Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Autoritățile suedeze au urcat la bordul petrolierului Flora 1 după un posibil deversări de petrol, potrivit POLITICO. Nava, aflată pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene și sub pavilion camerunez, a fost interceptată în largul coastei sudice a Suediei, în contextul unei anchete preliminare privind presupuse infracțiuni de mediu.
Autoritățile au început să urmărească Flora 1 după ce, joi dimineață, au detectat o pată de petrol de aproximativ 12 kilometri est de insula Gotland, în Marea Baltică centrală. După escortarea navei în portul suedez Ystad, polițiști și ofițeri ai pazei de coastă au urcat la bord vineri pentru inspecție, în cadrul investigației.
Conform Vesselfinder, petrolierul a plecat din portul rusesc Ust-Luga pe 27 martie și a declarat ca destinație portul Santos din Brazilia. Totuși, un purtător de cuvânt al pazei de coastă a spus pentru POLITICO că autoritățile au primit informații contradictorii privind destinația navei.
Autoritățile suedeze suspectează că vasul ar face parte din așa-numita „flotă din umbră” a Rusiei, o rețea de petroliere, în general vechi, folosite pentru a ocoli sancțiunile impuse după invazia Ucrainei. Într-o postare pe X, ministrul apărării civile, Carl-Oskar Bohlin, a afirmat că „petrolierele mai vechi, asigurate insuficient, care ocolesc sancțiunile reprezintă o amenințare semnificativă de securitate și de mediu” pentru Suedia, adăugând că guvernul tratează incidentul „cu mare îngrijorare”, chiar dacă „de data aceasta nu este vorba despre o deversare de petrol de amploare”.
Paza de coastă a precizat că este pentru prima dată când o deversare de petrol a fost atribuită unei nave sancționate și că, în absența acestui indiciu, vasul nu ar fi fost interceptat. Flora 1 va rămâne andocată până când procurorii suedezi finalizează investigația. Acesta este al treilea caz din 2026 în care autoritățile suedeze au urcat la bordul unei nave suspectate că operează sub pavilion fals.
Recomandate
Cotațiile petrolului au scăzut după decizia OPEC+ de a crește oferta , un semnal care pune presiune pe prețuri într-un moment în care piața încearcă să se stabilizeze după tensiunile din Orientul Mijlociu, potrivit Economica . Brent a coborât cu 24 de cenți (0,33%), la 71,88 dolari pe baril (aprox. 330 lei), iar WTI a scăzut cu 11 cenți (0,16%), la 68,58 dolari pe baril (aprox. 315 lei), conform Reuters, citată de Mediafax. Ce a decis OPEC+ și de ce contează pentru piață OPEC+ (Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol și aliații) a convenit să majoreze cotele de producție cu 188.000 de barili pe zi începând din august. Decizia vine după creșteri similare aprobate pentru iunie și iulie. Pentru piață, mesajul este că grupul încearcă să aducă mai mult țiței în sistem, ceea ce, în mod normal, reduce presiunea de creștere a prețurilor. Totuși, materialul notează că efectul asupra producției rămâne limitat, în pofida majorărilor repetate. Context: tranzit afectat și o revenire doar parțială a exporturilor Războiul dintre Statele Unite, Israel și Iran a afectat tranzitul petrolier prin Strâmtoarea Ormuz , rută cheie pentru exporturile unor producători precum Arabia Saudită, Kuweit și Irak. În același timp, sunt semne de revenire, dar nu la nivelurile anterioare conflictului: producția OPEC a crescut în iunie cu 3,3 milioane de barili pe zi față de luna precedentă, la 19,43 milioane de barili pe zi, după ce coborâse la cel mai redus nivel din ultimele două decenii; exporturile de petrol ale statelor din Golf au depășit în iunie 10 milioane de barili pe zi, cu peste 3 milioane de barili pe zi peste luna mai, însă rămân cu aproximativ 40% sub nivelurile de dinaintea conflictului de la finalul lunii februarie; în luna mai, producția totală a statelor OPEC a fost de 33,3 milioane de barili pe zi, comparativ cu 42 de milioane de barili pe zi în februarie. Rusia: exporturi record din vest, pe fondul redirecționării producției Separat, exporturile de petrol din porturile din vestul Rusiei au atins un nivel record în iunie și sunt așteptate să rămână ridicate și în iulie. Creșterea este pusă pe seama atacurilor ucrainene, care ar fi determinat Moscova să redirecționeze o parte importantă a producției către export. În ansamblu, scăderea de preț reflectă o piață care reacționează la perspectiva unei oferte mai mari, dar care rămâne sensibilă la blocaje logistice și la schimbări rapide ale fluxurilor de export. [...]
