Știri
Știri din categoria Fonduri europene
AFIR a publicat ghidul pentru finanțarea perdelelor de protecție, cu o alocare de 11,7 milioane de euro, în cadrul intervenției DR-19 din Planul Strategic PAC 2023–2027, potrivit Economica.net. Documentul a fost lansat în vederea deschiderii sesiunii de depunere a cererilor de finanțare.
Intervenția vizează înființarea de perdele naturale de protecție pentru culturile agricole, inclusiv plantații pomicole și viticole, pe baza costurilor standard stabilite în ghid. Sunt eligibile și completările în anii II și III, precum și achiziția de tehnologii, brevete și licențe necesare implementării proiectelor.
Valoarea sprijinului este de maximum 200.000 de euro per beneficiar, iar finanțarea este 100% nerambursabilă, raportată la costurile eligibile. Potrivit directorului general al AFIR, Adrian Chesnoiu, bugetul disponibil ar permite finanțarea a aproximativ 60 de proiecte.
Beneficiarii eligibili sunt fermierii și formele asociative – cooperative agricole, grupuri și organizații de producători, societăți agricole, regii autonome, instituții de cercetare-dezvoltare, composesorate și alte structuri care dețin sau utilizează terenuri agricole. Proiectele trebuie depuse în nume propriu, iar investițiile realizate pe terenuri aflate în proprietate sau folosință.
Sunt decontate și costurile generale direct legate de proiect, în limita a 5% din valoarea eligibilă.
Programul urmărește reducerea impactului fenomenelor climatice extreme asupra culturilor, îmbunătățirea managementului apei, conservarea solului și creșterea biodiversității, în contextul presiunilor tot mai mari generate de schimbările climatice asupra agriculturii românești.
Recomandate
România vrea un buget UE 2028–2034 cât mai mare pentru a-și crește câștigul net , iar miza imediată este ca regulile de utilizare să rămână suficient de flexibile pentru agricultură și coeziune, potrivit Agerpres , care relatează declarațiile președintelui Nicușor Dan făcute la Bruxelles, după Consiliul European de vară. Șeful statului a argumentat că un buget multianual mai mare al Uniunii Europene ar însemna și o „contribuție netă” mai mare pentru România. În același timp, el a indicat că una dintre „simplificările” discutate la nivel european ar fi trecerea la planuri naționale cu o flexibilitate mai mare pentru state în definirea programelor pe agricultură și coeziune. Flexibilitate la fonduri: reguli și termene de cheltuire Nicușor Dan a spus că interesul României, exprimat atât în dezbatere, cât și într-o scrisoare comună a „celor 16”, este ca utilizarea fondurilor să fie cât mai flexibilă. În acest context, el a menționat și discuția despre câți ani ar urma să se prelungească perioada de accesare a fondurilor europene, dând ca exemplu ciclul 2014–2020, pentru care fondurile au putut fi utilizate până la 31 decembrie 2023. Competitivitate: așteptări de finanțare pentru firme și cercetare Pe componenta de competitivitate, președintele s-a declarat optimist că fondurile dedicate vor aduce finanțare atât pentru companii, cât și pentru grupuri de cercetători din România. Unde sunt negocierile: ținta este un acord până la final de 2026 Liderii statelor membre au avut vineri un schimb de opinii privind noul cadru financiar multianual 2028–2034, după ce președinția cipriotă a Consiliului UE a prezentat cadrul de negociere însoțit de cifre. În concluziile summitului, Consiliul European invită președinția irlandeză a Consiliului UE să continue lucrările până la reuniunea din octombrie, cu obiectivul de a ajunge la un acord „în timp util”. Documentul menționează că un acord înainte de sfârșitul lui 2026 ar permite adoptarea actelor legislative în 2027, astfel încât finanțarea UE să ajungă la beneficiari fără întreruperi în ianuarie 2028. La 11 iunie, președinția cipriotă a prezentat o variantă de compromis care păstrează, în mare parte, reducerile propuse de Comisia Europeană pentru fondurile de agricultură și coeziune, dar introduce creșteri limitate pentru unele state beneficiare. Propunerea prevede și diminuarea Fondului European pentru Competitivitate cu aproximativ 15 miliarde de euro, respectiv reducerea banilor alocați apărării și acțiunii externe a UE cu circa 13,5 miliarde de euro. Comisia Europeană propusese inițial un buget total de aproximativ 2.000 de miliarde de euro (aprox. 10.000 de miliarde de lei) pentru perioada 2028–2034, iar varianta menționată în discuții ar reduce acest volum cu 2%. Negocierile dintre Consiliul UE și Parlamentul European urmează să se intensifice, cu ținta de adoptare a cadrului financiar multianual până la sfârșitul anului 2026. [...]
