Știri
Știri din categoria Justiție
Parchetul European a coordonat percheziții în 19 țări UE într-un dosar de fraudă cu smartphone-uri, după ce o rețea ar fi vândut în masă telefoane second-hand drept produse noi și ar fi folosit firme „de tip cutie poștală” pentru a reduce ilegal TVA, potrivit WinFuture. Ancheta indică un prejudiciu total estimat la circa 300 milioane euro (aprox. 1,5 miliarde lei) la nivel european și venituri fiscale sustrase de aproximativ 30 milioane euro (aprox. 150 milioane lei).
Investigația, derulată sub numele de cod „Troja”, a dus la percheziții în peste 160 de locații din 19 state membre. La operațiuni au participat 1.770 de angajați din poliție, vamă și autorități fiscale.
Conform informațiilor prezentate, au fost făcute șapte arestări în Austria, Spania și Germania, inclusiv ale celor doi presupuşi lideri ai grupării, descriși ca provenind din Ucraina și Republica Moldova.
Modelul de afaceri descris de procurori ar fi avut două componente principale:
În paralel, rețeaua ar fi folosit companii paravan în Austria, Bulgaria, Olanda, Elveția și Germania pentru a aplica regimuri de TVA mai favorabile (specifice revânzării bunurilor second-hand), în timp ce produsele ar fi fost comercializate către consumatori la prețuri de „nou”.
Cazul combină o problemă de protecție a consumatorilor (produse prezentate ca noi, dar cu uzură și istoric necunoscut) cu una fiscală: autoritățile suspectează o optimizare ilegală a TVA prin structuri transfrontaliere, într-o piață în care comerțul online face dificilă verificarea lanțului real de aprovizionare.
Potrivit materialului, activitățile investigate ar fi avut loc cel puțin din 2018, iar ancheta a pornit de la indicii furnizate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), conform informațiilor Parchetului European (EPPO).
Recomandate
Comisia Europeană pregătește ajustări ale arhitecturii antifraudă a UE, iar primul raport oficial de evaluare a EPPO indică atât eficiența instituției, cât și lacune de reglementare și resurse care pot ajunge pe agenda următorului ciclu legislativ , potrivit Digi24 . Evaluarea vine pe finalul mandatului de șapte ani al Laurei Codruța Kovesi la conducerea Parchetului European (EPPO), care se încheie la 31 octombrie. De la 1 noiembrie, conducerea EPPO va fi preluată de germanul Andrés Ritter , în prezent adjunct al instituției, desemnat în martie de Parlamentul European și Consiliul UE pentru un mandat de șapte ani. Deși mandatul a început la 31 octombrie 2019, EPPO a început efectiv activitatea de investigare și urmărire penală la 1 iunie 2021, după aproape doi ani dedicați construirii instituției. Ce arată evaluarea: creștere rapidă a dosarelor și a activelor înghețate Comisia Europeană a publicat în această lună prima evaluare oficială a EPPO de la începerea activității, concluzia fiind favorabilă: instituția este considerată „foarte eficientă și eficace”, cu o valoare adăugată importantă în anchetele transfrontaliere. Raportul indică o creștere accelerată a activității: numărul anchetelor active a urcat de la 515 în 2021 la 3.602 la finalul lui 2025; valoarea activelor înghețate a crescut de la 147,3 milioane euro (aprox. 736,5 milioane lei) la 1,13 miliarde euro (aprox. 