Atacul cu dronă asupra rafinăriei din Omsk riscă să adâncească deficitul de carburanți din Rusia , într-un moment în care în mai multe regiuni au apărut deja restricții la vânzarea către populație, potrivit Mediafax . Armata ucraineană susține că a lovit rafinăria de petrol din Omsk, situată la aproximativ 2.700 km de teritoriul ucrainean, informație atribuită de publicație canalului Clash Report. Ținta se află în apropierea graniței Rusiei cu Kazakhstan, iar lovitura este prezentată drept „record” prin prisma distanței. Rafinăria din Omsk este descrisă ca fiind cea mai mare din Rusia, cu o capacitate de procesare de 21–22 de milioane de tone de petrol pe an. După atac, în interior ar fi izbucnit „un incendiu de proporții”, iar imaginile de la fața locului ar arăta flăcări mari. Efectul economic imediat: presiune suplimentară pe piața internă a carburanților În contextul atacului, Mediafax notează că lovitura „ar putea adânci criza combustibililor” din Rusia. La nivel național, sunt menționate cozi mari la stațiile de alimentare, iar în unele regiuni au fost introduse restricții privind comercializarea carburanților către populație. Publicația mai relatează că tensiunile au escaladat, cu încăierări în jurul stațiilor de combustibil. Ce măsuri ar putea lua Rusia: standarde mai slabe, temporar Pe fondul problemelor de aprovizionare, Rusia „ar putea permite” companiilor să producă temporar benzină și motorină de calitate inferioară și să autorizeze importuri similare, potrivit informațiilor prezentate. Concret, este menționată posibilitatea revenirii la standardul Euro-2 (cu un conținut mai ridicat de sulf), interzis din 2013, pentru o perioadă de un an, până în iulie 2027. Context: intensificarea loviturilor asupra infrastructurii energetice Potrivit materialului, Ucraina și-a intensificat atacurile asupra infrastructurii energetice ruse în al cincilea an de război, cu efecte precum penurii de combustibil și creșteri bruște ale prețurilor, în încercarea de a forța Moscova spre negocieri. Mediafax mai arată că președintele rus Vladimir Putin a recunoscut recent că atacurile cu drone au provocat penurii de combustibil în unele regiuni, dar a susținut că Rusia face față situației. [...]
Atacurile cu drone asupra infrastructurii petroliere din nord-vestul Rusiei cresc riscul de întreruperi logistice : un atac „la scară mare” a vizat Sankt Petersburg și regiunea Leningrad, iar presa locală a relatat un incendiu la terminalul petrolier al orașului, potrivit Economica . Guvernatorul din Sankt Petersburg, Alexandr Beglov, a confirmat doar că a fost vorba despre un atac „la scară mare”, fără să ofere detalii. În schimb, portalul local de știri Bumaga a relatat că la terminalul petrolier al orașului (cu circa șase milioane de locuitori) s-a declanșat un incendiu. În paralel, guvernatorul regiunii Leningrad, Alexandr Drozdenko, a spus că dronele au lovit portul Vîsoțk din Golful Finlandei, la aproximativ 170 km nord-vest de Sankt Petersburg. Instalațiile din zonă sunt folosite pentru tranzitul de petrol, cereale, cărbune și gaze naturale lichefiate (GNL). Potrivit lui Drozdenko, în întreaga regiune ar fi fost doborâte 72 de drone. Informația nu este însoțită, în relatarea disponibilă, de detalii despre pagube sau despre eventuale întreruperi ale operațiunilor portuare. De ce contează pentru piața de petrol și gaze Atacurile asupra terminalelor și porturilor care gestionează fluxuri de petrol și GNL pot afecta lanțul logistic (încărcare, depozitare, tranzit), chiar și atunci când impactul direct asupra producției nu este clar. În context, Ucraina și-a intensificat în acest an loviturile asupra infrastructurii energetice din Rusia, iar aceste atacuri au provocat penurii de carburant în unele regiuni, conform informațiilor citate. Context: Sankt Petersburg, țintă recurentă Sankt Petersburg, aflat la aproximativ 900 km de frontiera ruso-ucraineană, a mai fost atacat cu drone. Printre obiectivele vizate anterior s-au numărat terminalul petrolier și o navă militară acostată în timpul Forumului Economic Internațional din iunie. [...]
