Știri
Știri din categoria Bănci
Băncile europene au redus ușor diferența de profit față de marile bănci americane. Potrivit unei analize realizate de firma de consultanță EY, instituțiile financiare din Europa au reușit în 2025 să diminueze decalajul față de rivalele lor din Statele Unite, după ce au raportat rezultate mai bune decât în anul precedent.
Conform studiului, primele zece bănci europene și-au majorat profiturile cumulate cu aproape 8% în 2025, în timp ce cele mai mari zece bănci americane au înregistrat un declin de aproximativ 9%. Chiar și în aceste condiții, instituțiile financiare din SUA rămân mult mai profitabile. Profitul net cumulat al celor mai mari bănci americane a ajuns la aproape 164 de miliarde de euro, cu aproximativ 80% peste cele 92 de miliarde de euro raportate de principalele bănci europene.
Analiza EY arată că băncile din Statele Unite au depășit instituțiile europene la capitolul profitabilitate în fiecare an din ultimul deceniu. Totuși, diferența începe să se reducă treptat, inclusiv din cauza unor evoluții economice recente care afectează sistemul bancar american.
Unul dintre indicatorii cheie analizați, rentabilitatea capitalurilor proprii (ROE), confirmă această tendință. În 2025, băncile americane au avut un ROE de 11,6%, în timp ce instituțiile europene au ajuns la 9,8%. În anul precedent, diferența era mai mare, indicatorul situându-se la 12,1% în SUA și 9% în Europa.
În clasamentul profitabilității, banca americană JPMorgan Chase rămâne lider, cu un profit de aproximativ 48,6 miliarde de euro în 2025. În Europa, cel mai mare profit a fost raportat de HSBC, care a înregistrat câștiguri de aproape 19 miliarde de euro.
Specialiștii EY subliniază că, deși băncile europene au recuperat parțial din diferență, sistemul bancar american continuă să performeze mai bine la majoritatea indicatorilor financiari, chiar dacă ritmul de creștere s-a temperat în ultimii ani.
Recomandate
Marile bănci internaționale își închid temporar sucursalele și evacuează birourile din statele din Golf , pe fondul temerilor legate de escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu. Potrivit HotNews , care citează Reuters, Citibank a anunțat că va închide majoritatea sucursalelor și centrelor financiare din Emiratele Arabe Unite până pe 14 martie, ca măsură de precauție. Decizia vine după ce mai multe instituții financiare din regiune și-au trimis angajații să lucreze de acasă, în contextul temerilor privind posibile atacuri asupra intereselor economice occidentale din Golf. Citibank a precizat că sucursala din „Mall of the Emirates” din Dubai va rămâne deschisă, iar restul unităților ar urma să își reia activitatea pe 16 martie. Banca a trecut la un model de lucru la distanță pentru angajații săi din Emiratele Arabe Unite și susține că serviciile pentru clienți vor continua fără întreruperi majore, deși unele operațiuni ar putea fi afectate. Potrivit reprezentanților instituției, inclusiv serviciul de phone banking funcționează în prezent la capacitate limitată, iar procesarea cecurilor poate înregistra întârzieri. În paralel, HSBC a anunțat că își închide toate sucursalele din Qatar până la noi instrucțiuni, invocând motive de siguranță pentru angajați și clienți. Măsurile luate de marile bănci sunt un semn al tensiunilor tot mai mari din regiune, după ce Iranul a amenințat explicit că va viza centre economice și instituții financiare legate de Statele Unite și Israel. Avertismentul a fost lansat după un atac israeliano-american asupra unei sucursale bancare din Teheran, în urma căruia ar fi fost uciși angajați care lucrau pentru pregătirea plăților salariale. Autoritățile iraniene au transmis că forțele armate ar putea lovi „centre economice și bănci” din statele din Golf asociate cu SUA și Israelul. Escaladarea conflictului dintre Iran și alianța SUA-Israel a provocat deja aproximativ două mii de victime și a generat turbulențe pe piețele globale, afectând transportul și sectorul energetic. În același timp, situația începe să afecteze imaginea Dubaiului ca centru financiar stabil al regiunii, alimentând temeri privind retrageri de capital, relocarea companiilor și reducerea activităților economice. [...]