Fermierii și procesatorii care vor finanțare AFIR 100% pentru energie solară au de trecut, înainte de orice, printr-un filtru de eligibilitate bazat pe acte , iar cele mai frecvente blocaje pot apărea din neconcordanțe între certificatul constatator, situația juridică a terenului și locul investiției, potrivit AGRO TV . Sesiunea pentru investiții în producerea energiei electrice pentru autoconsum este deschisă între 15 iunie și 14 august 2026. Finanțarea vizează capacități noi de producere a energiei din surse solare, atât pentru ferme, cât și pentru unități de procesare, iar cererile se depun online, pe site-ul AFIR, pe toată durata sesiunii. Documentele care pot decide eligibilitatea Consultantul Marian Dumitrache spune că pregătirea proiectului ar trebui să înceapă cu verificarea documentelor „de bază”, nu cu completarea cererii. În prim-plan sunt două acte: certificatul constatator emis de Registrul Comerțului; extrasul de carte funciară . „Sunt două documente importante pe care ar trebui să le consulte. Este vorba despre certificatul constatator emis de Registrul Comerțului și de extrasul de carte funciară.” Ce se verifică în certificatul constatator Certificatul constatator este relevant pentru că indică activitățile eligibile înscrise în actul constitutiv, punctele de lucru ale solicitantului și locurile unde sunt înregistrate consumurile de energie. În practică, solicitantul trebuie să se asigure că are activitățile și codurile CAEN necesare și că punctele de lucru sunt înregistrate corect înainte de depunerea proiectului. „Este o ocazie bună să începem de aici pregătirea proiectului, prin înregistrarea punctelor de lucru, înregistrarea activităților și codurilor CAEN noi.” Extrasul de carte funciară și riscurile legate de teren Extrasul de carte funciară arată statutul juridic al terenului pe care se face investiția: drept de proprietate sau de folosință, eventuale înscrisuri, inclusiv situații în care terenul este gajat la bancă. Un element operațional important menționat de consultant este localizarea terenului: față de edițiile precedente, AFIR ar permite acum realizarea investiției și în situații în care există o adresă emisă de primărie, care certifică faptul că actele sunt în regulă. Dacă terenul este în proprietatea solicitantului, procedura este mai simplă. Dacă investiția se face pe un teren folosit prin drept de folosință, superficie sau comodat, recomandarea este ca documentele să fie „solide” juridic. „Aș recomanda, pentru siguranță, un contract pe 8 ani care să fie încheiat în formă autentică, la notariat, înscris în cartea funciară și obținut acordul proprietarului pentru realizarea investiției.” Bugetul sesiunii și plafoanele de sprijin Alocarea totală a sesiunii este de 265 milioane euro (aprox. 1,33 miliarde lei) , din care: 145 milioane euro (aprox. 728 milioane lei) pentru capacități instalate ≤ 1 MW ; 120 milioane euro (aprox. 602 milioane lei) pentru capacități instalate > 1 MW . Ajutorul de stat este 100% nerambursabil , în limita a 650.000 euro/MW (aprox. 3,27 milioane lei/MW) pentru capacități ≤ 1 MW și de până la 550.000 euro/MW (aprox. 2,76 milioane lei/MW) pentru capacități > 1 MW . Sprijinul este acordat prin Fondul pentru Modernizare , gestionat de Ministerul Energiei, iar administratorul schemei este Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin AFIR. [...]