5,65 miliarde lei). În același timp, evaluarea confirmă probleme semnalate repetat de Kovesi: volum de muncă peste estimările inițiale, resurse insuficiente, aplicare neuniformă a regulamentului EPPO în statele membre și dificultăți de cooperare sau schimb de informații cu alte instituții. Miza de reglementare: ambiguități în regulament și aplicare neuniformă în state Raportul descrie EPPO ca o structură „hibridă”: un colegiu central la Luxemburg și procurori europeni delegați care lucrează în sistemele judiciare naționale, folosind dreptul procedural național în instanțele naționale. Potrivit evaluării, nivelul central poate identifica legături între cazuri, companii și persoane pe care serviciile naționale, acționând separat, le-ar omite. Partea mai puțin favorabilă ține de implementare: Comisia semnalează ambiguități juridice chiar în Regulamentul EPPO, divergențe între capitale în modul de aplicare și alocare de resurse, precum și fricțiuni persistente la schimbul de informații cu alte autorități. Sprijinul statelor participante rămâne inegal, ceea ce duce, în practică, la încărcări foarte diferite de dosare între procurorii delegați din diverse țări. Punctul sensibil: recuperarea efectivă a banilor Evaluarea notează că recuperarea fondurilor este „punctul cel mai slab”. Comisia cere dovezi mai concrete despre ce se întâmplă după înghețarea activelor: câte ordine se transformă în confiscări și câți bani ajung efectiv înapoi la bugetul UE. În material este citată și publicația The European Post, care arată că indicatorii privind confiscările măsoară mai degrabă activitatea decât rezultatul. Ce urmează: revizuirea cadrului antifraudă, pe fondul negocierilor bugetare 2028–2034 Evaluarea EPPO este însoțită de un raport paralel despre Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) , publicat la 18 septembrie, care consideră cadrul juridic „în linii mari adecvat”, dar reia critici legate de schimbul de informații, cooperarea cu procurori din țările vecine, accesul la informații financiare și urmărirea slabă la nivel național a recomandărilor de recuperare a fondurilor. Ambele documente se leagă de un demers mai amplu: Comisia a demarat în iulie 2025 o revizuire a arhitecturii antifraudă a UE, analizând cum se integrează OLAF, EPPO, Europol, Eurojust și directiva penală privind interesele financiare ale Uniunii (Directiva PIF). Urmează o evaluare comună de impact care va acoperi aceste instrumente. În raport, Comisia indică trei priorități pentru următorul ciclu legislativ: o bază de dovezi mai solidă privind finalizarea cazurilor și sumele recuperate; reducerea discrepanțelor dintre state în aplicarea regulamentului; schimb de informații mai strâns cu Europol, Eurojust și OLAF, pentru ca pistele generate de o agenție să ajungă mai rapid la procurori. Comisia notează, totodată, că impactul deplin al EPPO nu este încă măsurabil „într-un mod precis și cuantificabil”, fiind nevoie de timp și date mai mature pentru a evalua rezultate precum condamnările definitive și recuperările financiare confirmate. [...]
Decizia Curții de Apel București de a-l aresta preventiv pe Călin Georgescu schimbă radical poziția procesuală a fostului candidat la prezidențiale , iar apărarea pregătește deja demersuri pentru înlocuirea măsurii cu una mai blândă, potrivit HotNews . Avocatul Mircea Sinescu susține că dosarul DIICOT nu ar conține probe solide care să justifice arestul preventiv. În zilele următoare, avocații lui Georgescu analizează o acțiune în instanță pentru a-l scoate din arest. Printre opțiunile discutate se află cererea de înlocuire a arestului preventiv cu arest la domiciliu sau control judiciar. „Soluția de astăzi este halucinantă, dar hârtia suportă orice, chiar și în camera de chibzuință. Nu intrăm acum în analiza dosarului. Sub nicio formă nu se impunea o astfel de măsură, dosarul nu impunea măsura arestului preventiv”. Cum a fost luată hotărârea de arestare Curtea de Apel București a întors marți decizia primei instanțe, care stabilise plasarea lui Georgescu sub control judiciar. Hotărârea a fost luată „în complet de divergență”, după ce cei doi judecători inițiali au avut opinii diferite (unul pentru arestare, celălalt împotrivă). A fost chemat un al treilea judecător, care a înclinat balanța în