Mai multe bănci cresc comisioanele din martie–aprilie 2026 , iar un cont curent poate costa între 150 și 300 de lei pe an dacă nu sunt îndeplinite condițiile de gratuitate, potrivit unei analize publicate de Economica.net . ING, UniCredit și Raiffeisen au transmis deja notificări privind ajustarea tarifelor, într-o piață în care accentul cade pe rulajele prin cont și pe fidelizarea clienților. În prezent, majoritatea băncilor oferă pachete cu administrare gratuită doar dacă există venit recurent sau un anumit nivel de tranzacții. În caz contrar, comisioanele lunare pentru cardurile standard variază între 9 și 15 lei, iar pentru cele premium pot ajunge la 60 de lei. În plus, anumite operațiuni – retrageri de la alte bancomate sau încasări – pot genera costuri suplimentare. Tabel comparativ – principalele condiții pentru conturile curente (2026) Bancă Cost administrare Condiții pentru 0 lei Retrageri ATM proprii Retrageri alte ATM RO Transferuri online lei Raiffeisen 0–25 lei/lună venit min. 2.000 lei + plată card 0 lei 0–5 lei 0 lei Banca Transilvania 0–12 lei/lună încasare venit sau rulaj 0 lei 0–5 lei 0–5 lei BRD 0–25 lei/lună venit min. 1.000 lei 0 lei 0–4 lei 0 lei ING 0 sau 9 lei/lună venit min. 700 lei 0 lei 0 lei 0 lei CEC Bank 0–10 lei/lună rulaj sau venit 0 lei 0–4 lei 0 lei UniCredit 0–25 lei/lună venit min. 1.500 lei 0 lei 0–5 lei 0 lei BCR 0–12 lei/lună venit sau rulaj lunar 0 lei 0–5 lei 0 lei Datele arată că diferențele apar mai ales la pragul de venit necesar pentru gratuitate și la taxarea retragerilor de la alte bancomate. De exemplu, ING are unul dintre cele mai reduse praguri de venit, în timp ce alte bănci solicită peste 1.500–2.000 de lei pentru a elimina comisionul de administrare. În paralel, Revolut păstrează un model fără taxă lunară în planul standard, cu retrageri gratuite în limita a 800 de lei sau cinci operațiuni pe lună și comisioane aplicate peste aceste plafoane. Concluzia pentru 2026 este că „zero comisioane” rămâne posibil, dar doar pentru clienții care își încasează veniturile prin bancă și folosesc activ cardul. În lipsa acestor condiții, costurile anuale pot deveni semnificative. [...]
Raiffeisen oferă până la 2.500 lei antreprenorilor care își recomandă partenerii de afaceri , printr-o campanie dedicată firmelor care deschid pachete de cont curent IMM. Programul „Prietenii antreprenori și partenerii de afaceri câștigă împreună!” recompensează atât recomandarea, cât și noul client. Antreprenorii pot câștiga 500 lei pentru fiecare firmă recomandată , în limita a cinci recomandări, ceea ce înseamnă un total de maximum 2.500 lei. Condiția este ca firma recomandată să își deschidă un pachet de cont curent IMM la Raiffeisen Bank până la 15 iunie 2026 și să efectueze cel puțin trei tranzacții cu cardul business, fiecare de minimum 60 lei, la comercianți fizici sau online, până la 30 iunie 2026. Și firmele nou intrate în bancă pot primi un bonus de bun venit de 500 lei , dacă respectă aceleași condiții privind utilizarea cardului business. Premiile pentru cei care fac recomandările vor fi virate până la 17 iulie 2026, după îndeplinirea tuturor criteriilor din campanie. Participarea se face prin transmiterea unui link personalizat către partenerii de afaceri sau prietenii antreprenori, prin email, SMS sau aplicații de mesagerie. În lipsa utilizării linkului de recomandare, banca poate să nu poată valida eligibilitatea pentru bonus. Campania se adresează mediului antreprenorial și are ca obiectiv extinderea portofoliului de clienți IMM, stimulând totodată utilizarea activă a produselor bancare prin tranzacții recurente. [...]
JPMorgan a închis conturile lui Donald Trump în februarie 2021 , la circa o lună după asaltul din 6 ianuarie asupra Capitoliului SUA, potrivit Biziday , care citează un document depus de bancă în instanță. Banca confirmă pentru prima dată, în mod explicit, că decizia a vizat atât conturi folosite pentru administrarea averii personale a lui Trump, cât și conturi utilizate în activitatea unor companii ale acestuia. În scrisorile transmise atunci nu a fost indicat un motiv concret, iar instituția financiară a invocat doar principiul potrivit căruia poate decide, în anumite situații, că relația cu un client „nu îi mai servește interesele”. Dezvăluirea apare într-un proces de 5 miliarde de dolari deschis de Trump împotriva JPMorgan și a directorului general, Jamie Dimon. Președintele american susține că închiderea conturilor a avut motivație politică și i-a afectat semnificativ activitatea economică. În același dosar, avocații lui Trump acuză banca și că l-ar fi introdus pe o „listă neagră internă”, ceea ce ar fi îngreunat deschiderea de conturi la alte instituții financiare. JPMorgan respinge acuzațiile și afirmă că acțiunea în instanță nu are temei; apărătorii băncii spun că vor răspunde punctual după ce va fi lămurit ce înseamnă, concret, această presupusă listă. Până acum, JPMorgan nu confirmase direct că a închis conturile lui Trump în perioada imediat următoare evenimentelor din ianuarie 2021, când susținători ai acestuia au luat cu asalt clădirea Congresului. După acel moment, mai multe organizații și companii au întrerupt relațiile cu Trump sau cu afacerile sale, pe fondul presiunii publice și al riscului reputațional. Cazul readuce în discuție tema „debanking” (închiderea conturilor sau refuzul de a furniza servicii bancare), un subiect disputat în SUA: unii politicieni conservatori susțin că băncile ar folosi criterii precum „riscul reputațional” pentru a exclude clienți din motive ideologice, în timp ce instituțiile financiare afirmă că își gestionează riscurile comerciale și legale. Separat, organizația de afaceri a lui Trump a deschis o acțiune și împotriva Capital One, cu acuzații similare, iar în procesul cu JPMorgan instanța nu a ajuns încă la fond, discutând deocamdată unde trebuie judecat dosarul, Florida sau New York, notează Reuters și NBC , citate de Biziday. [...]
