Știri
Știri din categoria Companii
Gorenje își pune accentul pe electrocasnice încorporabile și funcții digitale odată cu debutul la EuroCucina 2026, mișcare prin care compania vizează consolidarea poziției pe piața electrocasnicelor, potrivit HotNews. Prezența la târg este construită în jurul filosofiei „Life Simplified”, cu promisiunea de a reduce complexitatea activităților din bucătărie și de a integra mai natural aparatele în locuință.
EuroCucina, descris ca cel mai important târg internațional dedicat expozițiilor de bucătării, este folosit de Gorenje ca vitrină pentru o selecție de produse în care designul și tehnologia sunt prezentate ca răspuns la cerințele actuale ale consumatorilor. Compania își poziționează portofoliul în zona de integrare facilă în diverse configurații de bucătărie, cu accent pe durabilitate și performanță constantă, menționând o tradiție de „peste 75 de ani”.
În zona de inovații, compania prezintă un cuptor de pizza încorporabil, despre care spune că poate prepara o pizza napoletană în aproximativ două minute; produsul a fost lansat în Italia.
Tot la capitolul digital, Gorenje introduce AI Dish Designer, un asistent pentru planificarea meselor integrat în ecosistemul ConnectLife. Instrumentul folosește ingredientele disponibile pentru a genera sugestii de preparate, cu scopul de a eficientiza gătitul.
Gorenje mai evidențiază gama Smart KitchenFit, gândită pentru integrare completă în mobilier, și modelul Built-in BigVolume, care oferă o capacitate extinsă de stocare. Aceste produse sunt echipate cu tehnologia AdaptTech, care analizează obiceiurile de utilizare și ajustează parametrii de funcționare pentru optimizarea consumului de energie și menținerea prospețimii alimentelor.
În ansamblu, compania își leagă participarea la EuroCucina 2026 de o direcție strategică axată pe soluții tehnologice care simplifică utilizarea și susțin eficiența, fără a oferi însă detalii financiare sau ținte comerciale asociate acestei prezențe.
Recomandate
Tribunalul Constanța a trimis în faliment Damen Shipyards Mangalia, deschizând calea lichidării activelor pentru acoperirea unor datorii de circa 1 miliard de lei , potrivit Ziarul Financiar . CITR , care a fost anterior administrator judiciar, a fost desemnat lichidator judiciar și va gestiona întreaga procedură. Hotărârea instanței este executorie și poate fi atacată cu apel în termen de șapte zile de la publicarea în Buletinul Procedurilor de Insolvență. Prin aceeași decizie, CITR preia integral atribuțiile de administrare ale societății și va derula procedura de valorificare a activelor în vederea acoperirii datoriilor către creditori. Miza economică: datorii de 1 mld. lei și vânzarea activelor Datoriile șantierului se ridicau la 1 miliard de lei (aprox. 207 mil. euro) , potrivit tabelului preliminar, iar activul era de 1,26 mld. lei , conform evidențelor contabile, potrivit ultimelor date citate. Lichidatorul judiciar urmează să organizeze valorificarea activelor prin licitații publice și alte forme prevăzute de lege. Pe lista creditorilor apar, între alții, Șantierul Naval 2 Mai (la care dețin acțiuni olandezii de la Damen), PIPE Construct Isomed, Biamar Focus, Messer România Gaz, Iridex Grup Salubrizare, CEC, ANCOM, ANAF, UAT Limanu și UAT Mangalia, potrivit datelor de pe Tribunalul Constanța. Impact operațional: decizii privind personalul, inclusiv concedieri colective În procedură vor fi analizate și măsuri privind personalul, inclusiv eventuale concedieri colective , în funcție de evoluția procedurii, conform informațiilor din articol. Presiune pentru intervenție publică și contextul din 2024 Sindicatul Liber Navalistul cere implicarea statului român, invocând caracterul strategic al șantierului din Mangalia, inclusiv prin participarea la achiziția activelor scoase la vânzare (direct sau prin entități cu capital de stat), atragerea unui investitor strategic și utilizarea unor instrumente legale pentru protejarea capacităților industriale și a locurilor de muncă. „În lipsa unor măsuri rapide şi coordonate, procesul de lichidare poate conduce la pierderea definitivă a unui obiectiv industrial strategic, cu impact negativ asupra angajaţilor şi economiei locale.” Sindicatul a organizat și un protest în Piața Republicii din Mangalia, „ieri”, potrivit articolului. În 2024, Damen a ieșit din acționariatul șantierului naval din Mangalia, după aprobarea rezilierii contractului de asociere între 2MMS și Damen Holding B.V., conform deciziei AGEA a societății Șantierul Naval 2 Mai. Tot în 2024, Damen Holding B.V. a cerut intrarea în insolvență a șantierului, iar pe 19 iunie 2024 Tribunalul Constanța a deschis procedura de insolvență, compania figurând ca creditor în dosar. [...]
