Știri
Știri din categoria Bursă
Acțiunile Wizz Air au scăzut cu aproximativ 10% la Bursa din Londra, după ce fonduri administrate de Indigo Partners, cel mai mare acționar al companiei, au vândut aproape 10 milioane de acțiuni printr-un plasament accelerat, potrivit Investing.com.
Indigo Hungary LP și Indigo Maple Hill LP au vândut titlurile la 1.250 pence pe acțiune, cu un discount de 6,4% față de prețul de închidere de joi, de 13,36 lire sterline. Tranzacția a generat încasări brute de aproximativ 125 milioane de lire sterline și a marcat una dintre cele mai abrupte scăderi zilnice ale companiei în ultimele luni.
Plasamentul a fost coordonat de Morgan Stanley și JP Morgan, iar potrivit informațiilor citate de Morningstar, vânzarea a fost inițiată de investitori care au dorit să își marcheze profitul după o perioadă îndelungată de deținere. După tranzacție, Indigo Partners mai deține circa 14,7 milioane de acțiuni, reprezentând aproximativ 14,2% din capitalul Wizz Air, față de aproape 24% anterior, și s-a angajat să nu mai vândă acțiuni timp de 90 de zile.
Compania aeriană nu a emis acțiuni noi și nu încasează fonduri din această operațiune. Totodată, Wizz Air a anunțat separat că Barclays și-a redus participația sub pragul de raportare.
Scăderea vine într-un context deja dificil pentru operatorul low-cost. Titlurile erau în declin cu circa 19% față de anul precedent, pe fondul problemelor cu motoarele Pratt & Whitney, care au ținut la sol zeci de aeronave și au afectat profitabilitatea. În ultimul exercițiu financiar încheiat în martie 2025, profitul operațional a scăzut cu 62%, iar profitul net cu peste 40%.
Pe de altă parte, există semne de stabilizare: numărul aeronavelor indisponibile scade treptat, iar traficul de pasageri este în creștere. Unii analiști, precum UBS, mențin recomandarea de „cumpărare”, în timp ce alții adoptă o poziție mai prudentă.
Recomandate
Guvernul ia în calcul vânzarea de pachete minoritare la companii de stat , iar cumpărătorii ar putea include fondurile de pensii private, ceea ce ar aduce noi emitenți și lichiditate pe piața de capital, potrivit Profit . Premierul Ilie Bolojan a spus că o astfel de vânzare este prevăzută în programul de guvernare și că a fost aprobată „fără obiecții” în ședința Guvernului. Ideea, în forma prezentată, presupune cedarea unor participații minoritare, astfel încât statul să rămână acționar majoritar, pe motiv că unele dintre companii sunt „strategice”. De ce contează pentru bursă: potențială creștere a pieței și a bazei de investitori Bolojan a argumentat că România are „o piață de capital destul de restrânsă”, iar listarea/vânzarea de acțiuni ar putea contribui la dezvoltarea ei. În acest context, premierul a indicat explicit că acțiunile ar putea fi cumpărate inclusiv „din banii, din pensiile private ale românilor”, alături de alte fonduri de investiții. Ce promite Guvernul ca efect operațional în companiile vizate În declarațiile citate, premierul a legat intrarea investitorilor privați de schimbări în modul de administrare al companiilor, susținând că o pondere mai mare de administrare de tip privat ar duce la: administrare „mai bună”, prin presiunea responsabilității față de bani investiți; mai multă transparență în gestionare; un câștig pentru piețele financiare și pentru bugete (formulare rămasă fără detalii în fragmentul disponibil). Ce lipsește încă din informația publică Materialul nu precizează ce companii ar urma să fie vizate, dimensiunea pachetelor minoritare sau calendarul operațiunilor. În lipsa acestor elemente, impactul concret asupra Bursei de Valori București și asupra portofoliilor fondurilor de pensii rămâne, deocamdată, la nivel de intenție politică și direcție de program de guvernare. [...]