Economia României a înregistrat o contracție de 1,9% în T4 2025 față de T3, iar creșterea anuală a fost de doar 0,1% , conform Profit.ro . Această performanță economică sub așteptări a determinat BCR să revizuiască în jos prognoza de creștere economică pentru 2026, de la 2,1% la 1%. Economia a avut o creștere anuală de 0,6% în 2025, comparativ cu 0,9% în 2024. Piața anticipa o scădere trimestrială de 0,3% și o creștere anuală de 1,3% pentru ultimul trimestru al anului trecut. În plus, economia a scăzut cu 0,1% în T3 față de T2 și cu 0,6% în primul trimestru, conform datelor rectificate. „Având în vedere că atât trimestrul al treilea cât și trimestrul al doilea din 2025 arată contracții în dinamica trimestrială, România îndeplinește definiția unei recesiuni tehnice”, a precizat Vlad Ioniță, economist la BCR. BCR anticipează că problemele economice vor continua, cu un consum al gospodăriilor slab în prima jumătate a anului 2026, din cauza condițiilor financiare restrictive și a presiunilor asupra veniturilor reale. De asemenea, vânzările cu amănuntul au scăzut din august 2025, iar salariile reale sunt în declin din iulie, ceea ce a afectat moralul consumatorilor. Lista factorilor care influențează prognoza economică pentru 2026 include: Consumul gospodăriilor : se așteaptă să rămână redus. Investițiile : ar putea genera creștere economică, susținute de fondurile UE. Exportul net : se preconizează un efect neutru asupra PIB-ului. Inflația : se așteaptă să scadă abrupt din iulie-august. În ciuda acestor provocări, BCR se așteaptă ca activitatea investițională să se accelereze datorită fondurilor europene disponibile pentru România în 2026. Guvernul pare să fie angajat să maximizeze absorbția acestor resurse, ceea ce ar putea oferi un impuls semnificativ formării de capital. Pe termen lung, dacă cererea externă se stabilizează, exporturile ar putea contribui modest la susținerea creșterii economice, deși există riscul unor presiuni de scădere în a doua jumătate a anului, pe măsură ce importurile ar putea crește. [...]
ING a redus la 0,6% prognoza de creștere a României în 2026 , pe fondul unei închideri slabe a anului trecut, potrivit Profit.ro . Economiștii ING Bank România, Valentin Tătaru și Ștefan Posea, arată că economia a încheiat 2025 „cu dificultăți vizibile”, după o contracție trimestrială pronunțată în ultimul trimestru. Datele citate indică o scădere a PIB de 1,9% în T4 2025 față de trimestrul anterior și o creștere anuală de doar 0,1%. Pe întreg anul 2025, avansul economic a încetinit la 0,6%, de la 0,9% în 2024. Economiștii subliniază că, excluzând perioada pandemiei, scăderea din T4 2025 este cea mai mare de după 2012. Revizuirile operate de Statistică au înrăutățit, de asemenea, imaginea de ansamblu. În special, pentru T1 2025, o creștere inițială de 0,1% a fost revizuită la o scădere de 0,6%. În plus, noile date arată că România a trecut printr-o recesiune și în prima parte a lui 2024, după ce T1 2024 a fost revizuit de la 0 la -0,4%, urmat de -0,4% în T2 2024. În lipsa detaliilor complete pentru T4 2025, ING anticipează că principalii factori ai contracției au fost consumul privat și, probabil, investițiile private mai slabe. În același timp, banca consideră că investițiile publice au avut o contribuție pozitivă și au limitat amplitudinea scăderii. Pe acest fundal, ING a tăiat prognoza de creștere pentru 2026 de la 1,4% la 0,6%, invocând un „efect de carry-over” (moștenirea statistică a unui final de an slab) substanțial negativ. Economiștii avertizează că, dacă nu vor mai exista alte revizuiri ale datelor, economia va avea nevoie de un ritm mai bun doar pentru a rămâne pe plus. Principalele elemente evidențiate de ING pentru 2026 includ: consum probabil scăzut o perioadă, pe fondul dinamicii negative a salariilor reale, cu presiune pe cerere cel puțin până la jumătatea anului; așteptări pentru un an record al intrărilor de fonduri europene, cu sprijin pentru investiții, dar cu efect mai vizibil spre finalul lui 2026 și în 2027; posibilitatea unei inflații mai mici decât se anticipa, ceea ce ar putea încuraja BNR să relaxeze mai devreme politica monetară; risc de presiune asupra guvernului pentru a tempera ritmul consolidării fiscale, în contextul încetinirii economice. În ceea ce privește politica monetară, ING își menține scenariul unei reduceri a ratei cheie la ședința BNR din mai și vede dobânda coborând de la 6,5% în prezent la 5,5% la finalul anului. [...]
