Știri
Știri din categoria Politică
Documentele de urbanism indică o legătură indirectă între vila familiei Grindeanu și o firmă asociată Nordis, în condițiile în care proiectarea casei a fost realizată de o companie care până în 2022 s-a numit Nordis Arhitectură și a avut același acționariat ca Nordis Group, potrivit Adevărul.
Familia lui Sorin Grindeanu, președintele PSD, construiește o vilă în Dumbrăvița (lângă Timișoara). Actele de urbanism emise în mai 2023 arată că proiectarea imobilului a fost făcută de Addicted Evolution SRL, companie care anterior a funcționat ca Nordis Arhitectură. Informația a fost relatată inițial de InsiderTM și G4Media.
Construcția surprinsă în fotografii recente este descrisă ca o casă de aproximativ 700 mp, cu subsol, parter, etaj, anexă și garaj.
Întrebat cum a ajuns proiectul casei să fie realizat de o firmă asociată grupului Nordis, Sorin Grindeanu a negat o colaborare directă și a plasat responsabilitatea la nivelul contractorilor.
„Nu am contract cu nicio firmă din grupul Nordis sau afiliat acestuia.”
„Am contract cu doi antreprenori generali care se ocupă de toată construcția. Ei, la rândul lor, e posibil să fi încheiat contracte de servicii cu acea firmă.”
„Nu am făcut afaceri cu Nordis Grup. E treaba contractorilor cu cine fac afaceri.”
Potrivit materialului, valoarea declarată a construcției se apropie de un milion de lei. În declarația de avere depusă în ianuarie anul trecut, Grindeanu menționează un teren de 1.420 mp în Dumbrăvița, în zona în care se ridică vila.
Adevărul mai notează că liderul PSD deține și o casă în Giroc (205 mp), iar soția sa, Mihaela Grindeanu, a moștenit o locuință de 147 mp în localitatea Sintar.
Addicted Evolution SRL a fost înființată în 2019 ca Nordis Arhitectură SRL, iar în 2022 și-a schimbat denumirea și structura acționariatului. Printre beneficiarii menționați se numără Bogdan Radu Alexandru, Vladimir Ciorbă, Emanuel Poștoacă, Cristian Poștoacă, Florin Poștoacă, Ovidiu Penciuc și Mihai Alexandru, nume care apar și în investigațiile DIICOT privind Nordis Group.
Compania a intrat în insolvență în 2025, cu datorii de aproximativ 400.000 de lei către stat.
În februarie 2025, DIICOT a reținut mai multe persoane în dosarul Nordis Group, inclusiv pe Laura Vicol și Vladimir Ciorbă, suspectați că ar fi coordonat o schemă prin care ar fi fost delapidați peste 70 de milioane de euro. Sunt investigate fapte precum spălare de bani, evaziune fiscală și înșelăciune; în dosar apar și Ioana Băsescu și Andreea Cosma. Deși cei reținuți au fost eliberați, a fost menținut sechestrul pe bunuri și conturi în valoare de zeci de milioane de euro.
În plan politic, G4Media a relatat anterior că Sorin Grindeanu, Marcel Ciolacu și Alfred Simonis au călătorit în 2022 cu avioane private închiriate de Nordis; Grindeanu a spus într-un interviu din februarie 2026 că regretă acele zboruri și a respins existența unei relații cu compania sau cu conducerea grupului. Materialul Adevărul trimite, pe acest subiect, și la un articol anterior despre aceste deplasări, disponibil aici.
Recomandate
Premierul desemnat Siegfried Mureșan spune că își duce mandatul la vot în Parlament , respingând solicitarea președintelui PSD, Sorin Grindeanu , de a renunța la desemnare, potrivit Agerpres . Mesajul are miză de procedură și calendar: Mureșan anunță că nu se retrage și că intră în linie dreaptă cu audierile și votul de învestitură. În declarația citată, Mureșan afirmă că solicitarea lui Grindeanu este repetată și că răspunsul rămâne neschimbat. „Domnul Grindeanu îmi cere degeaba, în fiecare zi, să îmi depun mandatul. Dacă am spus o dată că nu îl depun, atunci nu îl depun. Fac ce spun: mergem la vot în Parlamentul României. Abia aștept să prezint oamenilor viziunea mea pentru România.” Calendarul imediat: programul și lista de miniștri, apoi audieri și vot Conform informațiilor transmise, Siegfried Mureșan depune sâmbătă dimineața la Parlament programul de guvernare și lista de miniștri. Audierile și votul în plen ar urma să aibă loc la începutul săptămânii viitoare. Pentru mediul economic, următorul reper este momentul în care programul și echipa propusă intră în evaluarea parlamentară, etapă care poate confirma sau bloca instalarea noului Executiv. [...]