My Jet își mută o parte din vânzări în afara României , prin deschiderea în 2026 a două birouri comerciale pentru zboruri charter în Elveția și Anglia, un pas care pregătește lansarea unei baze operaționale externe, potrivit Profit . Extinderea indică o strategie de creștere pe piețe cu cerere ridicată pentru aviație de business și charter, dincolo de baza actuală din România. Operatorul aerian privat, fondat în 2019, spune că unul dintre obiectivele strategice principale rămâne deschiderea unei baze operaționale în afara țării, iar pentru acest demers colaborează cu un partener din Elveția. În paralel, compania a identificat „pași intermediari” pentru extinderea portofoliului de servicii. Ce se schimbă operațional Planul anunțat pentru acest an vizează consolidarea componentei comerciale în două piețe externe: deschiderea unui birou de vânzări pentru zboruri charter în Elveția; deschiderea unui birou de vânzări pentru zboruri charter în Anglia. Din informațiile publicate, compania urmărește ca aceste birouri să susțină, ulterior, o prezență operațională efectivă în afara României (o bază operațională), însă detalii despre locație, calendar sau dimensiune nu sunt precizate. Context: poziționarea My Jet pe piața locală My Jet a devenit unul dintre cei mai mari operatori pe piața zborurilor charter și business VIP din România după ce a preluat în flotă aeronava Embraer Phenom 300 deținută de frații Dragoș și Adrian Pavăl (Dedeman), notează publicația. Potrivit articolului, avionul a fost cumpărat în 2022 cu 9 milioane de euro (aprox. 45,8 milioane lei) și a făcut anterior parte din flota Țiriac Air, după ce Ion Țiriac a decis să renunțe la afacerea din domeniul aeronautic. My Jet este descrisă ca fiind deținută de fiul lui Valentin Vișoiu și de fondatorii One United Properties. [...]
City Grill își triplează capacitatea de producție de ready meals printr-o investiție de 7 milioane de euro (aprox. 35 milioane lei) într-o fabrică nouă la Buftea , lângă București, potrivit Wall-Street . Proiectul mută o parte importantă din creșterea grupului din zona restaurantelor către producția industrială pentru retail și consum de proximitate. Noua unitate ar urma să crească producția de la 5.000 la peste 15.000 de porții pe zi și să genereze 100 de locuri de muncă în producție, logistică și controlul calității. Ce presupune investiția și unde se duc banii Fabrica din Buftea este descrisă de companie ca o „bucătărie profesionistă la scară industrială”, cu un flux care include gătit, porționare, răcire rapidă și ambalare „în atmosferă protectoare” (o tehnologie de ambalare care prelungește prospețimea prin controlul compoziției aerului din pachet). City Grill spune că direcționează cea mai mare parte a bugetului către: tehnologie și automatizare; eficiență operațională; soluții cu impact redus asupra mediului. De ce contează: trecerea de la „volum” la standardizare Compania prezintă extinderea ca o etapă de „scalare operațională”, în care miza este menținerea gustului și a calității la un volum mai mare, într-o categorie unde standardizarea contează. În prezent, producția funcționează la aproximativ 5.000 de porții pe zi, nivel pe care City Grill îl indică drept semn al unei utilizări ridicate a capacității existente. „Triplicarea capacității de producție nu este un pariu, este răspunsul la o piață care se maturizează mai repede decât anticipam”, a declarat Mihaela Boșneag, Director de Operațiuni, City Grill Group. Portofoliu și direcția comercială Gama de ready meals a City Grill include 21 de produse, împărțite în trei categorii: 5 supe cremă; 9 salate, aperitive și feluri principale; 7 deserturi. Compania menționează și planuri de extindere către preparate din bucătăria asiatică, pe fondul interesului pentru diversitate și pentru produse „ready to eat” (gata de consum) care depășesc zona preparatelor tradiționale. Context: dimensiunea grupului City Grill estimează o cifră de afaceri consolidată de 90 de milioane de euro în 2025 (aprox. 450 milioane lei). Grupul, fondat în 2004, operează mai multe restaurante și cafenele, inclusiv sub branduri precum Caru’ cu Bere, Hanu’ lui Manuc, Pescăruș și City Grill, iar portofoliul include și un hotel (La Boheme) și proiecte de evenimente. [...]
