Știri
Știri din categoria Externe

Războiul cu Iranul ar putea costa Israelul aproximativ 3 miliarde de dolari pe săptămână, dacă restricțiile severe impuse economiei rămân în vigoare, avertizează Ministerul israelian al Finanțelor. Potrivit The Times of Israel, pierderile sunt estimate la circa 9,4 miliarde de șekeli pe săptămână.
Estimarea apare într-o scrisoare trimisă de directorul general al Ministerului Finanțelor, Ilan Rom, către conducerea Comandamentului Frontului Intern al armatei israeliene. Oficialul a cerut relaxarea parțială a restricțiilor pentru a permite redeschiderea graduală a unor activități economice.
După ofensiva lansată de Statele Unite și Israel împotriva Iranului, armata israeliană a impus măsuri de securitate la nivel național. Acestea includ închiderea școlilor, suspendarea majorității activităților economice și interzicerea adunărilor publice, cu excepția sectoarelor esențiale. De asemenea, mulți angajați lucrează de acasă, iar un număr mare de rezerviști a fost mobilizat.

Ministerul Finanțelor din Israel avertizează că menținerea acestor restricții la nivelul actual – denumit „nivel roșu” – produce pierderi economice uriașe. În schimb, o trecere la un regim mai flexibil, numit „nivel portocaliu”, ar permite redeschiderea parțială a locurilor de muncă și ar reduce costul economic la aproximativ 4,5 miliarde de șekeli pe săptămână, adică aproape jumătate din pierderile actuale.
Autoritățile israeliene încearcă astfel să găsească un echilibru între securitate și funcționarea economiei. Potrivit oficialilor guvernamentali, restricțiile actuale au un impact major asupra economiei, care deja resimte efectele conflictelor și ale creșterii cheltuielilor militare din ultimii ani.
Reprezentanți ai mediului de afaceri susțin că redeschiderea treptată a activității este esențială. Angajatorii care dispun de adăposturi sau spații protejate ar putea relua activitatea, iar pentru angajați munca reprezintă nu doar o sursă de venit, ci și un factor de stabilitate psihologică în timpul războiului.
Recomandate

Cadoul personal oferit lui Donald Trump de președintele Poloniei a fost ținut secret inclusiv față de instituții-cheie , un episod care ridică semne de întrebare despre transparența și controlul administrativ în gesturile cu încărcătură diplomatică, potrivit Digi24 . Președintele polonez Karol Nawrocki i-a oferit lui Trump două cadouri cu ocazia zilei sale de naștere, iar unul dintre ele a fost livrat la Washington „sub o strictă secretizare”. Conform relatărilor citate de Digi24 (onet.pl și tvpworld.com), nici publicul, nici Ministerul Afacerilor Externe și nici Ambasada Poloniei la Washington nu au știut despre cadoul personal. Ce a primit Trump și cum a fost prezentat Cadoul care a rămas inițial un mister ar fi fost, potrivit TVN24 , un „tron” – un scaun bogat decorat, cu detalii din chihlimbar sculptat și simboluri americane. Obiectul ar fi fost realizat de artistul polonez Lucjan Myrta, specializat în chihlimbar. Myrta a declarat postului că scaunul fusese comandat inițial de biroul fostului președinte polonez Andrzej Duda, în timpul primului mandat al lui Trump. Contextul: două cadouri, unul „de stat” și unul „personal” În luna iunie, Marcin Przydacz, șeful Biroului de Politică Internațională al președintelui polonez, a spus că Trump urma să primească două cadouri: unul „din partea statului” și unul „mai personal”. Primul cadou a fost o placă de marmură oferită „în numele națiunii poloneze”, destinată arcului de triumf planificat la Washington. Al doilea cadou a fost cel ținut secret până acum. Ce nu se știe: costul și reacția oficială a SUA Nu este clar cât a costat cadoul. Przydacz a declarat pentru TVN24 că darul „a făcut impresie” la Washington. TVP World a contactat biroul președintelui Nawrocki, iar instituția a cerut trimiterea întrebărilor prin e-mail. Publicația a solicitat și un comentariu din partea Casei Albe, însă în materialul citat nu este menționat un răspuns. Reacții politice în Polonia Informația a generat reacții în politica poloneză. Președintele Sejmului, Włodzimierz Czarzasty, a publicat o fotografie a piesei de mobilier și a comentat: „Un tron. Chihlimbar, dar modest.” La rândul său, europarlamentarul Krzysztof Brejza (Coaliția Civică – KO) a întrebat public de ce Nawrocki „i-a fost rușine” să dezvăluie cadoul. [...]