Premierul desemnat Siegfried Mureșan spune că își duce nominalizarea la votul Parlamentului , respingând public solicitarea liderului PSD, Sorin Grindeanu , de a-și depune mandatul, potrivit Adevărul . Miza imediată este una de procedură și calendar: sâmbătă, la ora 11.00, Mureșan urmează să depună programul de guvernare și lista miniștrilor, iar săptămâna viitoare sunt programate audierile și votul în plenul Camerelor reunite. Într-o postare pe Facebook, Mureșan a transmis că nu va renunța la mandat, deși Grindeanu îi cere acest lucru „în fiecare zi”. „Domnul Grindeanu îmi cere degeaba, în fiecare zi, să îmi depun mandatul. Dacă am spus odată că nu îl depun, atunci nu îl depun. Fac ce spun: mergem la vot în Parlamentul României. Abia aștept să prezint oamenilor viziunea mea pentru România.” Presiunea PSD și scenariul unui eșec la vot Sorin Grindeanu a susținut vineri, la Reșița, că premierul desemnat nu ar avea un „program politic” în afara atacurilor la adresa PSD și a spus că i-a cerut președintelui PNL, Ilie Bolojan, să îl retragă pe Mureșan. În declarațiile citate de publicație, liderul PSD a afirmat că Mureșan „face tot posibilul să pice în Parlament” și a pus sub semnul întrebării șansele de a obține voturile PSD. Grindeanu a mai indicat că, în ipoteza în care „Guvernul Mureșan” va cădea, ar urma o nouă nominalizare, în contextul în care președintele Nicușor Dan ar fi respins varianta declanșării de alegeri anticipate. Lista miniștrilor propuși Potrivit listei anunțate de premierul desemnat, componența propusă a Guvernului este: Ministerul Afacerilor Interne și viceprim-ministru – Mircea Abrudean (PNL) Ministerul Apărării Naționale și viceprim-ministru – Radu Miruță (USR) Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și viceprim-ministru – Tánczos Barna (UDMR) Ministerul Justiției – Andrea Chiș (independentă) Ministerul Finanțelor – Alexandru Nazare (PNL) Ministerul Afacerilor Externe – Oana Țoiu (USR) Ministerul Sănătății – Oana Gheorghiu (PNL) Ministerul Transporturilor și Infrastructurii – Cătălin Drulă (USR) Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației – Cseke Attila (UDMR) Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale – Raluca Turcan (PNL) Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene – Dragoș Pîslaru (PNL) Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului – Irineu Darău (USR) Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – Diana Buzoianu (USR) Ministerul Energiei – Sebastian Burduja (PNL) Ministerul Culturii – Bulcsú Koppány Ötvös (UDMR) Ministerul Educației și Cercetării – Mihai Dimian (PNL) Secretar general al Guvernului, cu rang de ministru – Dan Reșitnec (USR) În continuare, testul decisiv rămâne votul din Parlament, după audierile miniștrilor programate pentru săptămâna viitoare. [...]
PSD mizează pe blocarea în Parlament a guvernului Mureșan , iar Olguța Vasilescu spune, într-o intervenție la România TV, că premierul desemnat „nu are absolut nicio șansă” să treacă de votul de învestitură, potrivit Mediafax . Mesajul indică o linie de opoziție fermă a PSD și prelungește incertitudinea politică în jurul formării unei majorități. Vasilescu afirmă că Mureșan ar obține „în jur de 160 de voturi”, semnificativ sub nivelul pe care, susține ea, l-ar fi strâns guvernul Veștea. În aceeași logică, ea a spus că, „dacă tot vrea să se facă de râs”, ar trebui să ajungă la votul din Parlament. De ce ar lipsi majoritatea: susținere limitată și dispute pe program Potrivit Olguței Vasilescu, doar UDMR și USR l-ar susține pe premierul desemnat. Argumentul invocat ține de programul de guvernare, pe care îl descrie ca fiind identic cu cel al lui Ilie Bolojan, doar „ușor îmbunătățit de AI, că așa e modern”. Tot ea susține că partidele care l-au demis pe Bolojan prin moțiune de cenzură „nu pot susține un astfel de guvern”, ceea ce ar reduce și mai mult șansele unei majorități funcționale. Poziția PSD: vot împotrivă, indiferent de negocieri Vasilescu a mai declarat că Sorin Grindeanu l-ar fi invitat de două ori pe Mureșan la sediul PSD și că liderul PSD l-ar fi așteptat inclusiv la Craiova, însă premierul desemnat „nu a venit să ceară voturile PSD”. Chiar și în ipoteza unei întâlniri, poziția PSD nu s-ar fi schimbat, a precizat ea, deoarece Biroul Permanent ar fi recomandat deja votul împotriva guvernului. Ce urmează, în scenariul avansat de Vasilescu Olguța Vasilescu spune că România „va avea totuși un guvern”, iar dacă mandatul ar ajunge la Sorin Grindeanu, cabinetul acestuia „ar fi învestit foarte repede”, potrivit declarațiilor citate de Mediafax. În acest moment, materialul nu oferă detalii despre calendarul procedural sau despre o formulă concretă de majoritate. [...]