Guvernul pregătește listarea CEC Bank și vânzări suplimentare din Hidroelectrica și Romgaz , într-un pachet de tranzacții pe piața de capital considerat prioritar, cu încasări estimate la „miliarde de lei”, potrivit Profit . Recomandarea vine de la aparatul de lucru al vicepremierului Oana Gheorghiu și vizează atât listarea la bursă a CEC Bank (instituție de credit controlată integral de stat prin Ministerul Finanțelor), cât și vânzarea pe bursă a unor procente suplimentare din participațiile statului la Hidroelectrica și Romgaz. CEC Bank: IPO „ofertă mixtă”, cu studiu de fezabilitate „imediat” Pentru CEC Bank, documentul guvernamental analizat de publicație indică o listare printr-o „ofertă mixtă” – adică o combinație între vânzarea unor acțiuni din pachetul deținut de stat și emiterea de acțiuni noi, special pentru această operațiune. Studiul de fezabilitate ar urma să stabilească volumul ofertei. Conform recomandării, statul ar urma să își păstreze controlul majoritar asupra băncii. „IPO ofertă mixtă. Cel mai solid candidat IPO. Studiu fezabilitate: imediat” Hidroelectrica și Romgaz: procente suplimentare scoase la vânzare Pe lângă CEC Bank, pachetul propus include și vânzarea de către stat, pe piața de capital, a unor procente suplimentare din deținerile la Hidroelectrica și Romgaz. Materialul nu detaliază, în fragmentul disponibil, ce procente ar urma să fie vândute și nici un calendar al operațiunilor. Miza comună a celor trei tranzacții este dublă: atragerea de bani la buget (estimarea indicată este la nivel de „miliarde de lei”) și creșterea rolului bursei ca mecanism de finanțare și de tranzacționare pentru companiile mari cu capital de stat. [...]
Bursa de Valori București a început săptămâna cu scăderi de peste 1% pe principalii indici , pe fondul unei deschideri negative generalizate, însoțite de un rulaj de 20,25 milioane lei după primele 50 de minute de tranzacționare, potrivit Agerpres . Indicele BET , care urmărește cele mai lichide 20 de companii listate, era în scădere cu 1,08%, iar BET-Plus (43 de acțiuni lichide) pierdea 1,05%. În același interval, BET-XT (25 de titluri) cobora cu 1,18%, în timp ce BET-BK, reper pentru fondurile de investiții, se deprecia cu 1,38%. Cea mai amplă corecție era vizibilă pe BET-FI, indicele SIF-urilor, care scădea cu 2,02%. BET-NG, indicele companiilor din energie și utilități, se diminua cu 1,13%. Mișcări punctuale: câștigători și pierzători Conform datelor BVB, cele mai mari creșteri ale prețurilor acțiunilor erau consemnate de: Rompetrol Well Services: +2,13% Aerostar: +2% Rompetrol Rafinare: +1,79% La polul opus, cele mai mari scăderi erau înregistrate de: UAMT: -12,38% Roca Industry Holdingrock1: -9,04% Transilvania Investments Alliance: -3,49% [...]
