Știri din categoria Fonduri europene

Acasă/Știri/Fonduri europene/Perdele forestiere pentru culturi și...

Perdele forestiere pentru culturi și livezi cu până la 200.000 de euro pe proiect - AFIR lansează DR-19 din Planul Strategic PAC 2023–2027

Perdele forestiere care protejează culturile agricole de fenomene climatice extreme.

AFIR a publicat ghidul pentru finanțarea perdelelor de protecție, cu o alocare de 11,7 milioane de euro, în cadrul intervenției DR-19 din Planul Strategic PAC 2023–2027, potrivit Economica.net. Documentul a fost lansat în vederea deschiderii sesiunii de depunere a cererilor de finanțare.

Intervenția vizează înființarea de perdele naturale de protecție pentru culturile agricole, inclusiv plantații pomicole și viticole, pe baza costurilor standard stabilite în ghid. Sunt eligibile și completările în anii II și III, precum și achiziția de tehnologii, brevete și licențe necesare implementării proiectelor.

Valoarea sprijinului este de maximum 200.000 de euro per beneficiar, iar finanțarea este 100% nerambursabilă, raportată la costurile eligibile. Potrivit directorului general al AFIR, Adrian Chesnoiu, bugetul disponibil ar permite finanțarea a aproximativ 60 de proiecte.

Beneficiarii eligibili sunt fermierii și formele asociative – cooperative agricole, grupuri și organizații de producători, societăți agricole, regii autonome, instituții de cercetare-dezvoltare, composesorate și alte structuri care dețin sau utilizează terenuri agricole. Proiectele trebuie depuse în nume propriu, iar investițiile realizate pe terenuri aflate în proprietate sau folosință.

Sunt decontate și costurile generale direct legate de proiect, în limita a 5% din valoarea eligibilă.

Programul urmărește reducerea impactului fenomenelor climatice extreme asupra culturilor, îmbunătățirea managementului apei, conservarea solului și creșterea biodiversității, în contextul presiunilor tot mai mari generate de schimbările climatice asupra agriculturii românești.

Recomandate

Articole pe același subiect

Discuție aprinsă între politicieni despre fondurile PNRR și gestionarea acestora.
Fonduri europene16 feb. 2026

Dispută publică pe PNRR: Câciu și Pîslaru se acuză reciproc privind situația fondurilor

Schimb de acuzații între Adrian Câciu (PSD) și Dragoș Pîslaru (Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene) pe tema fondurilor din PNRR – „România are 0 euro în conturi”, susține fostul ministru , potrivit informațiilor publicate de Mediafax . Disputa a izbucnit în spațiul public, pe rețelele sociale, și vizează situația finanțărilor europene din Planul Național de Redresare și Reziliență. Totul a pornit de la declarațiile lui Adrian Câciu, fost ministru al Finanțelor și al Fondurilor Europene, care a afirmat că România nu mai are fonduri PNRR disponibile în conturile BNR . „România a terminat banii din PNRR pe care îi avea în conturi. Are 0 euro în conturi. Orice plată curentă aferentă proiectelor PNRR se face din bani naționali, bani pentru care ne împrumutăm pe piață cu 7% dobândă”, a scris Câciu. Acesta a precizat că România ar mai avea de încasat 3,1 miliarde de euro de la Comisia Europeană și a atras atenția asupra întârzierilor privind validarea și plata unor tranșe. Fostul ministru a menționat două repere financiare importante: Componentă PNRR Sumă Termen validare Termen încasare Tranșă intermediară 840 milioane euro 28 noiembrie 2025 28 ianuarie 2026 Cerere de plată nr. 4 (CP4) 2,3 miliarde euro – posibil după mai 2026 Potrivit lui Câciu, depășirea termenelor ar genera presiuni suplimentare asupra bugetului, întrucât statul ar finanța temporar proiectele din împrumuturi contractate la dobânzi de aproximativ 7%. Replica a venit rapid din partea actualului ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , care a respins acuzațiile și a calificat declarațiile drept dezinformare. „Nu există niciun risc de blocaj financiar pe PNRR . Ministerul Finanțelor alocă prioritate totală plăților pe PNRR, iar cererea de plată nr. 4 depusă în decembrie este în proces de verificare și aprobare cu Comisia Europeană. În luna martie ar trebui să fie finalizată”, a transmis Pîslaru. Ministrul a susținut că mecanismul financiar funcționează normal, iar plățile către beneficiari sunt asigurate, chiar dacă există decalaje temporare între cheltuieli și rambursările din partea Comisiei Europene. Într-o nouă intervenție, Adrian Câciu a cerut publicarea situației conturilor PNRR deschise la BNR și a reiterat că România ar utiliza fonduri naționale pentru acoperirea cheltuielilor curente. „Nu vreau să creez panică, vreau să te fac să aduci banii din PNRR. Deocamdată ești pe minus cu aproape 10 miliarde euro”, a afirmat fostul ministru. Disputa are loc într-un context în care PNRR reprezintă una dintre principalele surse de finanțare pentru investițiile publice, iar întârzierile în validarea tranșelor pot genera presiuni suplimentare asupra deficitului bugetar și a costurilor de împrumut. [...]