favoarea arestării. Potrivit G4Media , este vorba despre judecătorul Dragoș Mirea, delegat la Tribunalul Ilfov de la Judecătoria Cornetu. Completul inițial a fost format din judecătoarele Violeta-Elena Ashemimry-Georgescu (președinte) și Cristina Grecu. Curtea de Apel București a decis arestarea preventivă atât a lui Călin Georgescu, cât și a presupusului său complice, Ionel Rusen. Acuzațiile DIICOT și miza financiară a dosarului DIICOT îl acuză pe Călin Georgescu de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și constituirea unui grup infracțional organizat. Ancheta ar fi pornit de la o plângere a unui om de afaceri din Buzău, Răzvan Leu, care reclamă un prejudiciu de un milion de euro. Conform relatării, Georgescu i-ar fi propus acestuia o afacere cu tranzacții cu metale prețioase, care ar fi necesitat o linie de credit de 6 milioane de euro. Pentru obținerea creditului, reclamantului i s-ar fi cerut plata unei „garanții” de 1 milion de euro, urmată de încă 100.000 de euro, cu promisiunea că împrumutul ar putea crește la 15 milioane de euro. Împrumutul nu s-ar mai fi realizat, iar omul de afaceri ar fi cerut restituirea sumei totale de 1,1 milioane de euro, fără să își mai recupereze banii, potrivit informațiilor prezentate. Context: de la reținere la arest preventiv Georgescu a fost ridicat marți seară de polițiști de la vila sa din Mogoșoaia și dus în Arestul Central al Poliției Capitalei. El mai petrecuse o noapte în arest și după reținerea din 21 septembrie, iar ulterior Tribunalul București decisese cercetarea sub control judiciar. Decizia Tribunalului București a fost atacată atât de procurorii DIICOT, cât și de Georgescu: procurorii au cerut arest preventiv pentru 30 de zile, iar Georgescu a cerut menținerea controlului judiciar, care îi interzice, între altele, să părăsească țara fără acordul autorităților. În fața Arestului Central s-au adunat peste 100 de susținători ai lui Călin Georgescu, care au scandat lozinci pro-Georgescu; o parte dintre ei au transmis live pe TikTok și au îndemnat oamenii să iasă în stradă. [...]
Procesul pe fond în dosarul de „acțiuni împotriva ordinii constituționale” intră din nou în calendarul Curții de Apel București , cu un termen programat luni, după ce cauza a fost amânată la solicitarea apărării, potrivit Adevărul . Dosarul îi vizează pe Călin Georgescu, Horațiu Potra și alți inculpați, iar miza imediată este trecerea efectivă la judecata pe fond, după epuizarea etapelor preliminare și a contestațiilor. Cauza a fost înregistrată la Curtea de Apel București la 16 septembrie 2025. La 2 aprilie, instanța a stabilit că procesul poate începe pe fond, însă decizia a fost contestată atât de inculpați, cât și de Ministerul Public. La 6 august, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins definitiv contestațiile, ceea ce a deschis calea pentru judecata propriu-zisă. Primul termen pe fond a avut loc la 9 septembrie, dar judecătorii au amânat cauza pentru 28 septembrie, la solicitarea apărării, mai notează publicația. Cine este vizat și ce acuzații sunt în dosar Dosarul îi vizează pe Călin Georgescu, Horațiu Potra, fiul acestuia (Dorian Potra), nepotul său (Alexandru Potra) și alte 18 persoane. Potrivit informațiilor din articol, acuzațiile reținute sunt: pentru Călin Georgescu: complicitate la tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și comunicarea de informații false, în formă continuată; pentru Horațiu Potra: tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor și nerespectarea regimului materiilor explozive. Măsura preventivă în cazul lui Horațiu Potra În cazul lui Horațiu Potra, măsura preventivă s-a schimbat în cursul verii. La 17 iunie, Înalta Curte de Casație și Justiție a înlocuit arestul preventiv cu arestul la