Știri
Știri din categoria Externe
China afirmă că discuțiile cu Statele Unite privind vizita planificată a președintelui Donald Trump la Beijing continuă, după ce liderul american a sugerat că ar putea amâna întâlnirea în contextul tensiunilor legate de Strâmtoarea Ormuz. Informația este relatată de presa internațională, citând declarații ale Ministerului de Externe chinez.
Trump a încercat în ultimele zile să convingă statele care depind de petrolul din Golful Persic să participe la un efort internațional pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz, rută maritimă strategică afectată de conflictul dintre Iran, SUA și Israel.
Într-un interviu acordat Financial Times, președintele american a declarat că este „firesc” ca țările care beneficiază de transportul petrolului prin această strâmtoare să contribuie la securizarea zonei.
El a sugerat că ar prefera să afle poziția Beijingului înainte de a efectua vizita oficială în China și a spus că întâlnirea ar putea fi amânată dacă nu există sprijin pentru redeschiderea rutei maritime.
Întrebat despre declarațiile lui Trump, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe chinez, Lin Jian, a spus că cele două state sunt încă „în comunicare” privind vizita planificată.
Oficialul chinez a subliniat că diplomația la nivel de lideri joacă un rol important în relațiile dintre cele două puteri.
Vizita lui Donald Trump la Beijing este programată, potrivit Casei Albe, în perioada 31 martie – 2 aprilie.
Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute energetice din lume, prin care trece aproximativ 20% din petrolul transportat la nivel global.
Iranul a blocat parțial traficul în zonă ca reacție la atacurile lansate de Statele Unite și Israel asupra unor obiective militare și nucleare iraniene, ceea ce a generat tensiuni geopolitice și creșteri ale prețului petrolului.
În acest context, Washingtonul încearcă să formeze o coaliție internațională pentru securizarea rutei maritime, însă mai mulți aliați ai SUA s-au arătat reticenți sau au refuzat implicarea militară directă.
Recomandate
Escaladarea tensiunilor în jurul Strâmtorii Ormuz riscă să amplifice presiunea pe piața petrolului , după ce Iranul a transmis un avertisment direct forțelor navale americane care operează în apropierea porturilor iraniene, în contextul unei blocade impuse de SUA, potrivit Economica . Comandantul Marinei iraniene, Shahram Irani, a declarat că, dacă forțele US Navy „se apropie și mai mult”, Iranul va lua „măsuri operaționale fără întârziere”, afirmație preluată de postul Press TV , aliniat regimului de la Teheran. Irani a mai spus că Republica islamică va înfrunta „în curând” inamicul cu o armă „de care acesta se teme profund”, fără să precizeze despre ce tip de armă este vorba, relatează Agerpres. Blocada SUA: 42 de nave redirecționate, 69 de milioane de barili blocați În pofida armistițiului aflat în vigoare între SUA și Iran, Statele Unite susțin că au oprit 42 de nave de la instituirea blocadei asupra porturilor iraniene. Potrivit agenției Xinhua, comandantul Comandamentului Central al SUA (Centcom), amiralul Brad Cooper, a anunțat pe rețeaua X redirecționarea „cu succes” a celei de-a 42-a nave comerciale care ar fi încercat să încalce blocada. Cooper a indicat că cele 42 de petroliere blocate ca urmare a embargoului transportau aproximativ 69 de milioane de barili de petrol, echivalentul unor venituri potențiale de peste 6 miliarde de dolari (aprox. 27,6 miliarde lei), ceea ce ar afecta suplimentar capacitatea Iranului de a obține profit din exporturile sale de petrol. De ce contează: Ormuz, rută critică pentru petrol și gaz lichefiat Miza economică depășește relația bilaterală: Iranul a făcut Strâmtoarea Ormuz – rută esențială pentru comerțul mondial de petrol și gaz lichefiat – „în esență impracticabilă”, prin amenințarea și atacarea petrolierelor și a navelor-cargo, în timp ce SUA au răspuns prin blocarea accesului către și dinspre porturile iraniene. Blocada americană a intrat în vigoare după ce negocierile dintre Iran și SUA, desfășurate la Islamabad pe 11 și 12 aprilie, nu au dus la un acord, notează Xinhua. În paralel, pe fondul impasului diplomatic, ambele părți își intensifică presiunea, ceea ce menține ridicat riscul de perturbări suplimentare pe lanțurile de aprovizionare cu energie. [...]