Formatul scurt al întrevederilor de la APEC limitează șansele unor negocieri extinse între Vladimir Putin, Donald Trump și Xi Jinping, în condițiile în care reuniunea trilaterală de joi, la Shenzhen , este programată să dureze cel mult o oră, potrivit Agerpres . Întâlnirea, descrisă drept fără precedent, are loc în marja summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC) din China. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a indicat că discuțiile vor fi limitate ca durată. O reuniune bilaterală Trump–Putin, separată de trilaterală Separat de formatul în trei, Trump și Putin vor avea și o întâlnire bilaterală, potrivit unui oficial american citat de agenția dpa. Momentul exact al acestei reuniuni, programate tot pentru joi, nu era clar la data informațiilor transmise. Consilierul de politică externă al Kremlinului, Iuri Ușakov, a confirmat întrevederea bilaterală, dar a precizat că nu sunt planificate „negocieri extinse” cu această ocazie. Temele anunțate pentru trilaterală În ceea ce privește reuniunea trilaterală, Ușakov a spus că discuția se va concentra pe „consolidarea relațiilor, inclusiv cu marile puteri” și pe modul în care cooperarea dintre acestea ar putea contribui la „însănătoșirea situației în general” în lume, potrivit agenției EFE. Înainte de sosirea lui Trump la Shenzhen, Putin și Xi Jinping au avut deja o întrevedere în care au pledat pentru o „ordine multipolară mai dreaptă”, în care țările lor „își asumă obligațiile ce revin superputerilor”, conform informațiilor citate de Agerpres. [...]

Rusia a cerut retragerea NATO la granițele din 1997, condiție care ar reduce prezența aliată inclusiv în România , potrivit Digi24 , care citează informații atribuite unor surse „bine informate” de Bloomberg . Propunerea ar fi fost pusă pe masă în discuțiile cu SUA despre Ucraina și ar viza, în mod direct, statele intrate în Alianță după 1997. Ce ar fi oferit Moscova și ce ar cere în schimb Conform surselor citate de Bloomberg, Rusia ar fi propus ca NATO să revină la configurația de dinaintea extinderilor de după 1997, iar în schimb Moscova și-ar retrage trupele din regiunea Kaliningrad. În același timp, emisarii speciali ai președintelui american, Steve Whitcoff și Jared Kushner, ar fi prezentat ideea aliaților europeni și ar fi insistat ca noile propuneri privind NATO și staționarea trupelor în Europa să fie analizate în cadrul eforturilor de oprire a războiului din Ucraina. În paralel, negociatorii americani ar fi întrebat Kievul dacă ar fi dispus să cedeze Donbasul în schimbul aderării la NATO, potrivit aceleiași relatări. De ce contează pentru România: „granițele din 1997” înseamnă retrageri din 16 state Materialul arată că o revenire la „granițele din 1997” ar presupune, cel puțin, retragerea trupelor și a armamentului NATO din jumătate dintre țările membre ale alianței — 16 din 32. Lista include: toți foștii membri ai Organizației Tratatului de la Varșovia; țările baltice; patru din cele șase republici ale fostei Iugoslavii; Albania, Finlanda și Suedia. România, care a aderat la NATO în 2004, este menționată ca fiind „direct vizată” de cererile lui Vladimir Putin . Calendarul discuțiilor și reacția europeană, potrivit surselor citate Se preconizează că Whitcoff și Kushner se vor întâlni cu oficiali ucraineni și europeni la Berlin, pe 19 noiembrie, pentru a discuta garanțiile de securitate postbelice pentru Kiev. Ulterior, atenția ar urma să se îndrepte către o nouă rundă de negocieri Rusia–Ucraina, cu medierea SUA, și către întâlniri cu participare europeană. În același timp, liderii UE ar fi respins propunerile americane, deși unii ar fi luat în calcul scenariul în care Ucraina, dacă acceptă, ar adera la NATO cu granițe modificate, potrivit surselor Bloomberg. Context: cereri similare înainte de invazia din 2022 și limita juridică invocată Digi24 notează că Moscova a impus condiții similare în decembrie 2021, cu câteva săptămâni înainte de invazia pe scară largă în Ucraina. În plus, sunt amintite informații atribuite ziarului The Telegraph despre solicitări privind renunțarea NATO la extinderea spre est și reducerea cooperării cu Ucraina și alte state post-sovietice, prezentate de delegația rusă drept „garanții de securitate”. În contrapunct, articolul indică faptul că statutul NATO, la articolul 10, consacră politica „ușilor deschise”, iar intervenția unei terțe părți în procesul de aderare nu este prevăzută. [...]