Loviturile ucrainene au scos din funcțiune 42,7% din capacitatea de rafinare a Rusiei , alimentând o criză internă de carburanți și perturbând transporturile, potrivit Kyiv Post , care citează o evaluare a Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei. Campania de lovituri „sistematice” ar fi atins, la începutul lui iulie 2026, un prag operațional fără precedent: în ultima lună ar fi fost atacate cu succes opt rafinării rusești, iar peste 60 de rezervoare de stocare ar fi fost distruse sau avariate critic. Din acestea, 58% ar fi conținut produse petroliere, iar 42% țiței. Pierderile financiare ale industriei ruse de rafinare sunt estimate la 13,5 miliarde dolari (aprox. 61 miliarde lei) din august 2025. Efectul economic imediat: deficit de carburanți și presiune pe logistică Reducerea capacității de rafinare ar fi declanșat crize locale de combustibil în peste 50 de regiuni ale Rusiei. Potrivit relatărilor din presa locală citate în material, unele benzinării ar fi introdus acces diferențiat, cu prioritate pentru oficiali, angajați ai statului și servicii de urgență. În Saratov, jurnaliști ar fi observat alimentarea cu prioritate a vehiculelor administrației locale și ale Poștei Ruse la o stație Rosneft. În regiunea Irkuțk, guvernatorul Igor Kobzev a declarat stare de „alertă ridicată” din cauza livrărilor insuficiente de combustibil. În același context, poliția și unități ale Gărzii Naționale ar fi fost desfășurate la stațiile de alimentare pentru gestionarea cozilor și aplicarea unei interdicții privind umplerea canistrelor externe. Impactul se vede și în transportul de marfă: cotidianul de business Kommersant, citat de Kyiv Post , relatează că firmele de logistică au dificultăți în a procura motorină, în special pe rutele către China. Distanțele zilnice parcurse ar fi scăzut de la 600–700 km la circa 500 km, din cauza întârzierilor la realimentare, ceea ce ar fi împins în sus tarifele de transport. Producție în scădere și importuri în creștere În același material, Reuters estimează că producția totală de combustibil a Rusiei a scăzut cu 25% de la an la an în iunie și rulează în prezent cu aproximativ 20% sub cererea internă. Dintre cele mai mari rafinării, doar cea din Omsk (capacitate anuală de 22 milioane tone metrice) ar fi evitat loviturile recente și ar funcționa la capacitate maximă. Pe fondul deficitului, Rusia ar fi devenit mai dependentă de importuri de produse petroliere. Kyiv Post notează că Ucraina discută cu Comisia Europeană un mecanism de sancțiuni care să descurajeze țările terțe să exporte benzină și alți carburanți către Rusia, în pregătirea celui de-al 22-lea pachet de sancțiuni al UE. Concret, Rusia ar fi început să importe benzină din India pe cale maritimă (cel puțin 60.000 de tone metrice livrate și încă două tancuri în drum), ar fi convenit importuri de 50.000 de tone din Kazahstan pentru iulie și august, iar vicepremierul Alexander Novak a declarat că Rusia importă 100.000–150.000 de tone metrice pe lună din Belarus. Lovituri recente asupra infrastructurii energetice Evaluarea capacității vine după o serie de atacuri coordonate cu drone pe 4 iulie asupra unor obiective energetice și industriale. La Sankt Petersburg au fost raportate incendii la St. Petersburg Oil Terminal (capacitate anuală de 12,5 milioane tone), iar resturi de drone ar fi lovit portul Vysotsk, unde există un terminal Lukoil. În Belgorod, atacuri asupra infrastructurii electrice – inclusiv centrala termică Luch și o substație la Michurinskaya (centrală pe turbină cu gaz) – ar fi provocat întreruperi extinse de electricitate și apă. Kyiv Post mai menționează că atacurile din weekend au coincis cu interceptarea a 16 drone care se apropiau de Moscova și au urmat unei lovituri ucrainene confirmate asupra rafinăriei Lukoil-Nizhegorodnefteorgsintez din Kstovo, al doilea cel mai mare producător de benzină al Rusiei. [...]
