Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump a avertizat asupra celui mai grav scenariu în Iran, la întâlnirea cu cancelarul german Friedrich Merz, prima vizită a unui lider străin la Casa Albă după declanșarea războiului împotriva Teheranului, relatează Digi24. Discuțiile, desfășurate marți, 3 martie 2026, au fost dominate de conflictul din Orientul Mijlociu, dar au inclus și teme sensibile precum Ucraina, tarifele comerciale și relațiile transatlantice.
În conferința comună, Trump a susținut că infrastructura militară a Iranului este „aproape complet distrusă”, afirmând că forțele navale, aeriene și sistemele radar ar fi fost neutralizate. Întrebat despre cel mai negru scenariu, liderul american a spus că riscul major ar fi ca, după înlăturarea actualei conduceri, puterea să fie preluată de „cineva la fel de rău”, făcând referire la fostul lider suprem Ali Khamenei, potrivit BBC. Trump a adăugat că unele dintre persoanele luate în calcul pentru conducerea Iranului „au murit între timp”.
Întâlnirea a fost marcată și de atacuri verbale la adresa unor parteneri europeni. Trump a criticat dur Spania, după ce Madridul ar fi refuzat utilizarea bazelor militare comune pentru operațiuni împotriva Iranului. El a anunțat că i-a cerut secretarului Trezoreriei să „întrerupă toate relațiile” cu această țară.
De asemenea, liderul american l-a ironizat pe premierul britanic Keir Starmer, afirmând că „nu avem de-a face cu un Winston Churchill”, în contextul unor divergențe privind utilizarea unor facilități strategice.
Friedrich Merz, aflat la a doua întâlnire cu Trump în calitate de cancelar, a evitat să critice direct operațiunea militară, deși anterior a vorbit despre „riscuri semnificative”. În Biroul Oval, el a insistat asupra necesității de a discuta și războiul din Ucraina, subliniind că Kievul trebuie să-și păstreze teritoriul și garanțiile de securitate.
Pe agenda bilaterală s-au aflat și:
Întâlnirea, programată inițial pentru 30 de minute, are loc într-un moment în care relațiile dintre SUA și Europa sunt puse la încercare de conflictul cu Iranul și de divergențele comerciale. Mesajele ferme ale lui Trump indică o continuare a liniei dure față de Teheran, dar și o presiune crescută asupra aliaților pentru aliniere politică și militară.
Recomandate
Așteptările de scumpiri la benzină cresc riscul politic și economic al conflictului SUA–Iran , într-un moment în care percepția publică indică o prelungire a războiului și o erodare a sprijinului pentru administrația Trump, potrivit Mediafax , care citează un sondaj Reuters/Ipsos. Sondajul, finalizat duminică, arată că 79% dintre respondenți cred că implicarea militară a SUA în Iran „va continua pentru o perioadă extinsă de timp”, în creștere de la 65% la sfârșitul lunii martie. Doar 18% se așteaptă ca războiul să se încheie „destul de repede, în câteva săptămâni”. Pe fondul escaladării, aproximativ 37% dintre respondenți aprobă atacurile militare americane împotriva Iranului, reluate de Washington pe 26 iunie, ca răspuns la ceea ce SUA au numit atacuri iraniene asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Ormuz . Costul energiei, principala temere economică Componenta cu impact direct în economie este legată de combustibili: 60% dintre respondenți spun că se așteaptă ca prețurile la benzină să crească în următorul an din cauza războiului. În paralel, jumătate dintre cei chestionați consideră că războiul „nu și-a meritat costurile”. Sondajul a fost realizat pe un eșantion național de 1.019 adulți americani, cu o marjă de eroare de aproximativ patru puncte procentuale. Blocada maritimă și presiunea pe administrația Trump În plan operațional, Donald Trump a anunțat reinstaurarea blocadei asupra transporturilor maritime iraniene din Golf, după ce Teheranul a comunicat închiderea Strâmtorii Ormuz, rută descrisă drept vitală. Potrivit informațiilor din articol, cele două părți au efectuat atacuri succesive cu rachete și drone, iar evoluțiile recente pun sub semnul întrebării un acord interimar semnat luna trecută pentru redeschiderea strâmtorii și oprirea războiului, în timp ce negocierile au continuat timp de 60 de zile. În acest context, gradul de aprobare al lui Trump a coborât spre unele dintre cele mai scăzute niveluri ale carierei sale politice, iar strategi republicani citați de Reuters avertizează că scumpirea costului vieții a neutralizat beneficiile politice ale reducerilor de impozite. Publicația notează și riscul electoral pentru Partidul Republican înainte de alegerile intermediare din noiembrie, când ar putea pierde majoritatea în Cameră și, posibil, și în Senat. [...]
