Știri
Știri din categoria Politică
CDU, partidul cancelarului Friedrich Merz, a câștigat alegerile regionale din Renania-Palatinat, însă extrema dreaptă AfD este pe cale să obțină un rezultat record, potrivit Agerpres, care citează sondaje realizate la ieșirea de la urne și o informare AFP.
Conform acestor estimări, CDU ar urma să obțină aproximativ 30% din voturi. Alternativa pentru Germania (AfD) este creditată cu circa 20%, ceea ce ar reprezenta un record pentru partid într-un land din vestul Germaniei, în condițiile în care AfD este, în general, mai puternic în est.
SPD, partenerul CDU în coaliția federală, ar urma să se claseze pe locul al doilea, cu aproximativ 27%, dar ar înregistra un regres într-un land considerat un fief tradițional, pe care social-democrații l-au guvernat timp de peste trei decenii. O eventuală înfrângere ar veni după rezultatul slab din 8 martie din Baden-Württemberg, unde SPD a coborât la un minim istoric de 5,5%.
Pentru Friedrich Merz, victoria din Renania-Palatinat oferă un respiro înaintea unui calendar electoral încărcat în toamna lui 2026, în estul Germaniei, unde AfD are șanse să câștige în două landuri și să obțină un scor bun la Berlin. În același timp, cancelarul se confruntă cu o scădere accentuată a popularității, iar CDU a pierdut alegerile din Baden-Württemberg în fața Verzilor.
Merz conduce guvernul federal din mai 2025 și a fost criticat pentru ritmul lent al reformelor menite să sprijine o economie descrisă ca fiind în pierdere de competitivitate după renunțarea la gazele rusești, afectată suplimentar de războiul din Iran și de disputa comercială cu SUA. La nivel național, CDU/CSU este aproximativ la egalitate în sondaje cu AfD, pe fondul unei dezbateri dominate de migrația ilegală, temă pe care Merz a încercat să o abordeze prin măsuri de înăsprire a politicilor.
Recomandate
USR cere partidelor să nu respingă în Senat reducerea diurnelor magistraților , potrivit G4Media , care citează un comunicat transmis duminică de Uniunea Salvați România. Formațiunea solicită tuturor partidelor parlamentare să aprobe proiectul și, în mod explicit, să nu îl respingă la votul programat „mâine” în Senat. Inițiativa vizează alinierea diurnei de delegare sau detașare a magistraților la nivelul prevăzut pentru funcționarii publici. Concret, proiectul ar reduce diurna de delegare sau detașare a magistraților de la 2% din indemnizația brută de încadrare la o sumă fixă, aceeași cu cea aplicată funcționarilor publici, conform comunicatului citat. Propunerea legislativă este un proiect de modificare și completare a OUG 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul de justiție. Documentul a fost depus în decembrie 2025 de deputații USR Alin Stoica, Oana Murariu, Stelian Ion și Alexandru Dimitriu. În comunicat este inclusă și o declarație a deputatului USR Alin Stoica, care susține că majorarea diurnelor a devenit un instrument de stimulare pentru acceptarea delegărilor și detașărilor, iar încetarea acestora ar însemna pierderea stimulentului financiar. Următorul pas, conform informațiilor prezentate, este votul din Senat programat pentru ziua următoare publicării comunicatului. [...]
PSD va stabili luni, 23 martie, calendarul consultării interne privind o posibilă ieșire de la guvernare , potrivit Digi24 . Decizia urmează să fie luată în Biroul Permanent Național, care se reunește la ora 10:00, în sistem hibrid. Consultarea internă a fost anunțată de președintele PSD, Sorin Grindeanu, și este descrisă ca fiind similară celei organizate atunci când partidul a decis intrarea la guvernare, însă de această dată tema este o eventuală ieșire din Coaliție. Înaintea ședinței de luni, Grindeanu a indicat că Biroul Permanent Național va fixa pașii și termenele consultării. „Luni vom avea un Birou Permanent Naţional şi vom hotărî calendarul”, a declarat Grindeanu, vineri, după adoptarea bugetului de stat pe 2026. Potrivit informațiilor din articol, consultarea se bazează pe votul a aproximativ 5.000 de membri PSD cu drept de vot, inclusiv reprezentanți aleși din teritoriu. Grindeanu a susținut că decizia finală va aparține acestui corp de vot intern, nu conducerii restrânse. Miza consultării este evaluarea continuării participării PSD la guvernare, în contextul în care partidul spune că va analiza atât activitatea guvernamentală din ultimele luni, cât și felul în care au fost tratate propunerile PSD în cadrul Executivului, după adoptarea bugetului de stat pe 2026. [...]