PSD transmite că șansele de a vota Guvernul Mureșan sunt „extrem de reduse” , pe fondul lipsei de dialog și al absenței unui program de guvernare transmis oficial, potrivit news.ro . Mesajul, formulat de președintele PSD Sorin Grindeanu , indică o blocare a negocierilor politice necesare pentru învestirea Executivului, cu efect direct asupra calendarului guvernării. Grindeanu a spus că nu a vorbit „deloc” cu premierul desemnat Siegfried Mureșan și că, în zilele următoare, nu va fi disponibil, deoarece are întâlniri cu colegii din teritoriu, însă a subliniat că „colegii mei sunt” în București și pot discuta dacă există o bază reală de negociere. „Eu sunt deschis. În zilele următoare nu o să fiu. Am un program pe care îl cunoașteți, nu o să fiu în București, dar colegii mei sunt. Dacă se dorește a se discuta pe programul de guvernare, nu pe ceea ce am văzut ieri, evident că suntem disponibili.” Miza: învestirea Guvernului și majoritatea din Parlament Întrebat despre posibilitatea ca PSD să voteze guvernul condus de Mureșan, liderul social-democrat a afirmat că, „la modul cum se comportă” premierul desemnat, această posibilitate „nu” există sau este „extrem de redusă”. În logica prezentată de Grindeanu, modul de relaționare cu un partid de la care se așteaptă voturi ar indica faptul că Mureșan „nu-și dorește să fie prim-ministru”, ci urmărește „un joc politic”. Ce reproșează PSD: lipsa unui program de guvernare și a dialogului Grindeanu a susținut că PSD nu a primit un program de guvernare și că „ceea ce s-a trimis aseară nu poate fi numit un program de guvernare”. Totodată, a relatat că, miercuri, a fost disponibil pentru discuții și l-ar fi anunțat pe Mureșan că este la partid, însă premierul desemnat „nu a venit pentru a avea un dialog”. Separat, întrebat despre informația că președintele PNL Ilie Bolojan ar putea fi vicepremier sau ministru al Afacerilor Interne, Grindeanu a răspuns că este „treaba lor”. La final, news.ro notează că PSD a anunțat că nu susține învestirea Guvernului Mureșan. Pentru moment, articolul nu oferă detalii despre un calendar alternativ sau despre pașii următori ai premierului desemnat pentru a obține sprijin parlamentar. [...]
Ministrul interimar Radu Miruță acuză PSD că blochează deciziile coaliției și că transmite public mesajul că acceptă măsurile Guvernului doar dacă le poate controla singur, potrivit Mediafax . Miza politică, în lectura lui Miruță, este funcționarea coaliției în jurul pachetului de măsuri fiscale deja aprobat în ședințele comune. Miruță i-a amintit liderului PSD, Sorin Grindeanu , că social-democrații au participat la ședințele de coaliție în care au fost aprobate măsurile fiscale criticate ulterior. Declarațiile au fost făcute joi seara, la B1 TV. „Eu văd că sunt multe discuții despre măsurile acestui guvern, care sunt proaste. L-am auzit și pe domnul Grindeanu, căruia îi amintesc că am fost împreună la ședințele de coaliție, unde au fost aprobate, inclusiv de PSD, aceste măsuri.” Dispută de coaliție pe „cine decide” și cum se negociază Ministrul interimar susține că PSD a avut în trecut perioade în care a putut decide singur, însă rezultatele nu ar fi confirmat „binele” invocat acum de partid. „Și vedem că acel bine, din mâinile PSD, n-a prea ieșit.” În același registru, Miruță acuză PSD că transformă negocierile politice într-o confruntare publică și că, în esență, mesajul transmis ar fi că partidul „nu acceptă decât dacă ei singuri decid totul în România”. El a mai spus că „e foarte multă gălăgie politică” percepută de „omul de rând”. Sondaje contestate și semnal despre posibile anticipate Miruță a contestat și sondajele invocate de PSD în spațiul public, afirmând că alte cercetări sociologice nu ar arăta aceleași cifre favorabile. În acest context, a susținut că PSD „a luat vreo 20%”, nu 51%, și a adăugat că, potrivit altor cercetări, partidul ar fi la aproximativ jumătate din numărul de mandate obținute în urmă cu doi ani. Totodată, ministrul interimar a ridicat public întrebarea dacă PSD ar împinge pentru alegeri anticipate în cazul în care ar sta mai bine în sondaje. „Credeți dumneavoastră că dacă PSD ar sta mai bine la voturi, n-ar pedala pentru alegeri anticipate?” [...]