Criticile presei financiare internaționale pun sub semnul întrebării credibilitatea mesajului economic al Kremlinului la summitul APEC din China, unde Vladimir Putin a prezentat o imagine optimistă a economiei ruse, potrivit Mediafax . Bloomberg a catalogat declarațiile drept „fantezii”, iar Financial Times a relatat că, pe parcursul discursului, sala s-a golit vizibil. În analiza citată, Bloomberg contrazice afirmațiile liderului de la Kremlin și notează că Germania rămâne cea mai mare economie din Europa în termeni de PIB nominal, în timp ce economia Rusiei încetinește. Publicația indică și un contrast între retorica oficială și dinamica recentă a economiei. Pe partea de date, Mediafax menționează că, potrivit Rosstat, creșterea PIB-ului Rusiei în trimestrul al treilea a fost de 1% în termeni anuali, în scădere de la 1,3% în trimestrul al doilea, informație atribuită de articol canalului Nexta. În plus, în industria de rafinare a petrolului, volumul producției ar fi scăzut cu 18% în perioada iulie–septembrie, cea mai abruptă contracție trimestrială din 2020, conform aceleiași surse. Ce a susținut Putin și ce a omis, potrivit articolului Discursul, ținut miercuri, a inclus o listă de „succese” economice pe care Putin le-a prezentat drept argumente pentru reziliența Rusiei. Printre acestea, el a afirmat că Rusia ar ocupa primul loc în Europa ca dimensiune a economiei, că PIB-ul a crescut cu peste 10% și că inflația este „sub control”. În contrapondere, Mediafax consemnează că experții citați au remarcat absența unor teme sensibile din discurs, precum rafinăriile distruse, podul avariat din Crimeea și previziuni economice pesimiste asociate războiului din Ucraina. Miza economică a vizitei în China Potrivit articolului, Putin a venit la summit cu o delegație numeroasă, cu obiectivul de a atrage afaceri din Asia. În același context, este amintit că liderul rus a încercat anterior, fără succes, să ajungă la un acord cu Beijingul privind livrările de gaze pe o rută din Siberia. Summitul APEC din China, desfășurat miercuri și joi, include și o întâlnire între Donald Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin, despre care articolul spune că este urmărită atent la nivel global. Oficial, discuțiile ar urma să vizeze economia și neproliferarea nucleară, însă experții citați anticipează că pot apărea și subiecte precum războaiele din Ucraina și Iran sau tensiunile economice. [...]

