Știri
Știri din categoria Politică
CDU, partidul cancelarului Friedrich Merz, a câștigat alegerile regionale din Renania-Palatinat, însă extrema dreaptă AfD este pe cale să obțină un rezultat record, potrivit Agerpres, care citează sondaje realizate la ieșirea de la urne și o informare AFP.
Conform acestor estimări, CDU ar urma să obțină aproximativ 30% din voturi. Alternativa pentru Germania (AfD) este creditată cu circa 20%, ceea ce ar reprezenta un record pentru partid într-un land din vestul Germaniei, în condițiile în care AfD este, în general, mai puternic în est.
SPD, partenerul CDU în coaliția federală, ar urma să se claseze pe locul al doilea, cu aproximativ 27%, dar ar înregistra un regres într-un land considerat un fief tradițional, pe care social-democrații l-au guvernat timp de peste trei decenii. O eventuală înfrângere ar veni după rezultatul slab din 8 martie din Baden-Württemberg, unde SPD a coborât la un minim istoric de 5,5%.
Pentru Friedrich Merz, victoria din Renania-Palatinat oferă un respiro înaintea unui calendar electoral încărcat în toamna lui 2026, în estul Germaniei, unde AfD are șanse să câștige în două landuri și să obțină un scor bun la Berlin. În același timp, cancelarul se confruntă cu o scădere accentuată a popularității, iar CDU a pierdut alegerile din Baden-Württemberg în fața Verzilor.
Merz conduce guvernul federal din mai 2025 și a fost criticat pentru ritmul lent al reformelor menite să sprijine o economie descrisă ca fiind în pierdere de competitivitate după renunțarea la gazele rusești, afectată suplimentar de războiul din Iran și de disputa comercială cu SUA. La nivel național, CDU/CSU este aproximativ la egalitate în sondaje cu AfD, pe fondul unei dezbateri dominate de migrația ilegală, temă pe care Merz a încercat să o abordeze prin măsuri de înăsprire a politicilor.
Recomandate
Rezultatele slabe ale CDU în Berlin și Mecklenburg-Pomerania Occidentală cresc presiunea politică asupra cancelarului Friedrich Merz , într-un moment în care AfD își consolidează avansul în estul Germaniei, potrivit Mediafax . Primele estimări și actualizări din seara alegerilor indică un risc fără precedent pentru CDU: coborârea sub pragul de 5% într-un land, ceea ce ar însemna ieșirea din parlamentul regional. Mecklenburg-Pomerania Occidentală: CDU, la limita pragului electoral În Mecklenburg-Pomerania Occidentală, cele mai recente estimări Infratest dimap (ARD) și Forschungsgruppe Wahlen (ZDF) creditează CDU cu 4,9%, sub pragul de 5% necesar intrării în parlamentul regional. Ar fi, potrivit materialului, cel mai slab rezultat din istoria partidului la alegeri regionale de la înființarea Republicii Federale Germania; în 2021, CDU obținuse 13%. În același land, AfD este dată pe primul loc în estimări, cu 38,3%, urmată de SPD cu 35,4%. Die Linke ar avea 6,5%, iar Verzii 5,5%. Într-o altă actualizare din seară, AfD este creditată cu 37%, iar SPD cu 35,5%, diferența fiind de 1,5 puncte procentuale. Berlin: Die Linke pe primul loc, SPD cade la 12% La Berlin, primele estimări după închiderea urnelor o plasează pe Die Linke pe primul loc, cu 24,5% din voturi, cu peste 12 puncte procentuale peste rezultatul din 2023. CDU este pe locul al doilea, cu 20%, urmată de AfD (16%) și Verzi (15%). SPD, care guvernează în prezent în coaliție cu CDU în capitală, ajunge la 12%. Potrivit primei proiecții a mandatelor citate de Mediafax, Die Linke ar obține 42 de locuri, CDU 34, AfD 27, Verzii 26, SPD 21, iar BSW nouă. FDP ar rămâne sub prag, cu 2,5%. Reacții: Merz vorbește despre „dezastru”, SPD admite probleme de comunicare Friedrich Merz a calificat rezultatul din Mecklenburg-Pomerania Occidentală drept un eșec major pentru partid. „Rezultatul din Mecklenburg-Pomerania Occidentală nu poate fi cosmetizat. Este un dezastru.” Merz a spus că CDU a fost „strivit” de polarizarea dintre SPD și AfD. Din partea SPD, vicecancelarul Lars Klingbeil a recunoscut că guvernul nu a reușit să convingă populația de efectele reformelor. „Nu am reușit să explicăm