Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Autoritățile suedeze au urcat la bordul petrolierului Flora 1 după un posibil deversări de petrol, potrivit POLITICO. Nava, aflată pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene și sub pavilion camerunez, a fost interceptată în largul coastei sudice a Suediei, în contextul unei anchete preliminare privind presupuse infracțiuni de mediu.
Autoritățile au început să urmărească Flora 1 după ce, joi dimineață, au detectat o pată de petrol de aproximativ 12 kilometri est de insula Gotland, în Marea Baltică centrală. După escortarea navei în portul suedez Ystad, polițiști și ofițeri ai pazei de coastă au urcat la bord vineri pentru inspecție, în cadrul investigației.
Conform Vesselfinder, petrolierul a plecat din portul rusesc Ust-Luga pe 27 martie și a declarat ca destinație portul Santos din Brazilia. Totuși, un purtător de cuvânt al pazei de coastă a spus pentru POLITICO că autoritățile au primit informații contradictorii privind destinația navei.
Autoritățile suedeze suspectează că vasul ar face parte din așa-numita „flotă din umbră” a Rusiei, o rețea de petroliere, în general vechi, folosite pentru a ocoli sancțiunile impuse după invazia Ucrainei. Într-o postare pe X, ministrul apărării civile, Carl-Oskar Bohlin, a afirmat că „petrolierele mai vechi, asigurate insuficient, care ocolesc sancțiunile reprezintă o amenințare semnificativă de securitate și de mediu” pentru Suedia, adăugând că guvernul tratează incidentul „cu mare îngrijorare”, chiar dacă „de data aceasta nu este vorba despre o deversare de petrol de amploare”.
Paza de coastă a precizat că este pentru prima dată când o deversare de petrol a fost atribuită unei nave sancționate și că, în absența acestui indiciu, vasul nu ar fi fost interceptat. Flora 1 va rămâne andocată până când procurorii suedezi finalizează investigația. Acesta este al treilea caz din 2026 în care autoritățile suedeze au urcat la bordul unei nave suspectate că operează sub pavilion fals.
Recomandate
Reducerea producției de petrol din Rusia este considerată inevitabilă pe fondul scăderii exporturilor după atacuri ucrainene cu drone asupra infrastructurii energetice, potrivit Reuters. Trei surse din industrie au indicat că loviturile asupra porturilor, conductelor și rafinăriilor au redus capacitatea de export cu circa 1 milion de barili pe zi, echivalentul a aproximativ o cincime din capacitatea totală. O eventuală tăiere a producției în Rusia, al doilea exportator mondial, ar adăuga presiune pe aprovizionarea globală, într-un moment în care piața petrolului este deja afectată de întreruperi de livrări asociate conflictului din Orientul Mijlociu și de escaladarea legată de războiul din Iran, mai notează sursa citată. În ultima lună, Ucraina și-a intensificat atacurile asupra infrastructurii ruse de export. Printre ținte s-au aflat porturile baltice Ust-Luga și Primorsk, în ceea ce Reuters descrie drept unele dintre cele mai puternice atacuri cu drone din războiul care durează de peste patru ani. Conform celor trei surse, cel puțin 20% din capacitatea totală de export a Rusiei este în prezent scoasă din funcțiune, după un vârf de 40% atins în martie. Ust-Luga, principalul port rusesc din Marea Baltică, a suspendat exporturile de petrol în urmă cu o săptămână, după atacuri și incendii. Sursele au spus că, pe măsură ce sunt vizate atât infrastructura de export, cât și rafinăriile interne, sistemul de conducte ajunge să fie „blocat” de țiței, iar capacitățile de stocare se umplu, ceea ce ar obliga unele câmpuri petroliere să reducă producția pentru a evita supraîncărcarea sistemului. Problema este amplificată de alte constrângeri logistice și operaționale. Conducta Druzhba, care alimenta Ungaria și Slovacia, este suspendată din ianuarie, iar peste 80% din petrolul Rusiei este transportat prin rețeaua operată de Transneft, monopolul de stat al conductelor. Transneft și Ministerul Energiei din Rusia nu au răspuns solicitărilor de comentarii, însă sursele afirmă că Transneft a notificat exportatorii că Ust-Luga nu poate încărca țiței conform programului inițial din cauza avariilor, iar o sursă a spus că operatorul nu a putut prelua integral volumele programate pentru export prin acest port. În februarie, producția de petrol a Rusiei a fost de 9,184 milioane de barili pe zi, potrivit Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC), însă sursele nu au putut estima cu cât ar putea scădea producția. Reuters mai arată că blocajul de la Ust-Luga afectează și Kazahstanul, care transportă lunar prin acest port între 200.000 și 400.000 de tone de petrol KEBCO. În paralel, întreținerea sezonieră a rafinăriilor din martie-aprilie agravează surplusul de țiței din sistem, iar o sursă a apreciat că spațiul de stocare disponibil ar ajunge pentru câteva săptămâni, nu pentru luni. [...]