domiciliu, după aproape șapte luni de detenție preventivă. Ulterior, Curtea de Apel București a respins cererea de înlocuire a arestului la domiciliu cu controlul judiciar (la 4 august) și a menținut măsura (la 26 august). La 3 septembrie, Înalta Curte i-a admis contestația și a dispus înlocuirea arestului la domiciliu cu controlul judiciar. Contextul anchetei: percheziții și bunuri ridicate Dosarul are la bază și operațiuni desfășurate de anchetatori în februarie 2025. În 26 și 27 februarie au avut loc 47 de percheziții în județele Sibiu, Mureș, Ilfov, Timiș și Cluj, fiind vizate 27 de persoane și patru sedii de firme, inclusiv domiciliul lui Horațiu Potra. La domiciliul acestuia, anchetatorii au descoperit bani ascunși într-un seif încastrat în podea, precum și arme. Publicația amintește că a relatat atunci despre „sute de mii de dolari”, iar ulterior informațiile publicate de procurori au indicat descoperirea unei sume de peste trei milioane de dolari și a peste 20 de kilograme de aur. În același context, articolul mai menționează că, în noaptea de 7 spre 8 decembrie 2024, polițiștii au oprit și controlat mai multe mașini în Ilfov, Dâmbovița și București, unde ar fi fost găsite arme albe, pistoale, bastoane telescopice, spray-uri cu piper, topoare și materiale pirotehnice. Potrivit procurorilor, faptele pentru care cei 22 de inculpați au fost trimiși în judecată ar fi creat o stare de pericol pentru ordinea constituțională și pentru valorile sociale care protejează exercitarea puterii de stat în condițiile legii. Un al doilea dosar care îl vizează pe Călin Georgescu Separat de acest dosar, Călin Georgescu este trimis în judecată într-o altă cauză penală, pentru propagandă legionară și promovarea, în public, a unor persoane vinovate de genocid și crime de război, mai arată articolul. Tot separat, la 21 septembrie 2026, Georgescu a fost reținut de DIICOT într-un dosar privind constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată, iar a doua zi Tribunalul București a dispus cercetarea sa sub control judiciar. [...]
Un judecător federal din SUA a stabilit despăgubiri de 4,5 milioane de dolari (aprox. 20,3 milioane lei) către Nintendo într-un dosar de piraterie care vizează un fost moderator al subredditului r/SwitchPirates, potrivit Notebookcheck . Hotărârea, pronunțată ca „default judgment” (decizie în lipsă, după neprezentare/nerăspuns), include și o interdicție permanentă de a mai opera „pirate shops” sau de a distribui software menit să ocolească protecțiile Nintendo. Decizia a fost emisă pe 23 septembrie de U.S. District Court for the Western District of Washington, iar persoana vizată este James „Archbox” Williams , fost moderator al comunității r/SwitchPirates, între timp desființată. De ce contează: instanța aplică maximul legal per titlu Instanța a acordat Nintendo suma cerută, calculată la maximul legal („statutory maximum”) de 150.000 de dolari per titlu pentru 30 de jocuri, ceea ce duce totalul la 4,5 milioane de dolari. În material sunt menționate, ca exemple, titluri precum „The Legend of Zelda: Breath of the Wild”, „The Legend of Zelda: Tears of the Kingdom”, „Super Smash Bros. Ultimate” și „Mario Kart 8 Deluxe”. Judecătoarea Lauren King a apreciat că estimarea pierderilor nu este „nerealistă”, plecând de la ipoteza că fiecare joc ar costa 50 de dolari. Ce a susținut Nintendo despre activitate Potrivit companiei, Williams ar fi fost, din 2019, implicat direct sau indirect în administrarea mai multor „Pirate Shops” (magazine online de distribuție neautorizată) și în promovarea lor către comunități cu „multe mii” de persoane. Printre acuzațiile prezentate în articol: folosirea poziției de moderator pentru a promova „pirate shops” și a distribui jocuri gratuit; solicitarea