Viktor Orbán la o întâlnire a Comisiei Europene, discutând despre fonduri.
Fonduri europene16 feb. 2026

Comisia Europeană atenuează criticile la adresa lui Orbán - posibilă deblocare a 2,4 miliarde euro înainte de alegeri

Comisia Europeană își temperează criticile față de Viktor Orbán și ar putea debloca 2,4 miliarde de euro pentru Ungaria înaintea alegerilor parlamentare din 12 aprilie, potrivit Biziday , care citează Financial Times . Miza este una politică și instituțională: liderii europeni încearcă să evite acuzațiile de ingerință în campania electorală din Ungaria și să nu ofere muniție discursului anti-UE pe care Orbán l-a folosit constant în confruntările sale cu Bruxelles-ul. În acest context, tonul mai reținut al Comisiei ar fi o mișcare de precauție, nu neapărat o schimbare de fond a evaluărilor privind statul de drept. Un diplomat european citat de Financial Times a explicat rațiunea acestei abordări, avertizând asupra riscului ca deciziile sau mesajele Comisiei să fie instrumentalizate electoral la Budapesta. „Este înțelept ca executivul european să evite anunțuri majore, care ar putea fi interpretate drept interferență”. Tensiunea dintre Orbán și UE rămâne însă structurală. Premierul ungar s-a poziționat de-a lungul timpului ca un critic vocal al instituțiilor europene, a fost descris ca un apropiat al președintelui rus Vladimir Putin și s-a opus sprijinului militar pentru Ucraina, precum și aderării acesteia la Uniunea Europeană, potrivit informațiilor citate. În paralel, campania internă din Ungaria este alimentată de o retorică explicit anti-Bruxelles. Partidul lui Orbán, Fidesz, îl prezintă pe liderul opoziției, Péter Magyar (Tisza), drept „marioneta care nu poate spune nu Bruxelles-ului”. Totodată, think-tank-ul Mathias Corvinus Collegium, asociat cu Orbán, a lansat un „Observator al interferenței democratice”, despre care susține că urmărește „să analizeze influența UE asupra alegerilor naționale din statele membre”. Pe fondul acestor fricțiuni, datele politice interne cresc presiunea asupra tuturor părților. Sondajele indică o posibilă înfrângere a lui Orbán, Tisza având un avans de aproximativ 10 puncte procentuale față de Fidesz. Potrivit oficialilor citați, inclusiv Tisza ar fi cerut instituțiilor europene să dea dovadă de reținere în perioada campaniei, pentru a nu alimenta narativul intervenției externe. Dincolo de posibila deblocare a 2,4 miliarde de euro, rămâne blocată o sumă mult mai mare: aproximativ 17 miliarde de euro destinate Ungariei, din cauza îngrijorărilor legate de independența justiției și discriminare. În plus, Comisia investighează acuzații potrivit cărora guvernul ungar ar fi încercat să recruteze oficiali europeni ca spioni, iar Ungaria ar putea avea acces și la fonduri de până la 150 de miliarde de euro prin programul european SAFE, potrivit aceleiași surse. [...]