Drone ucrainene au lovit din nou portul rusesc Ust-Luga , pentru a cincea oară în 10 zile, iar surse din industrie au spus că a fost afectat un terminal de încărcare a țițeiului, relatează Reuters . Atacul a avut loc în noaptea de luni spre marți, pe 31 martie, în regiunea Leningrad, la portul baltic Ust-Luga, un nod important pentru exporturile rusești de țiței și produse petroliere. Potrivit calculelor Reuters bazate pe date de piață, cel puțin 40% din capacitatea de export de petrol a Rusiei a fost oprită din cauza atacurilor cu drone, a unei lovituri contestate asupra unei conducte majore și a confiscării unor petroliere. Guvernatorul regional, Alexander Drozdenko, a declarat că trei persoane, inclusiv doi copii, au primit îngrijiri medicale pentru răni, iar mai multe clădiri au fost avariate în urma atacurilor nocturne. Într-un mesaj publicat pe Telegram la ora 04:09 GMT, el a spus că alertele aeriene din regiune au fost ridicate, fără să ofere detalii despre pagubele din port. Trei surse din industrie au declarat pentru Reuters că dronele ucrainene au lovit instalații de încărcare a țițeiului operate de Transneft, monopolul rus al transportului de petrol prin conducte. Transneft nu a răspuns imediat unei solicitări de comentariu, potrivit agenției. Ust-Luga, situat pe țărmul sud-estic al Golfului Finlandei, este un complex extins de facilități de procesare și terminale de export pentru țiței și produse petroliere. Conform datelor bazate pe surse citate de Reuters, portul a exportat anul trecut 32,9 milioane de tone metrice de produse petroliere și, în mod obișnuit, gestionează aproximativ 700.000 de barili de țiței pe zi. Autoritățile ruse au spus că Ust-Luga a fost lovit și pe 22, 25, 27 și 29 martie, pe lângă atacul din 31 martie, ceea ce a dus la suspendări ale operațiunilor de export. Separat, președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, a afirmat luni că unii aliați ai Ucrainei au transmis „semnale” privind posibilitatea reducerii loviturilor cu rază lungă asupra sectorului petrolier al Rusiei, pe fondul creșterii prețurilor globale la energie. [...]
Președintele IMM România spune că reducerea accizei la motorină cu 0,3 lei/litru e insuficientă , potrivit G4Media . Florin Jianu susține că este nevoie de o intervenție mai amplă, inclusiv asupra TVA și a altor taxe, pentru ca scăderile de preț „la pompă” să fie relevante. Jianu a făcut declarațiile vineri, 3 aprilie 2026, la lansarea „Indexul Antreprenoriatului Românesc 2026”, într-un mesaj adresat în special transportatorilor și sectorului agricol. El a indicat că, din calculele organizației, doar din „câștigurile excepționale” din TVA și din impozitul minim pe cifra de afaceri ar exista spațiu pentru o reducere de circa 50 de bani pe litru. În argumentația sa, președintele IMM România a comparat nivelul prețurilor din România cu cele din statele vecine, unde ar fi o medie de 8,5, față de „aproape 10” în România, invocând impactul asupra competitivității. Totodată, a reamintit că România are unele dintre cele mai mari accize la petrol din Uniunea Europeană și a afirmat că aproximativ 60% din prețul combustibililor este format din taxe. Pe partea guvernamentală, Ministerul Finanțelor a publicat joi seara proiectul de ordonanță de urgență care prevede reducerea temporară a accizei la motorina standard cu 0,3 lei/litru și instituirea unei contribuții de solidaritate pentru operatorii care exploatează și/sau prelucrează țiței extras din România, atunci când prețul mediu lunar al țițeiului Brent depășește 70 de dolari/baril. Conform unui comunicat al Ministerului Finanțelor transmis Agerpres, impactul bugetar estimat al reducerii accizei este de aproximativ 610 miliarde de lei, iar veniturile din contribuția de solidaritate sunt evaluate între 70 și 650 de miliarde lei, în funcție de evoluția prețului petrolului. Măsura este justificată de autorități ca răspuns la scumpiri asociate instabilității internaționale din Orientul Mijlociu și perturbărilor fluxurilor globale de petrol. [...]