Brazilia oprește brusc pariurile online prin ordin executiv, o decizie cu impact direct asupra unei piețe de circa 60 mld. reali pe an , în timp ce președintele Luiz Inacio Lula da Silva își întărește agenda economică înaintea alegerilor, potrivit Reuters . Ordinul executiv interzice operațiunile de pariuri online în cea mai mare economie din America Latină, la mai puțin de doi ani după ce guvernul a pus bazele cadrului legal care a permis funcționarea industriei. Măsura intră în vigoare imediat, dar trebuie aprobată de Congres în termen de 120 de zile pentru a rămâne valabilă. Guvernul justifică intervenția prin îngrijorări că cheltuielile în creștere cu jocurile de noroc au erodat bugetele gospodăriilor și au contribuit la niveluri record de îndatorare. Ministrul de Finanțe, Dario Durigan, a încadrat subiectul ca problemă de sănătate publică. „Ne confruntăm cu o problemă de sănătate publică legată de pariurile online. Este o problemă serioasă”, a declarat ministrul de Finanțe Dario Durigan. Cum se aplică interdicția și ce obligații apar pentru platforme Durigan a precizat că site-urile firmelor de pariuri vor rămâne accesibile pentru ca utilizatorii să își poată revendica fondurile rămase până pe 5 octombrie. Din 6 octombrie, magazinele de aplicații și furnizorii de rețea vor fi obligați să blocheze aceste site-uri, conform anunțului. Interdicția vine într-un moment în care operatorii licențiați puteau oferi servicii la nivel național din ianuarie 2025, după plata taxelor de concesiune și îndeplinirea cerințelor de reglementare. Pariurile online au fost legalizate în 2018, sub fostul președinte Michel Temer, iar Lula a semnat în 2023 legislația care a stabilit reguli și a autorizat explicit jocurile de cazino online, pe lângă pariurile sportive. Miza economică: cheltuieli ale gospodăriilor și venituri fiscale Ministerul de Finanțe estimează că gospodăriile din Brazilia cheltuiesc aproximativ 60 miliarde reali (aprox. 53,6 miliarde lei) anual pe pariuri online, ceea ce generează circa 10 miliarde reali (aprox. 8,9 miliarde lei) venituri fiscale. JPMorgan a indicat că printre companiile listate cu expunere mai mare pe Brazilia se numără Evolution, Allwyn (prin Betano), Entain și Flutter, potrivit Reuters. Asociația ANJL, care reprezintă sectorul, a avertizat într-un comunicat că măsura ar împinge peste 30 de milioane de jucători către site-uri ilegale și că ignoră investițiile făcute pentru conformarea cu legea. Context politic: cursă strânsă și reacția opoziției Decizia este anunțată pe fondul unei competiții electorale strânse: Reuters notează că sondajele îl arată pe Lula într-o cursă strânsă cu senatorul de dreapta Flavio Bolsonaro , fiul cel mare al fostului președinte Jair Bolsonaro, înaintea primului tur din 4 octombrie. Flavio Bolsonaro a catalogat interdicția drept „populistă, ipocrită și motivată politic”, la un miting de campanie în Rio de Janeiro. Pachet social în paralel: program nou de reducere a datoriilor În același anunț, Lula a prezentat și o inițiativă de reducere a poverii datoriilor gospodăriilor, după relansarea programului de renegociere „Desenrola”. Guvernul intenționează să organizeze în noiembrie o licitație pentru a cumpăra și restructura datorii ale populației, alocând 15 miliarde reali (aprox. 13,4 miliarde lei) pentru a achiziționa până la 150 miliarde reali (aprox. 134 miliarde lei) credite neperformante, la discounturi de cel puțin 90%. Programul vizează datorii restante de 2–4,5 ani, în principal solduri de card de credit și împrumuturi personale negarantate. Ministrul Planificării, Bruno Moretti, a spus că licitația va acoperi datorii de până la 10.000 reali (aprox. 8.900 lei), iar gospodăriile ar urma să își stingă obligațiile la valoarea redusă, cu beneficiul integral al ștergerii transferat către debitori. Pentru piața pariurilor, următorul test este politic: ordinul produce efecte imediat, dar supraviețuirea lui depinde de votul Congresului în următoarele 120 de zile, în timp ce guvernul încearcă să limiteze impactul social al îndatorării înainte de scrutin. [...]