de „donații” sub formă de carduri cadou Nintendo eShop pentru a cumpăra jocuri care nu fuseseră încă piratate; operarea a cel puțin patru „Pirate Shops”, unele cu un nivel „Pro” condiționat de donații; rol de „reprezentant principal” într-o comunitate numită „Missing Dumps”, care ar fi strâns carduri eShop pentru a extinde biblioteca de jocuri disponibile; implicare în crearea și distribuirea de software pentru ocolirea protecțiilor Nintendo. De ce s-a ajuns la o decizie în lipsă Notebookcheck notează că lipsa unui răspuns din partea lui Williams a dus direct la hotărârea în lipsă. Deși acesta și-ar fi șters contul de Reddit și și-ar fi oprit activitățile după primirea unei notificări „cease-and-desist” (somație de încetare) în martie 2024, nu ar fi răspuns plângerii. Judecătoarea a reținut că Williams și avocatul său știau de existența plângerii, inclusiv pentru că ar fi angajat un avocat ca să conteste o citație către Google, însă tot nu a răspuns în dosar. Interdicție permanentă și fără daune DMCA cerute Pe lângă despăgubiri, instanța a emis o interdicție permanentă care îi interzice lui Williams să mai pirateze și să distribuie jocuri Nintendo sau software care ar facilita astfel de activități. De asemenea, trebuie să înceteze operarea „pirate shops” și să dezactiveze conturi de social media folosite pentru promovarea pirateriei. Un detaliu reținut de instanță, conform articolului: Nintendo nu a cerut despăgubiri în baza DMCA (legea americană privind drepturile de autor în mediul digital) și nici onorarii de avocați, gest descris ca „rezonabil”. [...]
DIICOT a instituit sechestru pe vila din Mogoșoaia a lui Călin Georgescu , o măsură care poate susține recuperarea unui presupus prejudiciu de aproximativ 1,1 milioane de euro (aprox. 5,5 milioane lei) în dosarul în care fostul candidat la prezidențiale este acuzat de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și constituirea unui grup infracțional organizat, potrivit HotNews . Măsura asigurătorie a fost dispusă la 24 septembrie 2026 de procurorii DIICOT – Structura Centrală, asupra unui imobil din comuna Mogoșoaia, județul Ilfov, care aparține unui inculpat în vârstă de 64 de ani. Parchetul nu îi indică numele în comunicat, însă, potrivit articolului, trimiterea este la dosarul în care sunt inculpați Călin Georgescu și omul de afaceri Ionel Rusen. Sechestrul este o măsură legală prin care bunul este „blocat” temporar până la soluționarea cauzei penale, proprietarul neputând să îl înstrăineze. Ce înseamnă sechestrul în logica recuperării prejudiciului În cazul unei condamnări definitive, bunul pus sub sechestru poate fi folosit pentru recuperarea prejudiciului, menționat în dosar la circa 1,1 milioane de euro (aprox. 5,5 milioane lei). În același timp, inculpatul poate contesta decizia procurorilor. DIICOT a publicat comunicatul privind sechestrul aici: DIICOT . Context: vila și datele din declarațiile de avere O investigație Rise Project din 2024 arăta că vila din Mogoșoaia a fost cumpărată de familia Georgescu în octombrie 2024 pentru 280.000 de euro (aprox. 1,4 milioane lei). HotNews mai notează că, în a doua declarație de avere depusă înainte de turul 2 (anulat ulterior), apare și casa din Mogoșoaia, cu suprafața de 121,9 mp, deținută 50%-50% cu soția sa, Cristela Georgescu. În aceeași declarație, valoarea banilor din două conturi în euro ar fi scăzut, față de prima declarație, de la 264.000 de euro la 180.000 de euro. Stadiul dosarului și ce urmează în instanță Călin Georgescu este cercetat sub control judiciar, măsură dispusă de Tribunalul București în dosarul DIICOT. Și Ionel Rusen se află sub control judiciar în același dosar. Decizia Tribunalului București nu este definitivă: procurorii au atacat-o cu apel, cerând o