Documente depuse în instanță pun sub semnul întrebării cine a tras glonțul care a lovit un ofițer Secret Service în incidentul armat de la dineul corespondenților de la Casa Albă , unde autoritățile americane au susținut inițial că suspectul ar fi tras asupra agentului în timp ce încerca să-l asasineze pe Donald Trump, potrivit Digi24 . Moțiunea de arestare preventivă depusă miercuri în cazul suspectului Cole Tomas Allen (31 de ani) descrie că acesta ar fi tras cu o pușcă „în direcția scărilor” care duceau spre sala de bal unde se aflau Trump, oficiali ai administrației și reprezentanți ai presei. Totuși, documentul nu afirmă că Allen ar fi țintit sau ar fi tras în ofițerul Secret Service despre care autoritățile au spus că a fost împușcat în piept, fiind protejat de vestă antiglonț. În același document, procurorii menționează că un ofițer a tras de cinci ori, dar nu precizează dacă acel ofițer sau altcineva a fost împușcat. În plus, moțiunea notează că un cartuș folosit a fost găsit în pușca suspectului. Diferențe între versiunea inițială și ce apare în actele depuse Elementul care schimbă lectura incidentului este contrastul dintre declarațiile publice inițiale și formulările din documentele judiciare. Procurorul general interimar Todd Blanche a spus anterior că, în opinia sa, focuri trase din pușca lui Allen l-au lovit pe ofițer, poziție pe care a repetat-o ulterior, adăugând însă că „încă analizăm acest aspect”. De cealaltă parte, Jeanine Pirro, procurorul american pentru Districtul Columbia, a declarat la câteva ore după incident că suspectul va fi acuzat de „agresiune asupra unui ofițer federal folosind o armă periculoasă”, acuzație care, potrivit relatării, nu se regăsește în capetele de acuzare formulate până acum. Procurorii l-au acuzat pe Allen de tentativă de asasinare a președintelui american, iar Pirro a indicat că ar putea urma acuzații suplimentare. Ce indică imaginile și ce rămâne neclar Relatarea guvernului a fost pusă la îndoială și de înregistrări de pe camere de supraveghere obținute de Washington Post, care, potrivit materialului citat, nu ar arăta că Allen ar fi tras cu arma. Investigația ziarului ar fi concluzionat că un ofițer a tras cu pistolul de mai multe ori asupra suspectului în timp ce acesta trecea în fugă prin punctul de control al hotelului Washington Hilton, iar în acele secunde alți membri ai securității ar fi putut ajunge în linia de foc. O declarație sub jurământ depusă anterior (luni) menționează împușcarea unui ofițer Secret Service identificat cu inițialele „V.G.”, dar nu precizează cine a tras. În aceeași declarație se arată că ofițerii Secret Service „au auzit un foc de armă puternic”, că V.G. a fost împușcat o dată și că acesta a tras de mai multe ori asupra lui Allen, care nu a fost rănit, ci a căzut la pământ. Serviciul Secret și Departamentul de Justiție nu au răspuns imediat unei solicitări de comentarii, iar un oficial al Casei Albe a direcționat întrebările către forțele de ordine, conform relatării. [...]
