Grupul parlamentar PACE – Întâi România cere în Senat comisie de anchetă pentru întâlnirea Bolojan–Tănăsescu - Investigația vizează „eventuale consecințe instituționale” și ar avea 13 membri

O presupusă întâlnire între premier și șefa CCR riscă să declanșeze o anchetă parlamentară cu miză instituțională , după ce grupul PACE – Întâi România anunță că va cere luni, în Senat, înființarea unei comisii de anchetă, potrivit Știrile Pro TV . Demersul vizează verificarea „împrejurărilor” în care ar fi avut loc întâlnirea dintre premierul Ilie Bolojan și președinta Curții Constituționale , Elena-Simina Tănăsescu, și evaluarea „eventualelor consecințe instituționale”. Solicitarea este formulată în baza art. 81 alin. (1) din Regulamentul Senatului și, conform documentului citat, inițiativa ar fi susținută de „mai mult de o treime din numărul total al senatorilor”, urmând să fie înaintată Biroului Permanent al Senatului după strângerea semnăturilor necesare. Întâlnirea la care se referă proiectul ar fi avut loc la 14 august 2026, în incinta Parlamentului României. Ce ar urma să investigheze comisia și de ce contează Potrivit proiectului de hotărâre, comisia ar avea ca obiect investigarea organizării și desfășurării întâlnirii și evaluarea posibilelor efecte asupra unor principii-cheie de funcționare a statului: separația și echilibrul puterilor, independența jurisdicției constituționale, transparența instituțională și „colaborarea loială” între autorități. Inițiatorii precizează că mandatul ar fi limitat la fapte „exterioare activității jurisdicționale” a Curții Constituționale, adică fără a intra în zona deliberărilor sau deciziilor CCR, ci în contextul instituțional al relației dintre puteri. Cum ar fi compusă comisia Conform sursei, comisia ar urma să aibă 13 membri, numiți de plenul Senatului, respectând configurația politică: PSD: 4 senatori AUR: 3 senatori PNL: 2 senatori USR: 2 senatori PACE – Întâi România: 1 senator UDMR: 1 senator În documentul semnat de senatorul Ninel Peia, chestor al Senatului, inițiatorii susțin că demersul nu ar fi „un atac” la adresa unei instituții sau persoane, ci o exercitare a atribuțiilor Senatului în fața unei situații care „poate afecta încrederea publică”. „Într-o democraţie constituţională, independenţa instituţiilor nu se apără prin secretizarea raporturilor dintre cei care le conduc, ci prin respectarea unor reguli clare şi prin transparenţă.” Ce urmează Următorul pas este depunerea solicitării la Biroul Permanent al Senatului, după strângerea semnăturilor. În funcție de decizia Senatului, comisia poate fi constituită și poate începe audieri și solicitări de documente, în limitele mandatului stabilit prin hotărâre. Informațiile despre întâlnire rămân, deocamdată, la nivelul unei „presupuse” întâlniri, așa cum este formulat și în documentele citate. [...]