Donald Trump spune că SUA vor cere compensații pentru protejarea Strâmtorii Ormuz , o rută maritimă critică pentru transporturile globale de petrol și gaze, potrivit Mediafax . Mesajul introduce explicit o logică de „taxare” a securității maritime, cu potențiale implicații economice pentru statele și companiile dependente de tranzitul prin zonă. Trump a făcut declarațiile într-un interviu telefonic acordat Fox News , în care a susținut că SUA vor continua să controleze strâmtoarea și că, în acest context, vor fi „compensați” pentru rolul de protecție. „Vom continua să controlăm strâmtoarea. Probabil că vom continua să o folosim. Vom deveni protectorii strâmtorii și atunci vom fi compensați pentru asta.” Președintele american a motivat cererea de bani prin faptul că, în opinia sa, SUA ar fi asigurat securitatea Strâmtorii Ormuz timp de decenii fără să fie plătite. „Am păzit strâmtoarea timp de 50 de ani și nu am fost plătiți niciodată pentru asta. Am păzit-o fără să primim nimic, dar acum vom face bani.” De ce contează economic Strâmtoarea Ormuz Strâmtoarea Ormuz este prezentată ca una dintre cele mai importante artere energetice la nivel mondial, pe unde trece „o parte semnificativă” din exporturile globale de petrol și gaze naturale lichefiate. Mediafax notează că aproximativ o cincime din petrolul comercializat la nivel mondial tranzitează această rută, motiv pentru care orice perturbare a traficului are efecte asupra prețurilor energiei și, implicit, asupra economiei globale. Context: tensiuni și precedentul „taxei” pentru traversare În contextul războiului din Orientul Mijlociu, armata iraniană ar fi blocat accesul prin strâmtoare, ceea ce a dus la o criză globală, potrivit aceleiași surse. În relatare se menționează atacuri asupra navelor civile și folosirea minelor marine, precum și faptul că iranienii ar fi solicitat o taxă pentru traversare, cu posibilitatea ca aceasta să devină permanentă după finalul războiului. Mediafax mai arată că unul dintre subiectele sensibile în negocierile dintre Iran și SUA este menținerea navigației libere prin Strâmtoarea Ormuz. [...]
Escaladarea din Hormuz împinge petrolul Brent spre 85 de dolari/baril , după ce Iranul a lovit două petroliere în apele Omanului, iar SUA au bombardat instalații militare iraniene, potrivit Biziday . Comandamentul militar american (CENTCOM) anunță că a încheiat marți dimineață un nou val de atacuri, desfășurat pe parcursul a aproximativ cinci ore, asupra unor instalații militare din Bandar Abbas, Bushehr, Chabahar, Jask, Konarak și insula Abu Musa. Țintele ar fi inclus sisteme de apărare de coastă, poziții de lansare pentru rachete și drone și alte obiective maritime, cu scopul declarat de a reduce capacitatea Iranului de a ataca nave comerciale. La scurt timp după începerea atacurilor americane, Emiratele Arabe Unite au anunțat că două petroliere sub pavilionul EAU au fost lovite de rachete de croazieră iraniene în timp ce navigau prin apele teritoriale ale Omanului, în zona Strâmtorii Hormuz. Un marinar indian a murit, iar alte opt persoane au fost rănite (șase cetățeni indieni și doi ucraineni). Incendiile de la bord au fost stinse ulterior. Garda Revoluționară iraniană a confirmat lovirea a două petroliere „care au încălcat regulile”, fără să precizeze dacă este vorba despre aceleași nave. Reacția pieței: risc de aprovizionare și scumpire imediată Tensiunile au alimentat temerile privind aprovizionarea cu petrol, iar cotația Brent a urcat cu încă aproximativ 2%, până la aproape 85 de dolari pe baril (aprox. 390 lei), după ce în ziua precedentă consemnase cea mai mare creștere zilnică din ultimii șase ani. Nivelul este cel mai ridicat din ultima lună. Miza de reglementare: „taxă” pentru tranzit, contestată de IMO În paralel, președintele Donald Trump a anunțat reluarea blocadei navelor care se îndreaptă spre sau ies din porturile iraniene și a susținut că Strâmtoarea Hormuz va rămâne deschisă „cu sau fără Iran”. Totodată, a afirmat că Washingtonul ar intenționa să perceapă o taxă de 20% pentru navele care tranzitează strâmtoarea, ca acoperire a costurilor operațiunilor de securitate. Organizația Maritimă Internațională a reacționat, precizând că, potrivit dreptului internațional, tranzitul prin Strâmtoarea Hormuz trebuie să rămână liber și nu poate fi supus unor taxe. Iranul a respins declarațiile lui Trump, iar ministrul de Externe Abbas Araqchi a spus că Teheranul va rămâne „pentru totdeauna” garantul securității strâmtorii. Extinderea confruntării: acuzații privind lovituri în Bahrain și drone navale americane Teheranul susține că a răspuns atacurilor americane prin lovituri cu rachete și drone asupra unor obiective militare americane din Bahrain, inclusiv sisteme radar, depozite de combustibil și facilități ale Flotei a Cincea a SUA. Autoritățile din Bahrain au confirmat doar activarea sirenelor de alertă și interceptarea unor atacuri aeriene, fără să confirme pagube sau victime. Înaintea acestui nou val de bombardamente, SUA au folosit pentru prima dată în luptă drone maritime de atac: trei drone autonome de suprafață Corsair, de aproximativ 7 metri lungime, au lovit duminică o instalație de întreținere a submarinelor și navelor militare din portul Bandar Abbas. CENTCOM a publicat imagini cu atacul pe platforma X, în postarea din 13 iulie 2026 . [...]