Germania încearcă să reducă riscul unei rupturi operaționale în NATO prin reafirmarea cooperării militare cu SUA, în contextul în care Donald Trump a vorbit despre o posibilă reducere a trupelor americane staționate pe teritoriul german, potrivit Mediafax . Cancelarul Friedrich Merz a susținut, într-un discurs la o școală militară din Munster, că activitatea comună cu Statele Unite și aliații NATO se desfășoară „cot la cot”, „în beneficiul nostru reciproc” și în cadrul „unui parteneriat transatlantic profund”. „Lucrăm aici și în alte locații cheie din Germania, alături de Statele Unite și aliații noștri NATO. Această activitate se desfășoară cot la cot, în beneficiul nostru reciproc și în cadrul unui parteneriat transatlantic profund.” Merz a mai spus că Berlinul este „în contact strâns și de încredere” cu partenerii, „inclusiv, și în special” cu Washingtonul, fiind citat de Politico. În același mesaj, cancelarul a legat consolidarea capabilităților de apărare ale Germaniei de obiectivul unui „parteneriat transatlantic reînnoit” și de menținerea unei „busole” orientate către „un NATO puternic” și un parteneriat „fiabil”. Miza operațională: prezența americană din Germania Germania găzduiește aproximativ 36.000 de soldați americani, în baze strategice precum baza aeriană Ramstein, descrisă ca având un rol esențial în apărarea Europei și în operațiunile militare globale ale SUA. Pe acest fundal, Donald Trump a transmis miercuri că Statele Unite „analizează și examinează” posibilitatea reducerii efectivelor din Germania și că o decizie va fi luată „foarte curând”. Declarația a venit după ce Merz a afirmat că iranienii sunt mai puternici decât se estima și că SUA nu au o strategie convingătoare în negocierile de pace cu Teheranul. [...]
Retorica tot mai grandioasă a lui Donald Trump riscă să se traducă în decizii mai greu de anticipat la Casa Albă , pe fondul unui stil de conducere descris de apropiați drept „eliberat” de constrângeri politice, potrivit Știrile Pro TV , care citează revista The Atlantic și două surse din administrația americană. The Atlantic susține că președintele SUA se consideră acum „cel mai puternic om din toate timpurile” și se compară cu marii cuceritori ai istoriei. Un apropiat al lui Trump a declarat revistei că acesta vrea să fie reținut drept liderul care a realizat „lucruri imposibile pentru alții”, datorită „tăriei sale de caracter” și „voinței ieșite din comun”. Până recent, Trump se compara mai ales cu foști președinți americani precum George Washington și Abraham Lincoln, însă, potrivit relatării, și-ar fi schimbat registrul, prezentându-se ca o figură fără precedent în istoria mondială, prin puterea sa. Ce se schimbă: tonul, apoi prioritățile Publicația americană analizează și limbajul folosit de Trump în ultimele luni, în special în legătură cu războiul din Iran , pe care îl descrie ca fiind tot mai dramatic. În acest context, este citată o formulare atribuită lui Trump, din începutul lunii aprilie: „O civilizație întreagă va muri în această seară pentru a nu mai renaște niciodată” Deși a acceptat un armistițiu de două săptămâni, pe care ulterior l-a prelungit, Trump și-ar fi prezentat intervenția în Orientul Mijlociu drept „unul dintre cele mai importante momente ale lungii și complexe istorii a lumii”, potrivit aceleiași relatări. „Eliberat” de calcule politice și preocupat de „amprenta” de la Casa Albă Un oficial de rang înalt de la Casa Albă a declarat, potrivit materialului citat, că Trump este „eliberat” de preocupările politice și ar fi mai dispus să facă „ceea ce este cu adevărat drept” decât ceea ce îi servește intereselor politice. În paralel, The Atlantic notează că Trump ar încerca să lase o amprentă fizică la Casa Albă, prin proiecte precum: construirea unei săli de bal cu elemente inspirate de Roma antică (coloane și decorațiuni aurite); emiterea unei monede de aur cu chipul său, în contextul marcării a 250 de ani de la independența SUA. În același timp, consilieri și aliați ai lui Trump susțin că nu îi place termenul „moștenire”, iar o purtătoare de cuvânt a Casei Albe, Olivia Wales, a declarat pentru The Atlantic: „Singura moștenire care-l preocupă pe președintele Trump este să facă America mai măreață ca niciodată” [...]