Persoane implicate în activități de pescuit și acvacultură la malul apei.
Fonduri europene16 feb. 2026

MADR prelungește termenele pentru trei apeluri de fonduri europene din pescuit și acvacultură

Ministerul Agriculturii prelungește termenele pentru trei apeluri de fonduri europene din sectorul pescuitului și acvaculturii , potrivit unui comunicat publicat de AGRO TV . Decizia vizează proiectele finanțate prin Programul pentru Pescuit și Acvacultură 2021–2027 și are ca obiectiv creșterea gradului de absorbție a fondurilor disponibile. MADR, prin Direcția Generală Pescuit – Autoritatea de Management pentru POPAM, a anunțat că măsura vine în urma solicitărilor primite din partea beneficiarilor și pentru a permite consolidarea documentațiilor tehnice și a planurilor de afaceri. Noile termene-limită pentru depunerea cererilor sunt următoarele: Acțiune Domeniu Termen nou limită 2.1.1 – Investiții în acvacultură (Apel 3) Investiții pentru operatori din acvacultură 6 martie 2026, ora 17:00 1.1.2 – Puncte de debarcare și adăposturi pescărești (Apel 1) Modernizare infrastructură pescărească 3 martie 2026, ora 12:00 1.4.2 – Colectarea și gestionarea datelor din sectorul pescăresc (Apel 1) Monitorizare și management date sector 25 februarie 2026, ora 17:00 Prima măsură, dedicată investițiilor în acvacultură, oferă timp suplimentar operatorilor care solicită sprijin pentru dezvoltarea fermelor și modernizarea capacităților de producție. A doua acțiune vizează îmbunătățirea condițiilor de muncă și siguranță în punctele de descărcare a capturilor. Cea de-a treia măsură urmărește consolidarea sistemului de colectare și analiză a datelor privind activitatea pescărească. Cererile de finanțare se depun exclusiv online, prin sistemul MySMIS2021 , iar documentația trebuie semnată electronic. Ghidurile actualizate și documentele necesare sunt disponibile pe site-ul oficial al autorității de management . Programul pentru Pescuit și Acvacultură 2021–2027 urmărește: dezvoltarea unui pescuit comercial durabil, în mediul marin și în apele interioare; susținerea unei acvaculturi competitive și eficiente din punct de vedere al utilizării resurselor; consolidarea pieței pescărești și a organizațiilor de producători; sprijinirea lanțului scurt de comercializare; dezvoltarea zonelor pescărești prin valorificarea economiei albastre. Alocarea financiară totală pentru întreaga perioadă de programare este de 232.072.724 euro, din care contribuția Uniunii Europene reprezintă 162.450.905 euro, restul fiind cofinanțare națională. Prin prelungirea termenelor, MADR încearcă să evite pierderea fondurilor disponibile și să asigure o participare mai largă a beneficiarilor eligibili, într-un context în care investițiile în infrastructura pescărească și în acvacultură sunt esențiale pentru competitivitatea sectorului. [...]

Ursula von der Leyen susține un discurs despre apărare în fața unui elicopter militar.
Fonduri europene08 feb. 2026

UE vrea să creeze un nou fond pentru apărare – după epuizarea SAFE, se discută o a doua rundă de finanțare

Uniunea Europeană analizează posibilitatea lansării unui nou program de finanțare pentru apărare , după epuizarea fondurilor din actualul program SAFE, în valoare de 150 de miliarde de euro, informează Economica.net . Surse apropiate discuțiilor au declarat că Executivul european ia în calcul inclusiv un al doilea pachet de împrumuturi pentru statele membre. Ce este programul SAFE? SAFE ( Security Action for Europe ) este un mecanism financiar temporar creat în 2025 de Uniunea Europeană, prin care statele membre au putut accesa împrumuturi în condiții favorabile pentru investiții în capabilități de apărare. Programul a fost suprasubscris – adică cererea a depășit bugetul alocat – iar Comisia Europeană a aprobat deja planurile naționale pentru 19 state, inclusiv România , care a primit 16,68 miliarde euro , a doua cea mai mare sumă din întregul program. De ce e nevoie de un nou fond? Oficialii europeni estimează că va rămâne un sold neutilizat de câteva miliarde de euro din SAFE , datorită diferențelor între sumele solicitate inițial și cele contractate efectiv. Aceste fonduri vor fi redistribuite, însă presiunile din partea statelor membre pentru continuarea sprijinului financiar rămân ridicate, în special în contextul conflictului din Ucraina și al unei posibile instabilități la granițele Uniunii. Conform surselor citate, Comisia va evalua eficiența programului actual și va decide dacă este oportună lansarea unui nou fond sau prelungirea SAFE într-o formă modificată. Oficial, purtătorul de cuvânt Thomas Regnier a declarat că „nu se fac speculații în acest moment” cu privire la un al doilea fond, însă analizele sunt deja în desfășurare. România, printre principalii beneficiari Prin cei peste 16 miliarde de euro alocați, România devine un actor important în consolidarea flancului estic al NATO , având posibilitatea să investească în modernizarea infrastructurii militare, dotări, logistică și cercetare. Fondurile sunt esențiale pentru a reduce decalajele față de țările din vestul Europei în ceea ce privește pregătirea defensivă. Ce urmează? Dacă evaluarea va fi favorabilă, un nou program de împrumut pentru apărare ar putea fi lansat în cursul anului 2026 sau 2027 , dar va depinde de contextul geopolitic, de alegerile europene și de dinamica bugetului multianual al UE. Până atunci, statele membre trebuie să finalizeze utilizarea sumelor primite și să demonstreze eficiența cheltuirii fondurilor deja accesate. [...]

