Știri
Știri din categoria Bănci
Băncile europene au redus ușor diferența de profit față de marile bănci americane. Potrivit unei analize realizate de firma de consultanță EY, instituțiile financiare din Europa au reușit în 2025 să diminueze decalajul față de rivalele lor din Statele Unite, după ce au raportat rezultate mai bune decât în anul precedent.
Conform studiului, primele zece bănci europene și-au majorat profiturile cumulate cu aproape 8% în 2025, în timp ce cele mai mari zece bănci americane au înregistrat un declin de aproximativ 9%. Chiar și în aceste condiții, instituțiile financiare din SUA rămân mult mai profitabile. Profitul net cumulat al celor mai mari bănci americane a ajuns la aproape 164 de miliarde de euro, cu aproximativ 80% peste cele 92 de miliarde de euro raportate de principalele bănci europene.
Analiza EY arată că băncile din Statele Unite au depășit instituțiile europene la capitolul profitabilitate în fiecare an din ultimul deceniu. Totuși, diferența începe să se reducă treptat, inclusiv din cauza unor evoluții economice recente care afectează sistemul bancar american.
Unul dintre indicatorii cheie analizați, rentabilitatea capitalurilor proprii (ROE), confirmă această tendință. În 2025, băncile americane au avut un ROE de 11,6%, în timp ce instituțiile europene au ajuns la 9,8%. În anul precedent, diferența era mai mare, indicatorul situându-se la 12,1% în SUA și 9% în Europa.
În clasamentul profitabilității, banca americană JPMorgan Chase rămâne lider, cu un profit de aproximativ 48,6 miliarde de euro în 2025. În Europa, cel mai mare profit a fost raportat de HSBC, care a înregistrat câștiguri de aproape 19 miliarde de euro.
Specialiștii EY subliniază că, deși băncile europene au recuperat parțial din diferență, sistemul bancar american continuă să performeze mai bine la majoritatea indicatorilor financiari, chiar dacă ritmul de creștere s-a temperat în ultimii ani.
Recomandate
Confederația Patronală Concordia avertizează că „scandalul ROBOR” poate crește costurile de finanțare ale României și poate lovi direct în creditarea economiei, în condițiile în care mesajele publice și sancțiunile riscă să submineze încrederea în sistemul bancar, potrivit HotNews . Consiliul Concurenței a sancționat zece bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde lei pentru încălcarea normelor de concurență, invocând coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR (indice de referință folosit în unele credite cu dobândă variabilă). În reacție, Concordia – confederație patronală condusă de Dan Șucu – spune că decizia este „agresiv și populist poziționată” și că, pe fondul unor „diferențe de opinie interinstituționale”, riscă să producă „daune profunde și iremediabile” economiei. Miza economică: finanțarea statului și costul creditului Concordia susține că „delegitimarea publică a sistemului bancar” afectează trei zone sensibile: capacitatea statului de a se finanța; costul creditului pentru companii și populație; credibilitatea României în fața investitorilor, agențiilor de rating și partenerilor externi. Organizația avertizează că un sistem bancar „defensiv” și „subminat de incertitudine” nu aduce beneficii nici companiilor și locurilor de muncă, nici statului. „Precedent periculos” și contestarea logicii acuzațiilor În comunicatul citat, Concordia reclamă un „precedent periculos”: sancționarea unei conduite desfășurate „într-un cadru reglementat și validat anterior” ar transmite că „regulile jocului se pot schimba în timpul jocului”, ceea ce ar descuraja inițiativa privată și ar amplifica nesiguranța în mediul de afaceri. Totodată, confederația spune că este „de neînțeles” cum autoritatea afirmă simultan că nu a identificat un cartel, dar că ROBOR ar fi fost manipulat. Ca argument de context, Concordia indică diferența dintre inflație și nivelul ROBOR: „Reamintim că, în acest moment, rata inflației în România este de aproape 11%, în timp ce ROBOR se situează la aproximativ 6%, cu mult sub inflație.” Ce cere mediul de afaceri și ce urmează Concordia afirmă că scăderea costului finanțării nu se obține „prin populism financiar” sau prin sancțiuni administrative, ci prin disciplină fiscală, predictibilitate și dialog între autorități, mediul de afaceri și sistemul financiar. Organizația mai avertizează că, înainte ca faptele să fie clarificate definitiv de instanțe, mesajele publice care induc ideea unei vinovății certe pot crea presiune și „așteptări nerealiste”, cu potențiale pierderi financiare în rândul populației. Concordia reprezintă 20 de sectoare economice, cu o contribuție de 30% din PIB și aproape 500.000 de angajați în peste 4.200 de companii, potrivit comunicatului. [...]