măsură mai dură, iar Georgescu și Rusen au contestat, la rândul lor, controlul judiciar. Curtea de Apel București urmează să decidă dacă cei doi vor fi cercetați în arest preventiv sau sub o altă măsură, după motivarea hotărârii de către judecătorul de la tribunal. Acuzațiile: cum ar fi fost produs prejudiciul de 1,1 milioane de euro Potrivit DIICOT, Georgescu este acuzat că ar fi înșelat un om de afaceri cu aproximativ 1,1 milioane de euro, din care aproximativ 100.000 de euro ar fi fost folosiți în campania electorală pentru alegerile prezidențiale. Ancheta ar fi pornit de la plângerea unui om de afaceri din Buzău, Răzvan Leu, care susține că a fost păgubit cu 1,1 milioane de euro. Conform descrierii din articol, Georgescu i-ar fi propus o afacere cu tranzacții cu metale prețioase, care ar fi necesitat o linie de credit de 6 milioane de euro, iar în acest context ar fi apărut și numele lui Ionel Rusen și al unui cetățean italian, Massimiliano Arena, prezentat ca reprezentant al unei bănci din Elveția. Împrumutul nu s-ar fi realizat, iar suma achitată drept „garanție” nu ar fi fost restituită. [...]
Curtea Constituțională a amânat pentru 30 septembrie discutarea sesizării depuse de premierul interimar Ilie Bolojan privind un posibil conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), pe fondul litigiului legat de plata restanțelor salariale ale magistraților, potrivit Agerpres . Miza este una de impact bugetar și de reglementare: Guvernul susține că instanța ar fi intrat în zona atribuțiilor executive și legislative atunci când a impus, inclusiv prin rectificare bugetară, plata unor sume rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești. Ce reclamă Guvernul: „interferență” în deciziile bugetare În motivarea prezentată public pe 2 iulie, Ilie Bolojan a argumentat că instanța „s-a substituit puterii executive și legislative” în materie de finanțe publice, invocând Legea 500/2002 și Codul administrativ, care ar plasa elaborarea bugetului, rectificările și alocările din fondul de rezervă în competența exclusivă a Executivului și Legislativului. „Instanța perturbă direct echilibrul bugetar național”, a declarat Bolojan, potrivit aceleiași surse. Sumele invocate și penalitățile: presiune directă pe buget Potrivit explicațiilor premierului interimar, în martie ÎCCJ a cerut Curții de Apel București obligarea Guvernului la plata a 4,8 miliarde lei, reprezentând restanțe salariale câștigate în instanță și penalități aferente. Bolojan a mai spus că prima instanță a stabilit penalități de 1% pe zi din sumă, adică 48 milioane lei pe zi (aprox. 9 milioane euro), la care s-ar adăuga amenzi și alte obligații, inclusiv pentru Ministerul Finanțelor. În plus, premierul a indicat că ar exista și alte sume „în zona de Parchet”, estimate la aproximativ 3 miliarde lei. Contextul procesual: hotărârea CAB și termenul de executare Pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea ÎCCJ și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească drepturile salariale restante ale magistraților, inclusiv prin rectificare bugetară, arată Agerpres. Instanța a stabilit și un termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii pentru punerea în executare, cu penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere. Cererea de chemare în judecată este semnată de președintele ÎCCJ, Lia Savonea, iar acțiunea a fost soluționată „în timp record”, chiar de la primul termen, potrivit aceleiași surse. Ce urmează CCR va relua discuția pe 30 septembrie. O decizie a Curții poate influența atât modul în care se pot impune prin hotărâri judecătorești obligații cu efect bugetar, cât și calendarul și mecanismul prin care Guvernul ar trebui să acopere restanțele salariale din sistemul judiciar. [...]