reformele astfel încât oamenii să vadă că lucrurile se schimbă.” De ce contează: test politic pentru guvernul federal și pentru autoritatea lui Merz Deși în cele două landuri trăiește aproximativ 6% din populația Germaniei, scrutinurile au devenit un test pentru guvernul federal și pentru poziția lui Merz în propriul partid, pe fondul scăderii puternice a sprijinului pentru CDU și pentru cancelar. Materialul notează că, înainte de alegeri, unele sondaje indicau o rată de aprobare pentru Merz de până la 14% la nivel național și valori de o singură cifră în unele landuri estice. Totodată, un sondaj INSA menționat arăta că 78% dintre respondenți nu îl mai consideră potrivit pentru funcția de cancelar. În paralel, AfD continuă să crească și la nivel național, fiind plasată în sondaje între 27% și 29%, în timp ce CDU/CSU ar fi între 18% și 20%, potrivit aceleiași surse. Ce urmează: rezultate finale și posibile tensiuni interne în CDU Estimările prezentate sunt exit-poll-uri și proiecții, iar rezultatele finale pot diferi. Totuși, un scor foarte slab al CDU, mai ales dacă se confirmă ieșirea din parlamentul regional în Mecklenburg-Pomerania Occidentală, ar putea amplifica presiunea internă asupra lui Merz. Mediafax arată că în presa germană au reapărut scenarii privind o eventuală înlocuire a cancelarului, fiind vehiculate nume precum Hendrik Wüst și Markus Söder, deși conducerea CDU îl susține oficial, iar schimbarea unui cancelar presupune mecanisme politice și parlamentare complexe. [...]
Rezultatele din Berlin și Mecklenburg-Pomerania de Vest slăbesc poziția CDU și complică guvernarea regională , într-un context în care AfD își consolidează scorurile, dar rămâne izolată politic, potrivit Adevărul . Aproape 4 milioane de alegători au votat duminică, 20 septembrie, în alegeri regionale în Berlin și Mecklenburg-Pomerania de Vest. Scrutinul stabilește componența noului parlament al landului Berlin și, implicit, configurația politică a conducerii capitalei germane. În Berlin, partidul de extremă stânga Die Linke a depășit CDU, formațiunea de centru-dreapta a cancelarului Friedrich Merz , conform sondajelor la ieșirea de la urne realizate de televiziunile publice ARD și ZDF și citate de AFP. Die Linke, cu candidata principală Elif Eralp, ar fi obținut între 24,5% și 26% din voturi, față de 20% pentru CDU, partid aflat în prezent în coaliția de guvernare a capitalei. AfD crește, dar rămâne în afara guvernării Alternativa pentru Germania (AfD) a înregistrat creșteri în ambele alegeri regionale, potrivit acelorași exit-poll-uri. În Mecklenburg-Pomerania de Vest, AfD s-a clasat pe primul loc, cu 37–38% din voturi, iar la Berlin ar fi obținut 16%. Chiar și cu aceste rezultate, partidul ar urma să rămână în afara guvernării în ambele landuri, din cauza unui „ cordon sanitar ” – înțelegerea celorlalte formațiuni importante de a nu coopera cu AfD. Merz: „dezastru” pentru CDU în nord-est, dar promite reforme Cancelarul Friedrich Merz a numit „dezastru” înfrângerea partidului său în alegerile dintr-un land din nord-estul Germaniei și a spus că va continua programul de reforme. Potrivit sondajelor la ieșirea de la urne, CDU s-ar fi prăbușit la aproximativ 5% în Mecklenburg-Pomerania de Vest. „Reformele trebuie să vină.” „Îmi asum această responsabilitate pentru că vreau să duc țara noastră înainte.” Context: victorie AfD și în Saxonia-Anhalt, cu mize administrative Materialul mai notează că AfD a obținut o victorie categorică și în alegerile regionale din Saxonia-Anhalt, în estul Germaniei, devansând „cu mult” partidele tradiționale. O guvernare regională ar oferi AfD atribuții importante în domenii precum poliția, educația locală și cultura. Saxonia-Anhalt are aproximativ 2,1 milioane de locuitori. Filiala regională a AfD este clasificată de serviciul german de informații interne drept „extremistă de dreapta”, etichetă respinsă de liderul formațiunii din land, Ulrich Siegmund, care a prezentat rezultatul drept un semnal „pentru întreaga Germanie”. [...]
