Apărare14 oct. 2026
Generalul NATO Dorin Toma cere rescrierea doctrinelor militare după lecțiile Ucrainei - investițiile în tancuri riscă să rateze pivotul spre drone, război electronic și roboți
Operațiunea ucraineană VIVALDI sugerează că investițiile în blindate grele riscă să fie depășite de realitatea frontului , iar România ar trebui să-și recalibreze prioritățile de înzestrare către integrarea dronelor, războiului electronic și apărării anti-dronă, potrivit unei analize publicate de Adevărul . Generalul (r) Dorin Toma , fost comandant al Comandamentului Diviziei Multinaționale Sud-Est a NATO (2022–2025), argumentează că „manualele militare trebuie rescrise”, pentru că avantajul nu mai vine dintr-un singur tip de armament, ci din combinarea rapidă a unor sisteme foarte diferite. Ce se schimbă pe câmpul de luptă: „fereastra de opacitate” Punctul central al lecției din Ucraina, în interpretarea generalului, este că manevra și surprinderea tactică rămân posibile chiar și pe un front „aproape transparent” (dominant de drone și senzori), dar nu prin revenirea tancului ca piesă principală. Cheia ar fi crearea locală și temporară a unei „ferestre de opacitate”, în care adversarul „vede mai puțin” și reacționează târziu. În practică, această fereastră ar fi fost obținută prin integrarea: războiului electronic (pentru a degrada recunoașterea adversă); apărării anti-dronă; dronelor aeriene; roboților tereștri. Generalul susține că, prin această combinație, ucrainenii au reușit să „orbească” suficient timp capacitățile de observare ale adversarului pentru a executa manevra. Blindatele rămân utile, dar în rol secundar În evaluarea lui Dorin Toma, VIVALDI nu ar demonstra „revenirea blindatului clasic ca element central al manevrei”, chiar dacă tancurile și transportoarele au fost folosite. Rolul lor ar fi fost mai degrabă redistribuit către funcții de sprijin: protecție, mobilitate limitată și sprijin cu foc pentru infanterie, acolo unde condițiile au permis. Totodată, sunt descrise situații în care atacurile ar fi fost executate de grupuri mici de infanterie sprijinite de drone, iar unele transportoare blindate ar fi fost convertite în vehicule robotizate „kamikaze”, folosite împotriva fortificațiilor înaintea asaltului. Implicația pentru achiziții: inerția poate costa Din perspectiva impactului operațional și bugetar, mesajul este că programele de înzestrare construite în jurul platformelor clasice riscă să nu țină pasul cu ritmul schimbării tehnologice. Generalul ridică explicit problema inerției din armate și din industria de apărare, sugerând că interesele și modul în care sunt construite achizițiile militare pot favoriza „marile companii tradiționale”, în timp ce producătorii noi pot adapta tehnologii mai rapid. În acest context, el pune sub semnul întrebării dacă, pe măsură ce roboții tereștri devin mai mobili, mai bine protejați și mai autonomi, mai are sens ca oamenii să fie trimiși în luptă în vehicule blindate, sau dacă o parte tot mai mare din misiuni va fi preluată de drone și roboți. Miza pentru NATO: scenariul unei incursiuni locale Generalul extinde lecția dincolo de Ucraina, către riscul ca Rusia să poată obține surpriză tactică și pe un teatru aliat, printr-o incursiune locală urmată de fortificarea rapidă a teritoriului ocupat. El dă ca exemplu Narva , în nordul Estoniei, și formulează întrebarea-cheie: dacă un astfel de teritoriu ar fi ocupat și transformat într-un sistem defensiv „după lecțiile războiului din Ucraina”, poate NATO să-l recucerească și „cu ce preț”, inclusiv politic, în termeni de pierderi acceptabile. [...]