visionOS 27 extinde interacțiunea cu obiecte fizice pe Apple Vision Pro, ceea ce poate deschide o piață mai largă pentru accesorii și periferice compatibile, dincolo de controlerele clasice de VR. Potrivit AppleInsider, Apple introduce următoarea etapă de suport pentru „accesorii spațiale” (periferice urmărite în spațiu) și pentru urmărirea obiectelor obișnuite, prin ARKit, cu impact direct asupra modului în care dezvoltatorii și producătorii de hardware pot construi experiențe pentru Vision Pro.

De ce contează: mai puține bariere pentru producătorii de accesorii

Schimbarea importantă este că Apple nu se mai bazează exclusiv pe urmărirea mâinilor și a privirii. Materialul notează că, după lansarea Vision Pro, compania a mizat pe aceste metode de control, fără să promoveze ideea de controlere dedicate. În timp, însă, lipsa feedbackului fizic (de tip vibrații sau butoane) a limitat jocurile și interacțiunile posibile.

În visionOS 26 a apărut conceptul de „accesorii spațiale”, iar visionOS 27 extinde capabilitățile atât pentru controlere „complete”, cât și pentru obiecte mai simple, care pot fi recunoscute și urmărite de sistem.

Două categorii: „accesorii spațiale” vs. „obiecte” urmărite

AppleInsider face distincția între:

• Accesorii spațiale: periferice care se conectează prin Bluetooth și pot include butoane, vibrații (haptică) și alte funcții. Exemplele din articol includ controlerele PSVR2 și stiloul Logitech Muse.
• Obiecte urmărite (trackable objects): obiecte care nu trebuie să includă neapărat electronică dedicată. Ele pot fi urmărite prin două metode: folosirea unui model 3D de referință și urmărire cu LED-uri sau markeri vizuali.

Cu alte cuvinte, visionOS 27 nu se limitează la „controlere”, ci încearcă să transforme obiecte reale în „ancore” pentru interacțiuni în realitatea augmentată.

Ce definește Apple drept „accesoriu spațial”

Conform articolului, Apple definește un accesoriu spațial prin trei elemente:

• constelație de LED-uri pentru urmărire;
• cip IMU (unitate de măsurare inerțială, pentru detectarea mișcării);
• Bluetooth.

Butoanele și feedbackul haptic sunt posibile, dar nu obligatorii. În demonstrația descrisă, accentul cade pe un accesoriu tip lanternă, cu LED-uri urmărite, buton pornit/oprit și conexiune Bluetooth către Vision Pro.

Un detaliu cu implicații practice: accesoriile spațiale și obiectele urmărite adăugate prin aplicații pot fi „adresabile” la nivel de sistem (system-wide), însă nu primesc automat toate avantajele unui controler de joc dedicat, precum cel al PSVR2.

Urmărirea obiectelor: de la glob la volan, cu ARKit

visionOS 27 adaugă și posibilitatea ca dezvoltatorii să activeze urmărirea obiectelor prin recunoaștere sau prin atașarea unor „fob-uri” (dispozitive de urmărire). Exemplul din articol este un glob: interfața este suprapusă peste globul fizic și rămâne sincronizată când acesta este rotit, fără întârziere vizibilă.

Pentru scenarii mai avansate, video-ul la care face referire articolul menționează fob-uri de la DFRobot și MIKROE, folosite pentru a ancora obiecte fizice în spații „spatiale”. Un caz demonstrat este un fob montat pe un volan, peste care aplicația suprapune un vehicul 3D — un scenariu potrivit pentru simulatoare de curse, precum iRacing.

Context: Vision Pro rămâne de nișă, dar pregătește o platformă

AppleInsider amintește că Vision Pro este un produs de nișă, prea greu și prea scump pentru mulți utilizatori, însă rolul lui este să împingă înainte platforma visionOS. În această logică, urmărirea obiectelor din lumea reală devine o piesă esențială pentru interacțiuni de tip AR.

Publicația notează și că ochelari AR „adevărați” (Apple Glass) ar putea să nu apară „până în 2029 sau mai târziu”, dar fundația se construiește acum. Rămâne, însă, o condiție majoră: tehnologia va conta doar dacă dezvoltatorii o folosesc efectiv — o problemă pe care Apple, potrivit articolului, nu a abordat direct odată cu visionOS 27.