Potrivit The Jerusalem Post , pe 28 martie, organizația Houthi din Yemen, cunoscută și sub numele de Ansar Allah, a lansat două rachete balistice către sudul Israelului, ambele fiind interceptate. Această acțiune marchează intrarea Houthi în războiul Iranului împotriva SUA și Israelului. Această mișcare aduce întreaga alianță regională condusă de Iran, cu excepția componentelor palestiniene afectate, în conflictul împotriva Israelului. Într-o declarație emisă după atacuri, purtătorul de cuvânt al organizației, Yahya Saree, a afirmat că forțele armate yemenite au efectuat prima operațiune militară cu rachete balistice, vizând site-uri militare sensibile din sudul Palestinei ocupate. El a subliniat că această operațiune a coincis cu acțiunile eroice ale mujahedinilor din Iran și Hezbollah din Liban, și că a fost un succes. Impactul asupra rutei maritime Bab el-Mandeb Un aspect deosebit de important al activității Houthi este capacitatea lor de a ataca transporturile comerciale care trec prin strâmtoarea Bab el-Mandeb, o rută prin care trece între 10% și 12% din comerțul maritim global. În timpul războiului din Gaza, atacurile Houthi asupra transporturilor comerciale au dus la o scădere de 90% a traficului pe această rută, forțând companiile de transport să redirecționeze navele în jurul Capului Bunei Speranțe. Deși Houthi nu controlează vârful sudic al Yemenului adiacent strâmtorii Bab el-Mandeb, zona lor de control se extinde până la portul strategic Hodeidah. Această poziționare le permite să amenințe transporturile care trec prin strâmtoare cu rachete și drone. Posibile consecințe economice În contextul actual, în care Iranul a blocat strâmtoarea Hormuz, ruta Bab el-Mandeb devine din ce în ce mai relevantă ca alternativă pentru navele care tranzitează între apele asiatice și cele europene. Arabia Saudită folosește deja această rută pentru a transporta până la 7 milioane de barili de petrol pe zi prin conducta sa est-vest și portul Yanbu de la Marea Roșie. Intrarea Houthi în conflict ridică riscul ca atacurile asupra transporturilor maritime pe Marea Roșie să reînceapă, ceea ce ar putea avea consecințe grave asupra exporturilor de petrol saudite. Piețele au reacționat la această posibilitate, prețurile petrolului crescând cu 3% după atacul Houthi asupra Israelului. „Capacitățile militare ale Houthi sunt rezultatul direct al relației lor cu iranienii. Personalul IRGC este prezent pe teritoriul yemenit și este profund implicat în supravegherea capacităților de informații, drone și rachete ale Houthi”, conform documentelor obținute de The Jerusalem Post. Rolul Iranului și al Houthi în conflict Deși Houthi au capacitatea de a lua decizii independent, relația lor cu Iranul le oferă capacități militare semnificative. Ofițerii Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) sunt implicați direct în supravegherea și instruirea personalului Houthi în Yemen, Iran și Liban. Deși Houthi nu au început încă atacuri asupra tancurilor petroliere care trec prin Bab el-Mandeb, o astfel de intervenție ar fi un pas extrem de semnificativ și ar atrage cu siguranță represalii severe din partea SUA și Israelului. Totuși, este posibil ca Iranul să păstreze această capacitate ca un instrument de rezervă, în cazul în care SUA și Israelul escaladează conflictul. Deschiderea acestui al patrulea front de către Houthi în războiul dintre Israel, SUA și Iran are potențialul de a provoca daune suplimentare lanțurilor de aprovizionare globale și, implicit, economiei globale. Iranul a ridicat miza în acest conflict. [...]