Bursa de Valori București a adăugat peste 28,3 miliarde lei la capitalizare într-o săptămână , pe fondul unei creșteri de aproape 5% față de intervalul anterior, potrivit datelor BVB consultate de Agerpres . Mișcarea indică o îmbunătățire a evaluărilor pe piața locală, în condițiile în care și lichiditatea a urcat. Capitalizarea bursieră a ajuns la 598,60 miliarde de lei în perioada 13–17 aprilie 2026, de la 570,22 miliarde de lei în săptămâna 6–10 aprilie 2026. În ambele intervale au fost câte patru ședințe de tranzacționare. Lichiditatea a crescut, cu vârf de rulaj marți Valoarea tranzacțiilor cu acțiuni a urcat la 450,50 milioane de lei, față de 413,17 milioane de lei în săptămâna anterioară, ceea ce înseamnă un plus de 37,3 milioane de lei (9%). Cea mai bună zi de tranzacționare a fost marți, 14 aprilie, cu un rulaj de 137,56 milioane de lei, iar cea mai slabă a fost miercuri, 15 aprilie, când s-au consemnat tranzacții de 69,21 milioane de lei. Indicele BET, principalul indice al BVB, a închis săptămâna la 29.241,88 puncte. Cele mai tranzacționate acțiuni și extremele săptămânii Cele mai lichide titluri pe segmentul principal au fost: Banca Transilvania : 134,62 milioane de lei, preț în creștere cu 3,86%; OMV Petrom : 51,98 milioane de lei (+0,20%); Romgaz : 42,64 milioane de lei (+6,54%). La capitolul variații de preț, cele mai mari creșteri au fost la: Compania Energopetrol (+13,39%); Premier Energy PLC (+8,72%); Erste Group Bank AG (+8,68%). Cele mai mari scăderi au fost înregistrate de: Condmag SA (-7,35%); Simtel Team (-6,70%); Comelf SA (-5,48%). [...]
BNP Paribas a ridicat ținta de preț pentru acțiunile Apple la 300 de dolari (aprox. 1.380 lei), de la 260 de dolari (aprox. 1.200 lei), mizând că deficitul de memorie din industrie poate deveni un avantaj competitiv pentru companie , potrivit 9to5Mac . Mesajul-cheie pentru investitori este că presiunea pe costurile componentelor lovește mai puternic producătorii de telefoane din zona low/mid, în timp ce Apple ar avea mai mult spațiu de manevră prin scară, lanț de aprovizionare și orientarea spre modele premium. De ce contează pentru bursă: deficitul de memorie poate schimba cotele de piață Într-o notă pentru investitori, banca (citată de Bloomberg) susține că „memory crunch”-ul (deficitul de memorie) afectează disproporționat jucătorii mai mici, cu marje reduse, care nu pot absorbi ușor scumpirea componentelor. În acest context, BNP Paribas vede o „cale” pentru Apple de a câștiga cotă de piață la iPhone, inclusiv printr-o continuare a schimbării mixului către dispozitive premium. BNP Paribas a făcut două mișcări simultan: a îmbunătățit recomandarea pentru acțiuni de la „neutral” la „outperform”; a crescut ținta de preț la 300 de dolari, un avans de 15,3% față de ținta anterioară de 260 de dolari. „Cu un deficit de memorie care are un impact mai mare asupra competitorilor mai mici din segmentul low/mid, credem că Apple își poate valorifica dimensiunea și lanțul de aprovizionare unic pentru a obține câștiguri de cotă la iPhone, împreună cu continuarea schimbării mixului către dispozitive premium”, a scris analistul David O’Connor. Ce spune Apple despre costuri și aprovizionare Publicația notează că, la conferința de rezultate din trimestrul anterior, CEO-ul Tim Cook și CFO-ul Kevan Parekh au spus că Apple a ieșit din trimestrul din decembrie cu stocuri de iPhone „foarte reduse”, după o cerere peste așteptări, ceea ce a pus compania într-o „cursă” de aprovizionare pentru a recupera. Atunci, constrângerile erau legate de limite de producție la cipuri, nu de memorie, iar memoria ar fi avut un impact redus în trimestrul din decembrie. Totuși, Apple se aștepta ca problema memoriei să apese mai mult pe marje în trimestrul din martie, pentru care compania este așteptată să raporteze pe 30 aprilie, conform aceleiași surse. Cook a mai spus că Apple are „o gamă de opțiuni” pentru a gestiona creșterea costurilor la memorie, fără detalii. Reacția pieței Acțiunile Apple au închis la 270,23 dolari (aprox. 1.240 lei), în creștere cu 2,59% în ziua menționată. Titlul este în urcare cu aproape 5% de la ultimele rezultate trimestriale, în pofida volatilității recente din piață, pusă parțial pe seama conflictului care implică Iran, mai notează 9to5Mac. [...]