Escaladarea militară SUA–Iran reaprinde riscul pe petrol , după ce Washingtonul a lovit timp de cinci ore ținte militare în sudul Iranului și a anunțat restabilirea unei blocade navale asupra porturilor iraniene, măsură care ar urma să intre în vigoare marți seară, potrivit HotNews . Comandamentul american pentru Orientul Mijlociu (Centcom) a transmis că, în cadrul misiunii, forțele americane au lovit „ținte militare” în mai multe orașe portuare, inclusiv Bushehr și Bandar Abbas. Agenția iraniană Irna a relatat că patru explozii au fost auzite în apropierea orașului Bandar Abbas, aflat în zona strâmtorii Ormuz . Potrivit Centcom, au fost vizate „sisteme de apărare costieră, instalații de drone și rachete, precum și mijloace maritime”. Blocada porturilor iraniene și disputa pe Ormuz Armata americană a anunțat că blocada porturilor iraniene va fi restabilită marți, la ora 20:00 GMT (23:00 în România). În paralel, președintele Donald Trump a susținut că SUA vor „prelua controlul” asupra strâmtorii Ormuz și a avansat ideea perceperii unei „remunerații” de 20% din valoarea încărcăturilor care tranzitează pe mare, „în schimbul protecției strâmtorii”, o abordare care, potrivit materialului, contravine dreptului internațional privind libertatea de navigație. În același timp, Trump a spus că un acord cu Teheranul rămâne „posibil”, în pofida intensificării loviturilor. Reacția Iranului și atacuri în regiune Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a ironizat propunerea lui Trump, afirmând pe X că Iranul „a fost întotdeauna paznicul strâmtorii” și adăugând, tot ironic, că „20% este, evident, prea mult” și că Iranul va fi „echitabil”. Pe teren, Gardienii Revoluției au susținut că au atacat ținte în Bahrain, inclusiv o clădire cu militari americani de la baza Juffair, iar sirenele de alertă au fost declanșate în regat. Emiratele Arabe Unite au raportat atacuri cu rachete iraniene asupra a două petroliere în strâmtoarea Ormuz, incident în urma căruia a murit un membru al echipajului, de origine indiană. Impactul imediat: petrolul urcă, riscul rămâne în preț Gardienii Revoluției au acuzat SUA că pun în pericol aprovizionarea mondială cu petrol. În acest context, prețurile au crescut puternic: luni, barilul de Brent (referință internațională) a urcat cu peste 9%, iar marți, în jurul orei 03:00 GMT, a mai avansat cu 1,32%, până la 84,40 dolari (aprox. 380 lei). Contextul mai larg indică o deteriorare a armistițiului: după aproape 40 de zile de bombardamente, un armistițiu intrase în vigoare la începutul lui aprilie și fusese ratificat pe 17 iunie, însă confruntările au reizbucnit după atacuri asupra navelor care încercau să traverseze strâmtoarea Ormuz, iar Trump a declarat că armistițiul este „terminat”. Săptămâna trecută, președintele american a trimis și o notă oficială Congresului, în care arăta că conflictul cu Iranul a reizbucnit. [...]