Un muncitor pe un șantier de construcții, lângă un utilaj greu.
Fonduri europene16 ian. 2026

Ministerul Transporturilor lansează schema „PRO INFRA” - până la 15 mil. euro pentru producători

Firmele producătoare de materiale de construcții pot primi până la 15 milioane de euro fiecare prin schema de ajutor de stat „PRO INFRA”, potrivit startupcafe.ro , care citează ordinul publicat în Monitorul Oficial. Schema a fost aprobată prin ordinul ministrului Transporturilor nr. 2.292/2025 , publicat miercuri, 14 ianuarie 2026, și vizează „promovarea producției de materii prime, materiale și produse pentru susținerea implementării proiectelor de infrastructură de transport”. Bugetul total alocat este de 200 de milioane de euro. Documentul prevede că bugetul mediu anual nu va depăși 100 de milioane de euro, iar valoarea maximă a ajutorului de stat solicitat este plafonată la 15 milioane de euro per beneficiar. Ajutoarele sunt destinate producătorilor de materiale de construcții utilizate la dezvoltarea infrastructurii de transport a României. Sunt eligibile microîntreprinderile, întreprinderile mici și mijlocii (IMM), precum și întreprinderile mari. Față de varianta pusă inițial în dezbatere publică, lista codurilor CAEN eligibile (anexa 2) a fost extinsă de la 17 la 24 de domenii, incluzând activități precum extracția de piatră, nisip și argilă, fabricarea produselor din beton, var și ipsos, prelucrarea pietrei, metalurgia aluminiului și cuprului, fabricarea de construcții metalice, șuruburi și cabluri electrice. Iată lista: CAEN 0811 Extracția pietrei ornamentale și a pietrei pentru construcții, extracția pietrei calcaroase, ghipsului, cretei și a ardeziei CAEN 0812 Extracția pietrișului și nisipului, extracția argilei și caolinului CAEN 2221 Fabricarea plăcilor, foliilor, tuburilor și profilelor din material plastic CAEN 2320 Fabricarea de produse refractare CAEN 2332 Fabricarea cărămizilor, țiglelor și altor produse pentru construcții, din argilă arsă CAEN 2343 Fabricarea de izolatori electrici și piese izolante din ceramică CAEN 2352 Fabricarea varului și ipsosului CAEN 2361 Fabricarea produselor din beton pentru construcții CAEN 2363 Fabricarea betonului CAEN 2364 Fabricarea mortarului CAEN 2369 Fabricarea altor articole din beton, ciment și ipsos CAEN 2370 Tăierea, fasonarea și finisarea pietrei CAEN 2399 Fabricarea altor produse din minerale nemetalice, n.c.a. CAEN 2431 Tragere la rece a barelor CAEN 2432 Laminare la rece a benzilor înguste CAEN 2433 Producția de profile obținute la rece CAEN 2434 Trefilarea firelor la rece CAEN 2442 Metalurgia aluminiului CAEN 2444 Metalurgia cuprului CAEN 2445 Producția altor metale neferoase CAEN 2454 Turnarea altor metale neferoase CAEN 2511 Fabricarea de construcții metalice și părți componente ale structurilor metalice; CAEN 2594 Fabricarea de șuruburi, buloane și alte articole filetate; fabricarea de nituri și șaibe CAEN 2732 Fabricarea altor fire și cabluri electrice și electronice În ceea ce privește cheltuielile eligibile, schema acoperă costuri pentru achiziționarea și instalarea instalațiilor de producție, utilajelor și echipamentelor eficiente energetic care nu utilizează combustibili fosili sau gaze naturale, precum și, după caz, costuri pentru un sistem de management al energiei (EMS) integrat. Cheltuielile neeligibile sunt suportate integral de beneficiar, iar TVA nu este eligibilă la finanțare. Ministerul Transporturilor și Infrastructurii este organism delegat pentru fondurile din Fondul pentru modernizare alocate României pentru eficiență energetică în sectorul transporturilor, iar potențialii solicitanți sunt îndrumați să urmărească site-ul ministerului pentru deschiderea finanțării. [...]