Tensiunile din coaliția PSD–PNL au început să se vadă în costul finanțării României , după ce randamentele obligațiunilor de stat au urcat, iar Bursa de Valori București (BVB) a închis săptămâna pe scădere, potrivit Stirile Pro TV . Mișcarea vine pe fondul incertitudinii legate de viitorul Guvernului condus de Ilie Bolojan , cu câteva zile înainte de referendumul intern în care PSD decide dacă își retrage sprijinul politic. BVB a închis ultima ședință de tranzacționare a săptămânii în teritoriu negativ, cu un rulaj total de peste 134 milioane de lei. În paralel, articolul notează că „costurile de finanțare externă au crescut pentru România”, pe fondul escaladării conflictului politic din coaliție. Bursa: scăderi pe principalii indici, lichiditate concentrată pe câteva simboluri Indicele BET, care urmărește cele mai tranzacționate 20 de companii de pe piața reglementată, s-a depreciat cu 0,39%, până la 29.241,88 puncte. BET-Plus a coborât tot cu 0,39%, iar BET-XT (25 de titluri lichide) a scăzut cu 0,47%. BET-FI a pierdut 0,95%, iar BET AeRO a închis cu o depreciere de 1%. Cele mai lichide acțiuni au fost: Banca Transilvania: 21,5 milioane de lei; Romgaz: 8,4 milioane lei; OMV Petrom: 7,5 milioane de lei. La capitolul variații, cele mai bune evoluții au fost consemnate de Societatea de Construcții Napoca (+14,81%), SIF Hoteluri (+4,76%) și Erste Group Bank (+2,7%), în timp ce Uztel (-13,64%), AETA (-4,72%) și Artego (-4,55%) au avut cele mai mari scăderi. Datele despre bursă sunt atribuite Agerpres. Obligațiunile: randamente mai mari, România ajunge să se împrumute mai scump decât vecinii Pe piața datoriei suverane, dobânzile la care se finanțează statul român au crescut vineri, pe fondul tensiunilor politice și al incertitudinii privind viitorul Executivului. Potrivit articolului, 17 aprilie a fost a doua zi consecutivă de scăderi semnificative pentru obligațiunile României denominate în dolari, acestea devenind cele mai slabe active de acest tip din rândul piețelor emergente, conform Bloomberg. În analiza citată, analiștii Erste Group au pus mișcarea pe seama creșterii incertitudinii politice, în contextul informațiilor că PSD ar fi pregătit să retragă sprijinul premierului săptămâna următoare și să îi ceară demisia. Datele citate indică o creștere rapidă a randamentului obligațiunilor românești pe 10 ani: 16 aprilie: 6,95% (în urcare cu 13 puncte de bază într-o singură zi, potrivit Bloomberg); 17 aprilie: 7,14% (conform World Government Bonds). În comparație, pe 17 aprilie Ungaria avea un randament de 6,14% pe 10 ani, iar Bulgaria de 5,34%, potrivit acelorași date prezentate în material. Articolul amintește și contrastul față de februarie, când, după validarea de către Curtea Constituțională a reformei pensiilor speciale, dobânda coborâse la aproximativ 6,4% (cel mai redus nivel din ultimii doi ani), ceea ce înseamnă o diferență de aproape 0,5 puncte procentuale într-un interval scurt. De ce contează Creșterea randamentelor la obligațiuni se traduce, în practică, prin împrumuturi mai scumpe pentru stat, într-un moment în care piețele reacționează la riscul politic intern. În același timp, scăderea indicilor bursieri arată o deteriorare a apetitului pentru risc, pe fondul tensiunilor din coaliție și al contextului extern menționat în material. [...]