Ucraina a deschis Clusterul 6 din negocierile de aderare la UE, un pas care mută discuția spre alinierea pe politici de comerț și apărare , cu implicații directe pentru modul în care Kievul își armonizează regulile și deciziile externe cu cele ale blocului comunitar, potrivit Kyiv Post . Clusterul 6, denumit „Relații externe”, a fost deschis marți, 14 iulie, iar confirmarea a venit public de la ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha și de la comisarul european pentru extindere Marta Kos, prin postări pe rețelele sociale. Publicația notează că momentul se aliniază calendarului indicat anterior de surse diplomatice, după ce Budapesta și-a retras veto-ul. Ce acoperă Clusterul 6 și de ce contează operațional Marta Kos a indicat că acest cluster include „securitate și apărare”, domeniu în care Ucraina ar fi „deosebit de puternică”. În logica negocierilor de aderare, deschiderea clusterului înseamnă intrarea într-o etapă în care Ucraina trebuie să își apropie legislația și politicile de standardele UE în două capitole: Capitolul 30 – Relații externe : politici comerciale ale UE, ajutor umanitar și dezvoltare; presupune aliniere la regulile UE privind comerțul, acordurile internaționale și asistența externă. Capitolul 31 – Politică externă, de securitate și apărare : aliniere la pozițiile UE, declarații, sancțiuni și restricții. Pentru mediul economic, miza este că alinierea pe Capitolul 30 atinge direct cadrul de politică comercială și modul în care Ucraina își calibrează acordurile și regulile în raport cu UE. Nivelul de aliniere invocat de Kiev și țintele de calendar Sybiha a precizat că Capitolul 31 intră în responsabilitatea ministerului de externe și a susținut că Ucraina a ajuns la „99% aliniere” a politicii externe cu cea a UE . El a mulțumit Comisiei Europene, Irlandei (care deține președinția rotativă a Consiliului UE) și altor state membre pentru sprijin. În iunie, Taras Kachka, vicepremier pentru integrare europeană și euro-atlantică, declara că se așteaptă ca toate clusterele de negociere să fie deschise până la mijlocul lunii iulie . Tot el a indicat ca obiectiv intern finalizarea tuturor reperelor până în 2027 , pentru ca Ucraina să fie pregătită să încheie un tratat de aderare, menționând că aderarea până în 2030 rămâne considerată realizabilă de Ucraina și de majoritatea statelor membre, condiționat de continuarea reformelor „în ritm”. Context: legătura cu agenda de apărare Deschiderea Clusterului 6 a venit la o zi după vizita președintelui Volodîmîr Zelenski la Paris, unde a fost anunțat sistemul anti-rachetă balistică „Freyja”, descris ca proiect comun cu Europa, cu un obiectiv de 12 luni pentru dezvoltarea unui sistem „accesibil” și produs în masă, capabil să protejeze Ucraina și, mai larg, continentul. [...]
Rusia ia în calcul redirecționarea exporturilor de cereale din Marea Azov , după ce Ucraina susține că a lovit noi nave rusești în zonă, ceea ce ridică riscuri operaționale pentru transport și logistică, potrivit Al Jazeera . Ministerul rus al Agriculturii a transmis că se pregătește să folosească „rute alternative de transport” și că ar putea redirecționa mărfurile „către alte moduri de transport”. Instituția a adăugat că situația din Marea Azov „nu va afecta aprovizionarea pieței interne cu alimente sau capacitățile de export” ale Rusiei. Atacuri raportate asupra navelor și escaladarea riscurilor pe rute maritime Comandantul militar ucrainean Robert Brovdi a afirmat, într-o postare pe Telegram, că atacuri cu drone au lovit peste noapte 11 nave rusești în Marea Azov: cinci tancuri petroliere, cinci nave de marfă vrac și un remorcher. El a mai spus că, în ultimele nouă zile, numărul total al navelor lovite ar fi ajuns la 116. Aceste informații nu pot fi verificate independent din datele prezentate în material. În acest context, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a acuzat Ucraina de „acte de terorism”, susținând că acțiunile depășesc „chiar și pirateria”. Efecte colaterale: lovituri asupra infrastructurii energetice și presiune pe piața combustibililor Materialul plasează atacurile din Marea Azov într-o intensificare mai largă a loviturilor ucrainene la distanță asupra rafinăriilor și infrastructurii energetice rusești, pe fondul unei crize de combustibil în Rusia. Ministerul rus al Apărării a declarat că apărarea antiaeriană a interceptat 288 de drone ucrainene peste noapte, iar autoritățile ruse au raportat un rănit și pagube la case în mai multe sate din cauza resturilor căzute. Un atac ar fi provocat un incendiu la rafinăria Afipsky din regiunea Krasnodar, iar Ucraina ar fi lovit și o altă rafinărie în republica Bașkortostan, în orașul Salavat, potrivit guvernatorului Radiy Khabirov. Conform articolului, loviturile asupra rafinăriilor au contribuit la criza de combustibil, iar Moscova a ajuns să interzică unele exporturi de combustibil, pe fondul unei creșteri globale a prețurilor la energie. Ce urmează Dacă Rusia va muta volumele de export de pe rutele maritime din Marea Azov către rute alternative sau către transport terestru, schimbarea ar putea însemna costuri logistice mai mari și timpi de livrare diferiți, fără ca materialul să ofere deocamdată un calendar sau detalii despre rutele vizate. În paralel, continuarea atacurilor asupra infrastructurii energetice rămâne un factor de presiune asupra pieței interne a combustibililor și asupra deciziilor de export ale Rusiei. [...]