ING își mută competiția cu fintech-urile pe stimulente și pachete de cont : banca le oferă clienților posibilitatea de a încasa până la 2.000 de lei dacă recomandă alți clienți, în timp ce persoanele recomandate pot primi până la 800 de lei, potrivit Economica . Miza este dublă: atragerea de clienți noi printr-un mecanism de recomandare și diferențierea prin pachete de cont cu beneficii (inclusiv asigurări), într-o piață în care Revolut a ridicat standardul la capitolul onboarding și utilizare. Programul de recomandări: până la 2.000 de lei pentru client, până la 800 de lei pentru prieteni Conform informațiilor din articol, ING le transmite clienților că pot câștiga până la 200 de lei pentru fiecare client recomandat , cu un plafon total de până la 2.000 de lei . La rândul lor, „prietenii” (clienții recomandați) pot încasa până la 800 de lei . Publicația notează și comparația directă cu fintech-ul: 200 de lei per client recomandat , „peste ce primesc clienții comuni ai Revolut”. Pachete de cont curent cu asigurări și dobânzi: ce pune ING în ofertă ING își leagă mesajul comercial și de „noile pachete de cont curent”, despre care afirmă că sunt „unice pe piața locală”. În funcție de pachet, banca indică beneficii precum: asigurare de afecțiuni grave de până la 100.000 de lei ; dobândă preferențială de 10% pentru banii economisiți prin „Round Up” (funcție de economisire prin rotunjirea plăților); „sprijin pentru călătorii în siguranță” și alte beneficii. În același context, Eleni Skoura , Deputy CEO & Head of Private Individuals, ING Bank România , spune că România este prima țară din grup care introduce acest concept global de pachete de cont curent pentru segmentul „Private Individuals”. „România marchează o premieră importantă în cadrul grupului ING, fiind prima țară care introduce conceptul global de pachete de cont curent pentru clienții din segmentul Private Individuals.” Asigurările incluse: acoperiri și sume, pe pachete Articolul detaliază faptul că asigurarea de afecțiuni grave este inclusă în pachetele ING More și ING Extra și este disponibilă pentru titular și copiii acestuia până la 18 ani. Sunt enumerate riscuri precum cancer, infarct miocardic acut, Alzheimer, pierderea totală a vederii, pierderea de membre, anumite intervenții cardiace, transplant și by-pass coronarian. Valorile menționate: ING More : sumă asigurată de 20.000 de lei ; ING Extra : sumă asigurată de 100.000 de lei . Pentru asigurarea de călătorie, articolul citează un studiu Ipsos pentru ING (noiembrie 2025) privind relevanța acestor beneficii în alegerea unui cont/pachet bancar. ING Go: cont cu comisioane zero condiționat de venit și scumpire din aprilie 2026 Pentru pachetul ING Go , banca indică o structură de costuri legată de venitul recurent: fără comision de administrare pentru clienții cu venit recurent minim de 700 lei/lună ; pentru tinerii 18–24 de ani , pachetul „nu implică niciun cost”; pentru clienții peste 24 de ani fără venit recurent minim de 700 lei/lună: 9 lei/lună , iar din aprilie 2026 : 15 lei/lună . În listă sunt menționate și beneficii operaționale: cont în lei, transferuri în lei sau euro, retrageri de la orice bancomat, încasări în mai multe valute, schimb valutar preferențial în limita a 10.000 lei/lună și acces la „Cashback Bazar”, plus dobânzi mai mari la depozite noi și mai mici la credite (fără a fi precizate nivelurile). [...]
Grupul Banca Transilvania pierde unul dintre fondatorii Victoriabank , după ce Victor Țurcan , vicepreședinte al Consiliului de Administrație al băncii, a încetat din viață, potrivit Victoriabank . Pentru instituție, dispariția sa înseamnă pierderea unei figuri-cheie de guvernanță și a unui reper istoric al băncii, cu impact direct asupra continuității simbolice și a memoriei organizaționale într-o piață bancară unde încrederea și stabilitatea contează. Victor Țurcan este prezentat ca „vizionar și deschizător de drumuri” în sistemul bancar din Republica Moldova, cu un rol semnificativ în înființarea Victoriabank în 1989, descrisă drept prima bancă comercială din țara vecină. Potrivit comunicatului, timp de 35 de ani a contribuit la dezvoltarea Victoriabank, bancă ce este astăzi parte a Grupului Banca Transilvania și una dintre cele mai mari instituții de credit din Republica Moldova. Publicația menționează că a rămas „până în ultimul moment” legat de bancă. Context biografic și repere publice Victoriabank mai arată că Victor Țurcan este protagonistul cărții „Exploratorul”, scrisă de Serghei Evstratiev și publicată în Republica Moldova în 2012. De asemenea, comunicatul menționează că lucra „chiar zilele trecute” la o carte despre bancă și viața lui, pe care intenționa să o lanseze odată cu aniversarea de 78 de ani. În același mesaj, banca transmite condoleanțe familiei și colegilor din Victoriabank și amintește de intervențiile lui Victor Țurcan în podcastul VB Talks , înregistrate în 2023, ca „amintire valoroasă” a spiritului său antreprenorial și a poveștii Victoriabank. [...]