Ucraina cere ca summitul Trump–Xi–Putin să nu producă o „înțelegere” peste capul Kievului , mizând pe influența Washingtonului și Beijingului asupra Moscovei pentru a forța încheierea războiului, potrivit Kyiv Post . Mesajul a fost transmis de ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbîha , într-o conferință de presă comună cu omologul său portughez, Paulo Rangel, conform Ukrinform, citat de publicație. Sîbîha a spus că Ucraina „speră și se așteaptă” ca discuția dintre președintele SUA Donald Trump, liderul chinez Xi Jinping și președintele rus Vladimir Putin să aibă ca „ton” presiunea asupra Rusiei pentru a opri războiul. În același timp, șeful diplomației ucrainene a avertizat că, indiferent de subiectele abordate la întâlnire, „nu pot fi luate decizii privind Ucraina” fără participarea Kievului. El a cerut ca Trump și Xi să evite să-i ofere lui Putin impresia falsă că lumea revine la o ordine bazată pe „sfere de influență” (adică aranjamente între marile puteri care împart zone de control, fără consultarea statelor afectate). Contextul summitului și riscul unei negocieri fără Ucraina Potrivit materialului, Putin s-a întâlnit deja cu Xi la Shenzhen înaintea summitului trilateral programat pentru joi cu Trump. Întâlnirea a alimentat îngrijorări că cei trei lideri ar putea discuta viitorul Ucrainei fără Kiev sau fără lideri europeni, ceea ce ar putea readuce în prim-plan logica „sferelor de influență”. Publicația notează că Washingtonul a transmis inițial semnale că Ucraina ar putea să nu fie pe agenda discuțiilor, însă Trump a spus ulterior că subiectul va fi abordat. Ce mai intră pe agenda discuțiilor Pe lângă Ucraina, discuțiile trilaterale sunt așteptate să includă, potrivit articolului: războiul din Iran; dezarmarea nucleară, în contextul expirării, în februarie, a unui tratat SUA–Rusia privind armele nucleare. În declarații citate de Kyiv Post , Putin a descris summitul drept potențial „foarte util”, pledând pentru dialog „mai degrabă decât ultimatumuri”. Separat, Trump a spus că ia în calcul întâlniri unu-la-unu cu Putin și cu liderul nord-coreean Kim Jong Un la Shenzhen, deși secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, nu a confirmat existența unei întâlniri planificate cu Kim. Presiunea sancțiunilor rămâne în joc În marja reuniunii APEC din Shenzhen, premierul canadian Mark Carney a declarat că sancțiunile împotriva Rusiei vor continua să crească atât timp cât războiul din Ucraina continuă, mai notează publicația. [...]

Summitul tripartit SUA–China–Rusia de la Shenzhen ridică miza APEC și amplifică riscul de „aranjamente” geopolitice cu efecte economice după ce Donald Trump a ajuns miercuri în China pentru întâlnirea programată joi cu Xi Jinping și Vladimir Putin, potrivit News . Trump a sosit la Shenzhen cu Air Force One, după o primă etapă a turneului asiatic la un summit ASEAN în Filipine. La coborârea din avion, el a fost întâmpinat de Xi Jinping, un gest rar din partea liderului chinez, care se deplasează „rareori” la aeroport pentru a primi lideri străini. Publicația notează că Xi i-a întors astfel un favor făcut de Trump în septembrie, în Statele Unite. Deși Trump urma să participe miercuri și joi la summitul celor 21 de membri ai Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC) , reuniunea regională este „puternic eclipsată” de întâlnirea de joi după-amiază dintre cei trei lideri. Miza este urmărită atent în contextul „crizelor multiple” globale și al temerilor unor actori precum Ucraina, Europa sau Taiwanul privind posibile înțelegeri în defavoarea lor. Întâlnirea Xi–Putin, înaintea discuțiilor în trei Vladimir Putin a ajuns la Shenzhen înaintea președintelui american, în noaptea de marți spre miercuri. Miercuri, liderul de la Kremlin a petrecut deja „peste două ore” cu Xi Jinping, la un dejun, însă nu au fost comunicate informații despre conținutul discuțiilor. Potrivit Kremlinului, planul inițial era ca Xi și Putin să discute: în prezența delegațiilor, despre cooperare în domenii precum energia, inteligența artificială (AI) și finanțele; apoi, într-un format restrâns, despre teme de politică externă, inclusiv Ucraina și Peninsula Coreeană. Într-un discurs rostit miercuri dimineață la Shenzhen, Putin a spus despre întâlnirea de joi cu Trump și Xi că se așteaptă să fie „o mare utilitate”. De ce contează pentru economie și companii Dincolo de agenda formală APEC, întâlnirea trilaterală poate influența așteptările privind stabilitatea geopolitică și, implicit, riscurile pentru comerț, energie și piețe financiare. În material nu sunt oferite detalii despre eventuale decizii sau acorduri, iar conținutul discuțiilor Xi–Putin nu a fost făcut public. Prezența lui Putin la APEC este prezentată ca o revenire la o reuniune diplomatică alături de lideri occidentali după aproape cinci ani, un element care adaugă greutate politică și, potențial, economică întâlnirilor de la Shenzhen. [...]