Firme care au investit cu fonduri europene reclamă că riscă impuneri retroactive de milioane de lei , după controale în care inspectorii ar exclude din facilitatea pentru „profitul reinvestit” partea finanțată din granturi, potrivit Mediafax . Miza este una de reglementare cu efect direct în cash-flow: aceeași investiție poate ajunge tratată diferit, în funcție de interpretarea aplicată la control. Disputa vizează modul de aplicare a art. 22 din Codul fiscal , care reglementează scutirea de impozit pentru profitul reinvestit. Conform prevederilor citate, profitul investit în anumite echipamente și programe informatice poate beneficia de scutire, iar normele arată că valoarea profitului reinvestit se determină fără a lua în considerare sursa de finanțare a activelor. Ce reclamă companiile: „tăierea” facilității pentru partea finanțată din granturi Contribuabilii susțin că, în cadrul unor controale, inspectorii fiscali ar împărți investițiile în funcție de proveniența fondurilor și ar elimina de la facilitate partea finanțată prin granturi europene. Consecința invocată de firme este emiterea de obligații fiscale suplimentare pentru perioade anterioare, inclusiv decizii de impunere „de ordinul milioanelor de lei”. În plus, companiile spun că în trecut ar fi primit răspunsuri de la autoritățile fiscale potrivit cărora facilitatea se aplică indiferent de sursa finanțării investiției. Costul suplimentar: dobânzi și penalități peste debitul principal Pe lângă sumele stabilite la control, firmele ar trebui să suporte și accesorii (dobânzi și penalități) calculate pentru perioadele verificate. Reprezentanții mediului de afaceri susțin că, în unele cazuri, aceste accesorii ajung să reprezinte o parte semnificativă din debitul principal. Cerere de clarificare și acuzații de practici neunitare Camera Consultanților Fiscali (CCF) a sesizat în ianuarie 2026 Ministerul Finanțelor și ANAF, invocând „multiple verificări fiscale derulate la nivel național”, „numeroase sesizări primite de la membri” și „abordări neunitare și chiar contradictorii” în aplicarea art. 22. Potrivit sursei citate de Mediafax, documentul ar include și opinii contrare între structurile de asistență ale ANAF și Direcția de legislație din Ministerul Finanțelor, precum și între acestea și organele de control. CCF a cerut clarificarea urgentă și implicarea Comisiei Fiscale Centrale, mecanism creat prin OMF 1059/2021 pentru divergențe de interpretare. Camera a transmis ulterior o nouă solicitare, însă până la momentul relatării nu ar fi fost publicată o soluție oficială care să impună o interpretare unitară la nivelul ANAF. La finalul lunii ianuarie 2026, președintele ANAF, Adrian Nica, a declarat că a dispus întreruperea controalelor până la clarificarea situației, însă reprezentanții mediului de afaceri susțin că decizii de impunere ar fi continuat să fie emise și după această declarație. Ce urmează: contestații în instanță și risc de presiune suplimentară în economie În contextul în care datele Registrului Comerțului indică o creștere a numărului de insolvențe, dizolvări și radieri în ultimii ani, organizațiile avertizează că incertitudinea privind aplicarea facilităților fiscale poate pune presiune suplimentară pe companiile care au investit cu sprijin european. Firmele afectate afirmă că vor contesta în instanță deciziile de impunere și că vor folosi toate căile legale pentru a clarifica modul de aplicare a legislației fiscale în acest domeniu. [...]
Victor Negrescu cere accelerarea implementării PNRR și o poziție fermă la negocierile pentru viitorul buget UE , avertizând că România riscă să piardă bani europeni într-un moment în care competiția pentru finanțare se va intensifica, potrivit Mediafax . Mesajul a fost transmis la Alba Iulia, unde peste 400 de reprezentanți ai administrației publice, mediului de afaceri, instituțiilor europene, consultanților și beneficiarilor de fonduri europene au participat la a doua ediție a Transylvania EU Funds Day , eveniment organizat de vicepreședintele Parlamentului European. Miza imediată: PNRR și „toleranță zero” la întârzieri Negrescu a susținut că următoarea perioadă va fi decisivă pentru finalizarea implementării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). El a criticat politizarea subiectului fondurilor europene și a cerut asumarea responsabilității în cazul pierderii de bani din cauza întârzierilor. „Dacă actualii guvernanți pierd și un singur euro din PNRR din cauza lipsei de performanță sau a întârzierilor, trebuie să își asume responsabilitatea și să plece din viața politică. România nu își mai permite greșeli. Miza este dezvoltarea țării”. În același registru, Negrescu a insistat că fondurile europene nu ar trebui tratate ca instrument de confruntare politică. „România nu trebuie să rateze ultimul tren al banilor europeni. Când este vorba despre accesarea fondurilor europene, m-am săturat de cei care politizează tot. Le transmit foarte clar că, în privința oportunităților europene, avem o singură culoare: România.” Presiune pe bugetul UE: bani mai puțini, competiție mai mare Vicepreședintele PE a legat riscul pentru România de contextul european: președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat asupra presiunilor asupra viitorului buget al Uniunii, inclusiv din cauza rambursării împrumuturilor contractate pentru finanțarea planurilor de redresare. În acest cadru, Negrescu a afirmat că Uniunea Europeană va avea resurse mai limitate, ceea ce va crește competiția între state pentru finanțare. El a punctat și o țintă de finanțare pe care România ar trebui să o urmărească în următorul exercițiu financiar. „România nu își permite să contribuie mai mult la bugetul european fără garanția că va putea accesa cel puțin cele 60 de miliarde de euro de care are nevoie pentru dezvoltare în următorul exercițiu financiar”. (60 de miliarde de euro înseamnă aprox. 300 de miliarde de lei, la un curs orientativ de 5 lei/euro.) Implicarea mediului privat, prezentată ca diferențiator Negrescu a descris România drept „dependentă” de fondurile europene pentru dezvoltare și a susținut că, pentru a rămâne competitivă, țara trebuie să folosească mai eficient oportunitățile europene și să implice mai mult mediul de afaceri în proiecte strategice finanțate din bani UE. Totodată, el a spus că a propus soluții alternative pentru finanțarea bugetului european, inclusiv taxarea platformelor de pariuri online și combaterea operatorilor ilegali, măsuri despre care afirmă că au fost aprobate de Parlamentul European. În esență, mesajul transmis este că România intră într-o fereastră de timp mai strânsă: pe de o parte, trebuie să evite pierderile din PNRR prin accelerarea implementării, iar pe de altă parte să se pregătească pentru negocieri mai dure pe viitorul buget UE, într-un context de resurse mai limitate la nivel european. [...]