Raiffeisen Bank își extinde cu circa 30% echipa dedicată IMM-urilor până la final de an , într-o mișcare care vizează întărirea capacității operaționale și specializarea relației cu antreprenorii, potrivit Raiffeisen Bank . Banca spune că dezvoltă Divizia Antreprenori prin roluri noi și investiții în expertiză, pe fondul nevoilor „în evoluție” ale mediului antreprenorial. Creșterea de personal este însoțită de introducerea unor roluri specializate, între care „responsabil clientelă comunitate”, poziție gândită pentru o relație mai apropiată cu antreprenorii și pentru suport personalizat, conform informațiilor publicate de bancă. Ce se schimbă în modelul de acoperire pentru IMM-uri Raiffeisen Bank indică două direcții principale în reorganizarea segmentului: extinderea echipei Diviziei Antreprenori, cu o creștere estimată de aproximativ 30% a numărului de poziții până la finalul lui 2026; specializarea interacțiunii cu clienții prin roluri noi, inclusiv „responsabil clientelă comunitate”, orientat spre adaptarea serviciilor la specificul antreprenorilor. Banca susține că echipa extinsă are o vechime medie de 11,5 ani în bancă, peste media organizației, element prezentat ca argument pentru continuitate și acces la expertiză. „Extinderea Diviziei Antreprenori confirmă angajamentul Raiffeisen Bank de a transforma relația cu antreprenorii într-un parteneriat activ pe termen lung, susținut de oameni cu experiență, structuri specializate și un ecosistem în continuă dezvoltare.” Declarația îi aparține lui Ionuț Pătrăhău , vicepreședinte, Divizia Antreprenori, Raiffeisen Bank România. Context: divizie separată și comunitatea GatadeBusiness Inițiativa se leagă de strategia începută în 2025, când Raiffeisen Bank a creat Divizia Antreprenori ca structură dedicată exclusiv gestionării relației cu întreprinderile mici și mijlocii. În martie 2026, banca a lansat comunitatea GatadeBusiness, descrisă ca un „ecosistem” care reunește soluții financiare, parteneri și instrumente digitale pentru antreprenori. Potrivit băncii, comunitatea s-a extins ulterior prin parteneriate în zone precum tehnologie și securitate cibernetică, facturare electronică, semnătură digitală și contabilitate. Raiffeisen Bank precizează că deservește aproximativ 2,3 milioane de clienți, persoane fizice și juridice, pe piața din România. [...]
Raiffeisen Bank contestă ideea că ar fi încercat să „blocheze” amenda din dosarul ROBOR și spune că, înainte de o decizie a autorității, un astfel de demers „nici nu era posibil”, potrivit Wall-Street . Reacția vine după declarațiile președintelui Consiliului Concurenței , Bogdan Chirițoiu, care a acuzat băncile sancționate că ar fi încercat „prin toate metodele” să împiedice finalizarea investigației soldate cu amenzi totale de 3,73 miliarde lei. Banca susține că acțiunile sale în instanță au vizat exclusiv exercitarea dreptului la apărare și clarificarea unor aspecte procedurale, nu suspendarea sau blocarea unei amenzi. Ce spune Raiffeisen: demersuri pentru „dreptul la apărare”, nu pentru amânarea sancțiunii În poziția transmisă public, Raiffeisen afirmă că nu a cerut în instanță blocarea unei eventuale amenzi și argumentează că nu putea cere suspendarea unei sancțiuni înainte ca aceasta să existe, în lipsa unei decizii a Consiliului Concurenței. Banca precizează că a solicitat, ca măsură provizorie, suspendarea procedurii de investigație „până la clarificarea unor aspecte legate de accesul la dosar și de exercitarea deplină a dreptului la apărare”, aspecte care, potrivit instituției, nu ar fi fost încă soluționate de instanță la momentul comunicării. Raiffeisen mai afirmă că „problema de fond rămâne neschimbată”: investigația nu ar fi identificat probe împotriva băncii, iar instituția spune că va continua demersurile legale, inclusiv la nivel european, pentru a-și susține poziția. Poziția Consiliului Concurenței: instanțele au respins cererile de suspendare, dar hotărârile nu sunt definitive Consiliul Concurenței a anunțat că a câștigat procesele intentate de două bănci implicate în investigația privind stabilirea indicelui ROBOR, procese prin care acestea au cerut suspendarea