Iranul anunță „noi reguli” pentru Strâmtoarea Ormuz , cu potențial impact asupra traficului maritim și costurilor de transport , după ce liderul suprem de la Teheran a susținut că SUA au suferit o „înfrângere rușinoasă” în conflictul declanșat în urmă cu două luni, potrivit Mediafax . Mesajul îi aparține ayatollahului Mojtaba Khamenei și a fost difuzat în formă scrisă la televiziunea de stat iraniană, la două luni de la începutul războiului pornit de o ofensivă israeliano-americană împotriva Iranului. În același mesaj, liderul iranian a afirmat că „se deschide un nou capitol” pentru Golf și Strâmtoarea Ormuz. Ce schimbări indică Teheranul pentru Ormuz Conform informațiilor citate de Agerpres (care menționează relatări ale agențiilor AFP și EFE), Mojtaba Khamenei a spus că Iranul pregătește „noi reguli” privind: gestionarea traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz; taxarea navelor care traversează acest coridor. Liderul suprem a susținut că aceste măsuri ar urma să aducă „calm, progres și beneficii economice” pentru țările din Golf. În materialul citat nu sunt oferite detalii despre calendar, nivelul taxelor sau modul de aplicare. Context militar și mesaj către SUA În același discurs, Khamenei a afirmat că bazele americane din regiune, atacate de Iran cu rachete și drone, „nu au capacitatea” de a garanta securitatea lor sau a statelor-gazdă. Totodată, el a transmis că „străinii” nu ar avea ce căuta în zonă. Starea liderului suprem și absența din spațiul public Mediafax notează, citând Reuters prin intermediul unor persoane din anturajul său, că Mojtaba Khamenei se recuperează după răni la față și la picioare suferite într-un atac aerian care l-a ucis pe tatăl său, ayatollahul Ali Khamenei, la începutul războiului. Potrivit acelorași surse, el nu a mai fost văzut în public de la numirea sa, mesajele fiind transmise în scris. [...]
Convorbirile Trump–Putin ridică semne de întrebare pentru UE, pe fondul incertitudinilor despre Ucraina și postura SUA în Europa , iar Bruxellesul încearcă să limiteze riscul ca deciziile de securitate să fie repoziționate fără coordonare transatlantică, potrivit Agerpres . Șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas , a declarat joi că discuțiile telefonice dintre președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin „lasă fără răspuns numeroase întrebări”. Kallas a făcut declarațiile la Kuressaare (Estonia), unde participă la reuniunea miniștrilor de externe din țările nordice și baltice (formatul NB8). Contextul imediat este legat de Ucraina: liderul de la Casa Albă a anunțat miercuri că a discutat cu Putin despre o posibilă încetare a focului. Kallas a indicat că nelămuririle sunt amplificate de poziționări publice ale Rusiei în raport cu Iranul. „Evident, când vedem aceste convorbiri între președintele Trump și președintele Putin, atunci întotdeauna, știți, există o mulțime de întrebări fără răspuns, ținând cont că Rusia laudă în mod deschis lupta eroică pe care Iranul o duce împotriva Americii.” Bruxellesul apără prezența militară americană în Europa de Est În paralel, Uniunea Europeană a transmis joi că prezența trupelor americane în Europa de Est este „în interesul” Statelor Unite, ca reacție la declarații ale lui Donald Trump privind o posibilă reducere a forțelor armate în Germania. Anitta Hipper , purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene pentru afaceri externe, a susținut că desfășurarea trupelor americane în Europa servește și intereselor SUA în acțiunea lor globală. „Desfășurarea trupelor americane în Europa servește în egală măsură intereselor SUA în cadrul acțiunii lor la scară mondială.” [...]