Ministrul Muncii, Florin Manole, spune că își dă demisia dacă i se cer concedieri , potrivit Știrile ProTV , care citează Agerpres. Declarațiile vin în contextul măsurilor de reducere a cheltuielilor bugetare cu 10% în 2026. Florin Manole, ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, a afirmat că reorganizarea cerută pentru atingerea țintei de economii nu va fi folosită ca „prilej” pentru disponibilizări. El a spus, sâmbătă, la o conferință de presă la Arad, că este „ministrul Muncii, nu al concedierilor” și că, dacă „va fi să plece vreun om prin voința ministrului, acela va fi ministrul”. Ministrul a susținut că în instituțiile subordonate ministerului vor fi „zero concedieri” și a argumentat că domeniul este deja subdimensionat ca personal. În acest sens, a invocat solicitările transmise de consiliile județene către minister pentru angajarea a 2.500 de persoane în sistemul de asistență socială, apreciind că nu se poate cere suplimentarea personalului și, în același timp, reducerea lui. Manole a adăugat că nu mai există spațiu pentru tăieri de posturi și că reducerea cheltuielilor ar urma să fie realizată „din reorganizare și din alte cheltuieli decât cele direct cu veniturile oamenilor”. El a mai spus că ar fi „păgubos pentru economie” să fie diminuate capacități din zona Ministerului Muncii, dând exemplul Inspecției Muncii din București, care ar fi pierdut 50% din personal din 2008 până în prezent. Ministrul a fost prezent la Arad la o întâlnire cu managerii instituțiilor din subordine, dedicată implementării măsurilor de reducere a cheltuielilor bugetare. În perioada următoare, miza politică și administrativă va fi modul în care ținta de economii de 10% poate fi atinsă fără reduceri de personal, în condițiile în care ministerul invocă deficitul de angajați din serviciile publice pe care le coordonează. [...]
Președintele Argentinei, Javier Milei , a ajuns la Budapesta pentru a-l susține pe Viktor Orbán înaintea alegerilor parlamentare din 12 aprilie, potrivit G4Media , care citează Mediafax. Vizita are loc pe fondul unei campanii electorale descrise drept „decisivă” și vine în contextul în care, conform aceleiași surse, un mesaj de susținere pentru liderul maghiar ar fi transmis și de președintele SUA. Milei participă la Budapesta la Conferința de Acțiune Politică Conservatoare (CPAC), un forum care reunește lideri și personalități ale dreptei la nivel global. În articol, evenimentul este prezentat ca parte a unei rețele de întâlniri care adună actori politici aliniați cu liberalismul economic și conservatorismul. În cadrul vizitei, președintele Argentinei s-a întâlnit cu președintele Ungariei, Tamás Sulyok, la Palatul Sándor, și a fost primit de premierul Viktor Orbán la sediul guvernului, mai notează sursa. „Președintele Argentinei, Javier Milei, a ajuns sâmbătă la Budapesta să-l susțină pe liderul maghiar Viktor Orban, înaintea alegerilor decisive din 12 aprilie.” Pe agenda zilei figurează și discursul de închidere al conferinței, precum și o întâlnire cu Miklós Szanthó, directorul filialei maghiare a CPAC. Ulterior, Milei urmează să primească titlul onorific „Civis Universitatis Honoris Causa” din partea Universității Ludovika, în cadrul unei ceremonii conduse de rectorul Gergely Deli, unde va susține un discurs, conform articolului. [...]