Profit ul Pirelli Tyres România a coborât la minimul ultimilor 5 ani , deși compania a raportat o creștere a afacerilor și o reducere semnificativă a personalului, potrivit Profit . Pirelli Tyres România SRL (RO17060414) a încheiat 2025 cu un profit net de 80,2 milioane lei, în scădere cu 34% față de 2024. Conform publicației, acesta este cel mai mic nivel al profitului net din ultimii cinci ani. Profit în scădere, venituri în creștere În același timp, afacerile Pirelli Tyres România au urcat cu 7% în 2025, până la 4,76 miliarde lei, nivel descris ca fiind într-o zonă record. Pentru comparație, cel mai bun an din punct de vedere al profitabilității a fost 2023, când compania a avut un profit net de 134,7 milioane lei, potrivit termene.ro, citat de Profit. Reducere de personal cu 250 de oameni Pe partea operațională, numărul de angajați a scăzut de la 4.354 în 2024 la 4.092 în 2025, adică cu 262 de persoane de la un an la altul (Profit notează o scădere de 250 de oameni). Publicația mai arată că nivelul din 2025 este cel mai redus al personalului din ultimii ani, însă textul furnizat este trunchiat și nu include intervalul complet la care se raportează această comparație. [...]
Wizz Air testează internet la bord pe cinci aeronave, dar extinderea la nivelul flotei depinde de costuri , astfel încât compania să nu fie împinsă spre creșteri semnificative de tarife sau spre un consum mai mare de combustibil, potrivit HotNews . Transportatorul spune că, în acest moment, rulează teste de conectivitate la bord pe cinci avioane și „explorează” posibilitatea de a extinde soluțiile la nivelul întregii flote. Miza este una operațională și de cost: compania condiționează implementarea pe scară largă de păstrarea modelului low-cost, ceea ce înseamnă că investițiile ar trebui să nu ducă la scumpiri importante ale biletelor și nici la penalizări de consum de combustibil. [...]
Vicepremiera Oana Gheorghiu cere schimbarea guvernanței la companiile de stat, după ce a semnalat că unele societăți rămân în insolvență 15–20 de ani și consumă „sume uriașe” fără un control real al statului , potrivit Economedia . Mesajul pune presiune pe reforma companiilor publice, într-un context în care Guvernul discută măsuri de disciplină managerială și de reducere a pierderilor. Gheorghiu a spus marți, 28 aprilie, la RBL Summit (București), că a fost „șocată” să constate că „nimeni, de atâția ani” nu verifică de ce anumite companii de stat stau în insolvență „de 15–20 de ani”, în timp ce cheltuiesc „niște sume uriașe”. „M-am uitat la zona de insolvențe și m-a șocat că nimeni, de atâția ani, nu se uită de ce niște companii de stat stau în insolvență de 15–20 de ani, cheltuind niște sume uriașe.” Contractele de mandat, punctul vulnerabil invocat Vicepremiera a indicat drept problemă majoră felul în care sunt construite contractele de mandat pentru administratorii speciali numiți la companiile aflate în insolvență, pe care le-a descris drept „ca și inexistente”. „Problema este la contractele de mandat pe care ministerul le desemnează unui administrator special în cazul companiilor în insolvență, care sunt ca și inexistente.” În acest cadru, Gheorghiu a susținut că statul nu își protejează interesele în aceste companii și a pledat pentru separarea rolului de acționar de cel de manager, argumentând că statul ar trebui să fie „un acționar responsabil” și să lase managementul „unor oameni care știu să facă management”. „Statul este un acționar foarte nepăsător cu bunurile lui (…) statul este un manager prost.” Listarea minoritară la bursă, între disciplină de piață și blocaj legislativ Ca soluție de guvernanță, vicepremiera a readus în discuție listarea la bursă a unor pachete minoritare, astfel încât statul să rămână acționar, dar companiile să fie supuse unei discipline mai mari de piață. În același timp, ea a afirmat că tema a generat reacții politice disproporționate și că „acum este o lege” care va interzice listarea la bursă a unor pachete minoritare timp de doi ani (fără ca, în material, să fie detaliate stadiul sau conținutul actului normativ). „Am generat o furtună într-un pahar cu apă (…) și acum este o lege care va interzice listarea la bursă a unor pachete minoritare timp de doi ani.” Diferențe de performanță: nelistate vs. listate Gheorghiu a invocat și un contrast de rezultate între companiile de stat nelistate și cele listate: companiile nelistate ar fi acumulat „pierderi istorice” de 14 miliarde de lei (pentru 2025, conform declarației); companiile listate ar fi adus statului dividende de 8 miliarde de lei „anul trecut”, potrivit vicepremierei. „Companiile listate la bursă au produs anul trecut profit, dividende (…) 8 miliarde de lei.” Context: reforma anunțată de premier În același context, premierul Ilie Bolojan a anunțat recent lansarea unei reforme a companiilor de stat, după o analiză realizată de vicepremiera Oana Gheorghiu, care arată că România are peste 1.500 de societăți în care statul este acționar, multe ineficiente și cu pierderi pentru buget. Economedia a relatat separat despre această reformă, în materialul Economedia . [...]
