividende, aplicabile investitorilor minoritari; extinderea participării investitorilor instituționali, inclusiv fondurile de pensii administrate privat, descrise ca investitori stabili care susțin economia reală prin plasamente în acțiuni. Într-o declarație citată de publicație, președintele CFA România, Adrian Codirlașu , susține că măsura ar crește transparența și responsabilitatea în administrarea companiilor și ar atrage investitori, „fără a pierde controlul asupra companiilor”, statul urmând să rămână acționar majoritar. Pentru detalii, CFA România indică studiul „ Listarea la Bursa de Valori București a unor pachete minoritare din companiile de stat ”, disponibil aici: „Listarea la Bursa de Valori București a unor pachete minoritare din companiile de stat” . [...]