Eșecul CDU în Mecklenburg-Pomerania Inferioară pune presiune pe agenda de reforme a cancelarului Friedrich Merz , care a respins speculațiile privind o eventuală retragere și a anunțat că va accelera schimbările pe care le promovează, potrivit G4Media . Merz a numit „un dezastru” rezultatul partidului său în alegerile regionale de duminică din landul Mecklenburg-Pomerania Inferioară. După publicarea primelor estimări de tip exit-poll, Merz a spus că reformele trebuie implementate și a indicat că își asumă în continuare rolul de lider al CDU și de cancelar. „Aceste reforme trebuie implementate (…) Îmi asum această responsabilitate pentru că vreau să duc ţara noastră înainte.” Rezultatele din land: AfD pe primul loc, CDU la limită peste prag Conform sondajelor la ieșirea de la urne difuzate de postul public ARD, Alternativa pentru Germania (AfD) s-a clasat pe primul loc în Mecklenburg-Pomerania Inferioară, cu 37% din voturi, urmată de SPD (35,5%). CDU a fost creditat cu 5,5%, un scor care, potrivit aceleiași surse, i-ar permite cu greu să treacă pragul electoral pentru intrarea în parlamentul landului. G4Media relatează că, dacă rezultatul se confirmă, ar fi cel mai slab scor al partidului lui Merz la alegeri regionale după 1949. De ce contează: reforme nepopulare și risc politic, pe fondul avansului AfD Chiar dacă AfD este puțin probabil să ajungă la guvernare, deoarece celelalte partide principale exclud colaborarea cu formațiunea de extremă dreapta, victoria din land consolidează avântul național al AfD, care se află pe primul loc în sondajele de opinie la nivel național, potrivit materialului. În același timp, Merz se confruntă cu cote scăzute de popularitate și cu costul politic al unor reforme descrise drept nepopulare, iar succesul AfD în alegerile regionale anterioare din Saxonia-Anhalt i-a alimentat incertitudinile privind viitorul politic. Context: și Berlinul a votat duminică Într-un alt scrutin regional desfășurat duminică, la Berlin, Die Linke (extrema stângă) a obținut 24,5% din voturi, în timp ce CDU a fost creditat cu 20%, iar AfD a urcat la 16%, mai notează G4Media. Publicația arată că rezultatele de duminică nu par, deocamdată, o lovitură decisivă pentru Merz, care a primit săptămâna trecută sprijinul a opt premieri conservatori de landuri. [...]
Ambasada Ordinului Suveran Militar de Malta spune că nu a emis niciun document pe numele lui Călin Georgescu , într-o precizare care ridică miza suspiciunilor din ancheta DIICOT privind o posibilă folosire de înscrisuri neautentice, potrivit Agerpres . Ambasada a transmis că persoana vizată „nu este membru al Ordinului Suveran Militar de Malta” și că nu a emis „niciodată un astfel de document”, după relatări apărute în spațiul public despre descoperirea, la perchezițiile DIICOT, a unei legitimații „diplomatice” pe numele lui Georgescu. „Confirmăm că persoana în cauză nu este membru al Ordinului Suveran Militar de Malta și că nu am emis niciodată un astfel de document.” În același comunicat, reprezentanții Ordinului atrag atenția că în România ar exista „mai multe ordine false” (numite și „ordine de imitație”) care ar fi folosit abuziv simbolurile Ordinului. Ce au găsit anchetatorii, potrivit surselor judiciare Conform unor surse judiciare citate de Agerpres, anchetatorii ar fi găsit în vila lui Călin Georgescu din Mogoșoaia o legitimație „diplomatică”, descrisă ca fiind aparent emisă de „Ordinul Cavalerilor de Malta”. Documentul ar fi intitulat „DIPLOMATIC ID” și ar conține referințe în limba engleză la „Order of Malta”, numele „senatorului” Călin Georgescu și fotografia acestuia. De ce contează Precizarea ambasadei introduce un element oficial care contrazice autenticitatea documentului invocat în spațiul public și poate influența direcția verificărilor din dosarul DIICOT, în măsura în care ancheta vizează folosirea unor înscrisuri prezentate ca având caracter „diplomatic”. Informațiile despre conținutul și proveniența legitimației sunt prezentate în material ca provenind din surse judiciare, nu dintr-un document făcut public. [...]