România riscă să piardă teren la fondurile UE după 2028 dacă nu se adaptează la mutarea banilor spre Bruxelles , în condițiile în care, potrivit Agerpres , peste 55% din viitoarele fonduri europene ar urma să fie administrate direct de instituțiile europene, nu prin alocări naționale. Victor Negrescu , europarlamentar și vicepreședinte al Parlamentului European, a susținut la Alba Iulia că România are „un raport pozitiv” în relația financiară cu UE: a contribuit cu aproximativ 30 de miliarde de euro (aprox. 150 miliarde lei) la bugetul comun și a primit peste 100 de miliarde de euro (aprox. 500 miliarde lei). El a adăugat că „potențialul este mult mai mare” și că România ar trebui să caute și alte surse, inclusiv prin Banca Europeană de Investiții și programe accesibile direct la Bruxelles. Dependența de fonduri europene, în cifrele invocate Negrescu a afirmat că, în prezent, 9 din 10 investiții publice din România au folosit la un moment dat bani europeni, iar 60% dintre proiectele aflate acum în derulare implică „într-o mare măsură” fonduri europene. În acest context, el a descris o dependență a comunităților și județelor de finanțarea UE, inclusiv pentru investiții, și a punctat nevoia ca resursele să fie utilizate „adecvat”. Ce se schimbă în bugetul UE 2028–2034 Europarlamentarul s-a referit la viitorul cadru financiar multianual 2028–2034, pentru care Comisia Europeană ar avea o propunere de buget de aproape 2 trilioane de euro. În această perspectivă, România „ar urma să primească” în jur de 60 de miliarde de euro (aprox. 300 miliarde lei), o sumă pe care Negrescu a spus că trebuie „păstrată” în negocieri. Potrivit acestuia, statele membre nu au ajuns încă la un acord, însă „până la finalul anului” ar urma să existe un acord „de principiu” privind bugetul. Miza: proiecte mari și competiție directă între state Negrescu a spus că se schimbă și ponderea banilor distribuiți: dacă până acum peste 50% erau alocați prin „anvelope naționale”, în viitor majoritatea fondurilor ar urma să fie gestionate direct de Bruxelles (peste 55%). În acest cadru, el a menționat un „fond european de competitivitate”, pentru care România ar trebui să pregătească proiecte „mari” și „serioase”, cu anvergură europeană și cu mulți actori implicați, inclusiv prin parteneriate public–privat funcționale, deoarece proiectele românești vor concura direct cu cele depuse de alte state membre. Declarațiile au fost făcute la evenimentul „Transylvania EU Funds Day”, organizat la Alba Iulia ca platformă de dialog despre viitorul fondurilor europene și investițiile strategice pentru dezvoltarea României. [...]
România a atras 10 miliarde de euro în 12 luni, iar guvernul leagă performanța de reducerea deficitului bugetar , potrivit Mediafax , care îl citează pe ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene , Dragoș Pîslaru . Ministrul afirmă că, în perioada iunie 2025 – iunie 2026, România a atras 10 miliarde de euro fonduri europene, pe care o numește „un record absolut” pentru 12 luni consecutive. Pe fondurile de coeziune, Pîslaru susține că absorbția a fost „triplată”, de la 3.279.387.099 euro anul trecut la 10.418.362.085 euro în prezent, ceea ce ar însemna un plus de 7.138.974.986 euro. Tot el spune că România este „pe locul 2 în Uniunea Europeană la sume nete absorbite”. Ce înseamnă pentru investițiile publice și deficit În aceeași declarație, ministrul leagă direct finanțarea europeană de buget: investițiile din bani europeni ar fi ajuns să reprezinte 76% din investițiile publice ale României, contribuție pe care o descrie drept „esențială” pentru reducerea deficitului bugetar. PNRR și contractarea pe ciclul financiar curent Pe Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Pîslaru indică sume brute atrase de 2.620.279.973 euro pe cererea de plată nr. 4 și 350.692.010 euro pe cererea de plată nr. 3, în total 2.970.971.983 euro. El mai afirmă că există perspective ca România să ajungă la 95% absorbție pe PNRR. În paralel, ministrul spune că, în ciclul financiar actual, contractarea a ajuns la 97% și că este „sigur” că va urca la 100%. [...]