unor proceduri ale autorității, în încercarea de a bloca finalizarea cazului. Dosarele au fost judecate la Judecătoria Sectorului 1 și la Curtea de Apel București. Potrivit autorității, sentințele nu sunt definitive, iar băncile pot face recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție. În același context, Bogdan Chirițoiu a declarat că instanța ar fi confirmat că demersurile de blocare a procedurilor „nu au avut fundament legal”. De ce contează: disputa mută presiunea pe procedură și pe calendarul litigiilor Schimbul de poziții indică faptul că, dincolo de contestarea pe fond a investigației ROBOR, miza imediată se mută și pe zona procedurală: ce poate fi suspendat în timpul unei investigații, în ce condiții și cât de mult pot astfel de acțiuni să influențeze calendarul unei decizii și al contestării ei în instanță. Pe termen scurt, următorul reper este traseul în instanță al hotărârilor menționate de Consiliul Concurenței, având în vedere posibilitatea de recurs la Înalta Curte. [...]
Consiliul Concurenței a obținut în instanță undă verde pentru finalizarea investigației ROBOR , după ce Judecătoria Sectorului 1 și Curtea de Apel București au respins acțiunile a două bănci care urmăreau suspendarea unor proceduri din anchetă, potrivit Mediafax . Miza este una de reglementare: instanțele au confirmat că demersurile de „blocare” a procedurilor nu au avut fundament legal, iar autoritatea a putut merge mai departe până la decizia de sancționare. Deciziile instanțelor vizează acțiuni intentate pentru a opri investigația începută în 2022, nu contestarea pe fond a deciziei plenului Consiliului Concurenței. În practică, astfel de acțiuni sunt fie anunțate de bănci, fie considerate previzibile, pe baza precedentelor, arată publicația. Ce au cerut băncile și ce au decis instanțele Potrivit Consiliului Concurenței, una dintre bănci a solicitat acces la documente cu caracter protejat fără respectarea procedurilor legale aplicabile. În plus, a cerut suspendarea organizării ședinței de audieri, ceea ce ar fi blocat adoptarea unei decizii de către plen. A doua bancă a cerut suspendarea deliberărilor plenului (adoptarea deciziei), precum și a elaborării/redactării deciziei cu motivarea extinsă, tot cu scopul de a împiedica finalizarea investigației. Bogdan Chirițoiu , președintele Consiliului Concurenței, a declarat: „Aceste acțiuni reprezintă o premieră. Niciodată în istoria Consiliului Concurenței nu s-a mai întâmplat așa ceva: băncile au încercat pe toate căile, fie la judecătorie, fie la Curtea de Apel, să blocheze finalizarea investigației. (...) Ultimul proces s-a judecat luni dimineață, iar instanța a confirmat faptul că demersurile de blocare a procedurilor nu au avut fundament legal”. Context: amenzi totale de 3,73 miliarde lei pentru 10 bănci Consiliul Concurenței a anunțat că a sancționat 10 bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde lei (710 milioane euro, aprox. 3,55 miliarde lei) pentru încălcarea normelor de concurență (legea concurenței și Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene), prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR. Lista amenzilor prezentată de Mediafax: Banca Comercială Română SA: 577,36 milioane lei BRD-Groupe Société Générale SA: 412,47 milioane lei Banca Transilvania S.A.: 875,74 milioane lei Banca Transilvania SA (pentru fapta realizată de OTP Bank România SA): 85,03 milioane lei ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București: 405,91 milioane lei Raiffeisen Bank România SA: 442,49 milioane lei Exim Banca Românească SA: 96,49 milioane lei CEC Bank SA: 332,98 milioane lei UniCredit Bank SA: 431,03 milioane lei Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA: 28,1 milioane lei Libra Internet Bank SA: 45,86 milioane lei Ce urmează În materialul citat este menționat că băncile au început să anunțe că vor contesta amenzile. În același timp, hotărârile din procesele privind suspendarea procedurilor au consolidat poziția autorității că investigația și pașii procedurali au fost derulați legal, ceea ce mută disputa în zona contestării sancțiunilor și a motivării extinse a deciziei. [...]