Intensificarea interceptărilor în apele europene împinge petrolierele din „flota fantomă” a Rusiei pe rute mai lungi, cu costuri operaționale mai mari , după ce mai multe nave au început să evite Canalul Mânecii și apele teritoriale ale Marii Britanii și Franței, arată Biziday , pe baza datelor de trafic maritim citate de Financial Times. Potrivit publicației, cinci petroliere care încărcaseră petrol în portul rusesc Primorsk (cel mai mare terminal de export de țiței de la Marea Baltică) au ocolit vineri Insulele Britanice prin nordul Oceanului Atlantic, în locul rutei mai scurte prin Canalul Mânecii. Alte două nave aflate în apropierea coastelor Portugaliei au ales același traseu. De ce se schimbă rutele: risc mai mare de control în apele teritoriale Schimbarea vine după ce, de la începutul anului, forțele navale din Franța, Marea Britanie și Suedia au interceptat 13 petroliere sancționate. În două cazuri recente, autoritățile britanice și franceze au putut opri navele deoarece acestea nu mai navigau sub pavilionul unui stat recunoscut. Contextul este legat de decizia Camerunului de a elimina 39 de nave sancționate din registrul său naval, în urma presiunilor statelor occidentale. În dreptul maritim internațional, navele comerciale trebuie să navigheze sub pavilionul unui stat, care își asumă responsabilitatea juridică; o navă fără pavilion poate fi interceptată și inspectată dacă există suspiciuni că navighează fără naționalitate. Un oficial european din domeniul securității a declarat pentru Financial Times că navele rusești încearcă să evite pe cât posibil apele teritoriale ale statelor europene. Pentru a traversa Canalul Mânecii, orice navă trebuie să intre în apele teritoriale ale Marii Britanii sau Franței. Costul economic: consum suplimentar de combustibil și întârzieri Ocolirea Canalului Mânecii implică un cost operațional direct: fiecare navă consumă aproximativ 100 de tone suplimentare de combustibil marin, iar combustibilul reprezintă circa 60% din costurile totale ale unei curse maritime, potrivit companiei de informații maritime Windward. În plus, rutele alternative prelungesc durata transportului. Exemplul menționat este petrolierul „Invicta”, care, după interceptarea unei nave similare de către autoritățile franceze, a ales să ocolească Africa prin Capul Bunei Speranțe, ceea ce prelungește călătoria cu cel puțin zece zile; în ultima săptămână, nava a evitat și Canalul Mânecii, adăugând câteva zile la tranzit. Context: „flota fantomă” și mecanismele de evitare a sancțiunilor După invazia Ucrainei din februarie 2022, Rusia a construit treptat o „flotă fantomă” de peste 700 de petroliere, folosite pentru a transporta petrol în pofida sancțiunilor occidentale, în special către Asia. Aceste nave recurg frecvent la schimbări de pavilion și structuri de proprietate opace pentru a îngreuna identificarea. Windward mai arată că „flota fantomă” folosește în prezent aproximativ 21 de registre navale diferite și include sute de nave care transportă și petrol din Iran și Venezuela, iar numărul navelor care și-au schimbat pavilionul s-a dublat anul trecut. [...]
Posibila reluare a exporturilor de petrol iranian către Japonia ar putea reduce dependența Teheranului de China , însă doar dacă SUA prelungește o derogare temporară de la sancțiuni, esențială pentru ca tranzacțiile să fie fezabile logistic și comercial, potrivit Antena 3 . Iranul a început discuții cu companii japoneze în baza unei derogări de la sancțiunile americane care i-ar permite să reia vânzările de petrol. Potențialii cumpărători cer însă o derogare mai lungă și garanții privind siguranța navelor, au declarat pentru Reuters surse iraniene și occidentale. Derogarea, legată de discuțiile de pace de 60 de zile dintre Teheran și Washington, a fost emisă pe 22 iunie și expiră pe 21 august. Ce se discută în Japonia și de ce contează Trei cumpărători japonezi analizau posibile achiziții de țiței din Iran, care ar fi primele tranzacții de acest tip din 2019, potrivit a două surse iraniene. Separat, o sursă occidentală din industrie a spus că oficiali japonezi și iranieni au fost implicați în discuții inițiale despre posibile vânzări. Un oficial din Ministerul Economiei, Comerțului și Industriei (METI) din Japonia, instituția care supraveghează infrastructura de aprovizionare cu combustibil, a declarat că nu are cunoștință despre astfel de discuții. Miza pentru Iran este diversificarea piețelor de desfacere: Japonia, Coreea de Sud, India și state europene au oprit achizițiile de petrol iranian după înăsprirea sancțiunilor SUA, în urma retragerii președintelui american Donald Trump din acordul nuclear cu Iranul , în 2018. În ultimii ani, China a fost principalul cumpărător al Iranului. Condițiile-cheie: derogare mai lungă și siguranța transportului Un oficial METI a spus în iunie pentru Reuters că orice achiziție japoneză ar ține de companii private, dar că nu este clar dacă astfel de acorduri ar continua, având în vedere timpii de transport și contractele existente. Același oficial a adăugat că trebuie stabilită și siguranța transportului cu petroliere. La rândul său, un oficial iranian de rang înalt a afirmat că orice acord ar necesita prelungirea derogării actuale de către SUA, tocmai din cauza timpului de transport dintre Japonia și Iran. Potrivit acestuia, încărcările ar urma să fie făcute pe insula Kharg , iar transportul ar urma să fie realizat cu petroliere operate de japonezi. [...]