PNL readuce în discuție alegerile anticipate după ce PSD a anunțat că nu va vota învestirea Cabinetului condus de Siegfried Mureșan , iar vicepremierul interimar Oana Gheorghiu susține că actualul Parlament nu mai poate produce o majoritate stabilă, potrivit Adevărul . Într-un mesaj publicat luni, 21 septembrie, pe Facebook, Gheorghiu (președinte al PNL Sector 4) a acuzat PSD că își schimbă pozițiile „în funcție de evoluția politică” și că prelungește „nejustificat” criza politică. În logica ei, refuzul de a susține guvernul propus ar arăta că social-democrații nu sunt dispuși să sprijine „reforma reală a statului” și „tăierea privilegiilor”. Gheorghiu a trecut în revistă, în mesaj, mai multe etape ale poziționării PSD din ultimele luni, culminând cu respingerea unui guvern condus de Mureșan, descris de PSD drept „un Bolojan 2.0”. Ea a concluzionat că PSD „nu va accepta niciodată un guvern care susține reforma reală a statului și tăierea privilegiilor”. De ce contează: blocajul politic împinge spre scenariul anticipatelor Mesajul PNL mută accentul de la negocieri pentru o majoritate la ideea că soluția ar fi resetarea legislativului prin alegeri anticipate , dacă Parlamentul „nu poate genera o majoritate stabilă pentru guvernare”. În același timp, Gheorghiu susține că România are nevoie de „un Guvern stabil” de cinci luni, „de când PSD și AUR au demis guvernul fără să aibă o soluție de pus în loc”. Ce urmează, potrivit declarațiilor citate După ce PSD a transmis că nu va vota un guvern cu Siegfried Mureșan premier, Oana Gheorghiu afirmă că partidul i-a cerut acestuia să își depună mandatul. În lipsa unei majorități funcționale, ea indică drept opțiune alegerile anticipate și formarea „unui nou Parlament”, fără a detalia pașii concreți sau un calendar. [...]
PSD condiționează orice negociere cu premierul desemnat de includerea „decalogului” de la Sinaia în programul de guvernare , potrivit Agerpres . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , spune că este dispus la discuții cu Siegfried Mureșan doar dacă acesta ia în calcul cele 10 recomandări adoptate de partid la reuniunea de la Sinaia, în condițiile în care conducerea PSD a decis deja să nu susțină viitorul guvern. Grindeanu a argumentat că PSD a votat retragerea de la guvernare după dezbateri interne de „mai multe luni”, invocând un vot în care „aproape 98%” dintre „cei 5.000 de colegi” ar fi susținut schimbarea direcției și ieșirea din Guvernul Bolojan. În acest context, liderul PSD afirmă că Mureșan ar fi transmis public intenția de a continua „în același mod” ca Ilie Bolojan, înainte de a discuta cu PSD despre sprijin parlamentar. Condiția PSD: programul de guvernare să preia cele 10 recomandări Liderul social-democrat spune că, dacă premierul desemnat vrea voturile PSD, ar trebui să explice „cum poate prinde în programul de guvernare” cele 10 recomandări votate de PSD la Sinaia, descrise de Grindeanu drept „decalog”. El susține că nu a auzit, de la nominalizarea lui Mureșan și până la momentul declarațiilor, ca acesta să fi spus că ia în calcul propunerile PSD. Tensiuni politice și acuzații de atacuri la adresa PSD Grindeanu a mai afirmat că, din joia precedentă și până luni, ar fi auzit „jigniri la adresa PSD” din partea premierului desemnat, inclusiv în dimineața zilei declarațiilor. În același timp, el a spus că PSD ar trece peste aceste aspecte și că partidul ar fi interesat „în primul rând” de politicile publice. În declarațiile sale, Grindeanu a legat moțiunea de cenzură votată anterior de ideea că România ar fi mers „în direcție greșită” și a criticat perspectiva continuării aceleiași direcții, în paralel cu solicitarea de sprijin din partea PSD, fără referire la documentul adoptat la Sinaia. [...]