Monede aranjate pe un fundal cu steagul Uniunii Europene.
Fonduri europene13 feb. 2026

Guvernul a modificat regulile de garantare în agricultură - simplificări pentru credite cu bani UE

Guvernul a aprobat pe 12 februarie 2026 simplificarea regulilor de garantare potrivit AgroInfo , printr-o hotărâre care modifică și completează acte normative din domeniul agriculturii, dezvoltării rurale, pescuitului și acvaculturii. Miza, din perspectiva accesului la fonduri europene, este reducerea blocajelor administrative din mecanismul de garantare a creditelor folosite de beneficiari (în special fermieri) pentru cofinanțare și pentru asigurarea fluxului de numerar în proiecte. Hotărârea este elaborată în baza OG nr. 19/2025 și urmărește modernizarea modului de gestionare a fondurilor destinate garantării creditelor agricole, cu accent pe simplificare și pe accelerarea raportărilor. Actul vizează eficientizarea activității fondurilor de garantare FGCR și FNGCIMM, adică instituțiile care emit garanții pentru credite (garanția reduce riscul pentru bancă și poate face finanțarea mai accesibilă). Concret, hotărârea introduce un set de schimbări care, în practică, ar trebui să scurteze timpii de procesare și să clarifice responsabilitățile în lanțul stat–fond de garantare–bancă–beneficiar. Principalele măsuri aprobate, așa cum sunt prezentate de sursă, sunt: Alinierea evidențelor contabile la standarde internaționale, prin eliminarea obligației de a înregistra sumele puse la dispoziție de MADR ca „împrumuturi subordonate”, acestea urmând să fie evidențiate distinct, pentru o raportare mai rapidă și mai fidelă. Clarificarea asumării riscului de credit: statul român, prin MADR, își asumă direct riscul de credit pentru angajamentele contractate prin fondurile de garantare, ceea ce ar trebui să crească predictibilitatea pentru bănci și să se reflecte în condițiile de finanțare. Reguli unitare pentru reîntregirea fondurilor: se introduce un mecanism prin care sumele folosite la plata garanțiilor executate pot fi reîntregite direct de la bugetul de stat, pentru a evita întreruperi în capacitatea de garantare. Extinderea suportului pentru acvacultură și pescuit: se reglementează acordarea scrisorilor de garanție pentru Programul 2021–2027, pe seama sumelor gestionate de FGCR și FNGCIMM, cu obiectivul de a facilita absorbția fondurilor europene în sector. Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin-Ionuț Barbu, a declarat că prin acest act normativ mecanismele de garantare sunt transformate „din instrumente rigide în pârghii reale de susținere a fermierilor”, iar schimbările vizează simplificarea contabilității, clarificarea riscurilor și reutilizarea fondurilor rămase neutilizate în sprijinul sectorului. O altă componentă cu impact direct asupra accesului la finanțare este refolosirea fondurilor neutilizate, inclusiv a celor rămase din Programul SAPARD sau din rambursarea creditelor garantate. Aceste sume vor putea fi direcționate mai rapid către majorarea capitalului social al FGCR, finanțarea schemelor de minimis (ajutoare de stat de valoare mică, acordate în limitele permise de regulile UE) pentru care MADR este furnizor sau către acoperirea costurilor de derulare a programelor de sprijin. În termeni practici, hotărârea încearcă să simplifice un punct sensibil din accesarea fondurilor europene: finanțarea și garantarea, unde întârzierile de raportare, neclaritățile privind riscul și rigiditățile contabile pot încetini creditarea și, implicit, implementarea proiectelor. Ce urmează, în mod firesc, este aplicarea noilor reguli de către MADR și fondurile de garantare, astfel încât efectele promise (timp mai scurt, fluxuri mai stabile, garanții mai ușor de utilizat) să se vadă în relația cu băncile și beneficiarii. [...]