Primul loc de muncă al tinerilor ar urma să fie subvenționat de stat timp de doi ani , potrivit Digi24 , care relatează declarațiile ministrului Muncii, Florin Manole . Proiectul are un buget de peste 170 de milioane de euro și vizează sprijinirea a aproximativ 28.000 de tineri la nivel național, iar demararea este estimată „cel mai probabil” în aprilie 2026. Ministrul a prezentat programul sâmbătă, într-o conferință de presă la Arad, și a spus că inițiativa a fost propusă în septembrie, dar începe cu întârziere. Informațiile sunt preluate de Digi24 dintr-o relatare News.ro, conform articolului. „E vorba de un proiect de peste 170 de milioane de euro care oferă subvenţionarea primului loc de muncă pentru peste 28.000 de tineri la nivelul întregii ţări.” Din punct de vedere tehnic, sprijinul financiar este împărțit între tineri și angajatori. Pentru tinerii angajați, subvenția ar urma să fie de 1.000 de lei lunar în primele 12 luni și de 1.250 de lei lunar în următoarele 12 luni. În paralel, angajatorii ar urma să primească o subvenție de 2.250 de lei lunar în primul an. O condiție centrală a programului este legată de menținerea în muncă după perioada subvenționată: după cele 24 de luni de sprijin, angajatorul care intră în program trebuie să păstreze tânărul încă 18 luni „într-o formă contractuală”, respectiv cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată. În total, un beneficiar ar putea avea continuitate în același loc de muncă pentru cel puțin trei ani și jumătate, dacă angajatorul respectă obligația. [...]
79% dintre români cred că țara merge în direcția greșită , potrivit Știrile ProTV , care citează cel mai recent barometru politic realizat de Grupul de Studii Socio-Comportamentale Avangarde, pe un eșantion de 1.000 de respondenți. Sondajul indică o nemulțumire accentuată față de clasa politică și față de direcția generală a țării: doar 18% dintre cei chestionați spun că România merge într-o direcție bună, în timp ce 79% aleg varianta negativă. În ceea ce privește Executivul condus de Ilie Bolojan, evaluările rămân preponderent nefavorabile. Doar 18% se declară mulțumiți de modul în care guvernul gestionează România (1% „foarte mulțumiți” și 17% „mai degrabă mulțumiți”), iar 80% spun că sunt nemulțumiți în diverse grade. La nivel personal, 73% se declară nemulțumiți de activitatea premierului (24% „mai degrabă nemulțumiți” și 49% „deloc mulțumiți”), în timp ce satisfacția totală ajunge la 21%. Sondajul măsoară și diferența dintre așteptările de la instalarea guvernului și percepția actuală: 48% spun că sunt dezamăgiți față de ce credeau înainte de ianuarie 2025, 14% se declară mulțumiți, iar 36% afirmă că nu aveau așteptări de la început. Elementele sondajului (întrebările/temele testate) includ: Direcția în care merge România (direcție bună vs. direcție greșită) Gradul de mulțumire față de modul în care Guvernul Bolojan gestionează România Raportarea la așteptările avute înainte de ianuarie 2025 (dezamăgire/mulțumire/lipsa așteptărilor) Mulțumirea față de activitatea premierului Ilie Bolojan Intenția de vot la alegerile parlamentare (scenariul „dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri”) Opinia privind poziția PSD față de proiectul de buget (vot și ieșire de la guvernare / nevotare / vot și rămânere la guvernare / nu știu-nu răspund) Pe zona electorală, barometrul arată că, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, AUR ar conduce preferințele cu 35% din voturile celor care au indicat un partid (din cei 62% care s-au declarat dispuși să voteze), urmat de PSD (22%), PNL (14%) și USR (11%). UDMR ar avea 5%, iar SOS România, SENS, POT, Forța Dreptei, PMP și DREPT nu ar depăși 3% fiecare. În paralel, sondajul a testat și scenarii privind votul PSD la buget: 29% cred că PSD ar trebui să voteze bugetul și apoi să iasă de la guvernare, 20% spun că nu ar trebui să voteze bugetul, alți 20% cred că ar trebui să-l voteze și să rămână la guvernare, iar 31% nu știu sau nu răspund. [...]