China le cere rafinăriilor private să mențină producția de combustibili chiar și pe pierdere , potrivit Agerpres. Mesajul ar fi fost transmis la întâlniri organizate la începutul acestei săptămâni de oficiali ai Comisiei Naționale pentru Dezvoltare și Reformă (NDRC), principalul organism de planificare economică din China. Conform surselor citate, NDRC le-a indicat directorilor rafinăriilor independente că prioritatea este aprovizionarea pieței interne, ceea ce ar însemna producție de benzină și motorină în cantități cel puțin egale cu cele de anul trecut, indiferent de costuri. Sursele mai susțin că rafinăriile care își reduc ratele de producție și livrează volume mai mici pe piață riscă diminuarea cotelor de import de țiței în anii următori. China reglementează importurile de petrol ale rafinăriilor independente printr-un sistem de cote. Contextul este presiunea crescută asupra rafinăriilor private, care s-au bazat pe țiței sancționat, mai ieftin, din Iran, Rusia și Venezuela. Aceste volume, evitate de regulă de rafinăriile mari, au ajutat la traversarea unei perioade cu marje de rafinare foarte mici, însă „țițeiul ieftin” ar fi devenit aproape indisponibil după ce SUA au acordat derogări temporare de la restricțiile impuse Teheranului și Moscovei. Potrivit datelor JLC International Ptd Ltd, în ultima săptămână rafinăriile independente chineze au coborât rata de funcționare sub 63% din capacitate, cel mai redus nivel de după august 2025, în timp ce marjele de rafinare au ajuns la cel mai scăzut nivel de după 2024. [...]
Țările din Golful Persic analizează o conductă care să ocolească Strâmtoarea Ormuz , potrivit Adevărul , care citează Financial Times. Miza este găsirea unor rute alternative pentru exporturile de țiței, astfel încât livrările din regiune să nu mai depindă de un punct de tranzit vulnerabil la blocaje. Relatează Financial Times că Arabia Saudită are deja conducta Est-Vest, folosită pentru a transporta petrolul din zăcăminte către Marea Roșie fără trecerea prin Strâmtoarea Ormuz, iar una dintre opțiunile discutate ar fi creșterea capacității acesteia. Publicația menționează, totodată, că proiecte mai ample ar putea fi avute în vedere în cadrul inițiativei Coridorul Economic India-Orientul Mijlociu-Europa (IMEC), susținută de SUA și prezentată la summitul G20 din septembrie 2023. IMEC vizează o rețea de transport între India, Orientul Mijlociu și Europa, care ar include conducte, porturi, căi ferate și drumuri, iar portul israelian Haifa este așteptat să joace rol de nod pe rută. Christopher Bush, director general al companiei libaneze de construcții Cat Group, a declarat pentru FT că interesul pentru astfel de proiecte era ridicat încă dinaintea războiului dintre SUA și Israel cu Iranul, însă a avertizat asupra dificultăților. > „Astfel de proiecte ar fi costisitoare, complexe din punct de vedere politic și ar dura ani de zile pentru a fi finalizate.” Potrivit estimărilor lui Bush, o conductă pentru transportul petrolului din Arabia Saudită către Marea Roșie ar costa cel puțin 5 miliarde de dolari, deoarece ar trebui construită prin lanțul muntos Hejaz, iar rute pentru petrolul irakian prin Iordania, Siria sau Turcia ar ajunge la 15-20 de miliarde de dolari, pe fondul dificultăților tehnice și al riscurilor de securitate. În context, Adevărul consemnează că, înainte de război, până la o cincime din exporturile maritime globale de petrol, circa 20 de milioane de barili pe zi, tranzitau Strâmtoarea Ormuz, alături de transporturi de gaz natural lichefiat, iar blocarea strâmtorii de către Iran în primele zile ale conflictului a alimentat creșterea prețurilor globale la energie. Președintele american Donald Trump a spus că SUA nu vor încerca să redeschidă strâmtoarea, numind situația „o problemă de care trebuie să se ocupe țările care primesc petrol prin intermediul acesteia”, cu Washingtonul dispus doar să ofere asistență. [...]
