Inteligență artificială16 nov. 2026
Statele Unite, Rusia și Israel se opun la ONU unui acord obligatoriu pentru armele autonome cu IA - discuțiile de la Geneva riscă să se încheie cu reguli neobligatorii sau un compromis hibrid
Negocierile ONU privind armele autonome cu IA riscă să rămână fără efecte concrete , după ce marile puteri militare se opun unor restricții legale, potrivit Digi24 , care citează Reuters. Discuțiile încep săptămâna aceasta la Geneva și vizează oportunitatea lansării negocierilor pentru un acord juridic obligatoriu privind sistemele de arme autonome letale (LAWS). Miza este una de reglementare: majoritatea celor 128 de state semnatare ale Convenției privind anumite arme convenționale (CCCW) susțin inițiativa, însă Statele Unite, Rusia și Israel se opun, argumentând că dreptul umanitar existent ar fi suficient pentru a acoperi utilizarea acestor sisteme. Ce se discută la Geneva și de ce contează Reuniunea ONU ar trebui să ducă la o decizie privind demararea negocierilor pentru un instrument care să stabilească interdicții și reguli pentru armele autonome letale. În paralel, dezvoltarea inteligenței artificiale a accelerat progresul în domeniul dronelor, roboților, tancurilor, submarinelor și altor echipamente capabile să ucidă fără intervenție umană, iar arme semi-autonome asistate de IA ar fi fost deja folosite în Ucraina, Sudan și Orientul Mijlociu, pe fondul unor preocupări etice. Liderii ONU, Comitetul Internațional al Crucii Roșii și Papa au avertizat asupra pericolelor asociate armelor autonome și s-au pronunțat pentru reglementare. „Nu ar trebui să lăsăm niciodată maşinile să decidă cine trăieşte şi cine moare pe câmpul de luptă, dar aceasta este realitatea distopică pe care o vedem apropiindu-se cu paşi mari”, a declarat Verity Coyle, de la Human Rights Watch. Blocajul: norme obligatorii versus „linii directoare” Potrivit Reuters, Statele Unite preferă linii directoare în locul unor norme obligatorii și susțin că dreptul internațional oferă deja un cadru pentru desfășurarea războiului. Washingtonul ar fi propus un mandat de cinci ani pentru negocieri în vederea unui acord fără caracter obligatoriu. Crucea Roșie consideră însă că dreptul umanitar nu abordează suficient riscurile specifice ale armelor autonome. În cazul Rusiei, publicația notează că Moscova nu și-a făcut publică poziția înaintea discuțiilor, dar s-a opus și în trecut unui acord juridic obligatoriu. Un alt punct sensibil, potrivit unui înalt diplomat occidental citat de Reuters, este intenția Rusiei de a împiedica Uniunea Europeană — prezentă la negocieri ca observator — să ia cuvântul. „Riscul de eroare” și opțiunile de compromis Activiștii avertizează că sistemele autonome pot avea comportament imprevizibil, ceea ce ar crește riscul unor erori fatale. Anna Hehir, responsabilă cu guvernanța IA militară la think tankul Future of Life Institute (SUA), a spus că LAWS nu mai țin de domeniul science-fiction și a invocat informații din presă potrivit cărora în Ucraina ar fi fost folosite sisteme complet autonome. Doi diplomați au declarat pentru Reuters că discuțiile se anunță dificile, dar că ar putea exista spațiu pentru un compromis până la finalul săptămânii. Variantele aflate „pe masă” includ: un acord cu caracter juridic obligatoriu; un acord fără caracter obligatoriu; un acord „hibrid”, care să combine elemente din ambele. În paralel, Marea Britanie, Germania și Franța propun negocieri pentru un instrument al cărui caracter juridic obligatoriu rămâne de stabilit, potrivit declarațiilor făcute de Verity Coyle pentru Reuters. [...]