Știri
Știri din categoria Externe
Atacul mortal asupra Kievului ridică presiunea de securitate înaintea unui summit NATO considerat critic, într-un moment în care președintele SUA, Donald Trump, urmează să participe la reuniunea din Turcia, potrivit CNN.
Capitala Ucrainei a fost lovită de un atac rusesc „devastator” în dimineața de luni, cu puțin timp înaintea summitului NATO programat în Turcia, eveniment pe care CNN îl descrie drept unul „critic”. Materialul nu oferă detalii despre amploarea pagubelor sau un bilanț numeric al victimelor, menționând doar că atacul a fost mortal.
Din perspectiva impactului operațional și de securitate, momentul atacului — „în ajunul” summitului — sugerează o escaladare care poate influența agenda discuțiilor și nivelul de alertă în jurul reuniunii, inclusiv în ceea ce privește coordonarea între aliați și mesajele politice care vor fi transmise.
CNN precizează că Donald Trump intenționează să participe la summitul NATO din Turcia. În lipsa altor informații în materialul video, nu este clar dacă atacul va schimba programul sau măsurile de securitate asociate deplasării.
Recomandate
Întâlnirile programate de Donald Trump la summitul NATO din Turcia pot influența direct agenda de securitate și cheltuielile militare ale alianței. Potrivit The Jerusalem Post , care citează Reuters și declarațiile unui oficial american de rang înalt, președintele SUA urmează să se vadă în această săptămână cu liderii Ucrainei și Siriei, în marja reuniunii NATO, într-un demers descris ca o „împingere reînnoită” pentru încheierea războiului din Ucraina. Donald Trump este programat să ajungă la summit marți, iar prima întâlnire va fi cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan , gazda reuniunii. Casa Albă a transmis că Trump se va întâlni și cu președintele Siriei, Ahmed al‑Sharaa, și va susține o conferință de presă. Ucraina: discuții despre „cum putem opri războiul” Conform oficialului american citat, Trump se va întâlni miercuri cu președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, pentru a discuta „cum putem pune capăt războiului”. Același oficial a susținut că, în ultimele luni, frontul „a înghețat”, iar niciuna dintre părți nu înregistrează progrese semnificative, motiv pentru care președintele SUA ar resimți „un real sentiment de urgență” pentru a opri conflictul. NATO: presiune pentru creșterea cheltuielilor de apărare În paralel cu discuțiile legate de Ucraina, Trump va cere aliaților NATO să își majoreze cheltuielile de apărare, potrivit aceleiași informări. În termeni practici, mesajul poate amplifica presiunea politică asupra guvernelor europene privind bugetele militare și prioritățile de achiziții, într-un moment în care războiul din Ucraina rămâne principalul test de securitate pentru alianță. [...]
Încrederea americanilor în garanția de apărare colectivă a NATO a coborât la 43% , cel mai mic nivel din alianță, potrivit unui sondaj intern consultat de HotNews , înaintea summitului NATO de la Ankara (7-8 iulie). Datele sugerează un risc politic pentru coeziunea transatlantică exact în momentul în care europenii sunt presați să preia o parte mai mare din „nota de plată” a apărării. Sondajul, la care a avut acces Politico , arată că doar 43% dintre adulții americani cred că NATO și-ar respecta angajamentul de a ajuta SUA în cazul unui atac, față de o medie de 57% la nivelul întregii alianțe (32 de state). În același timp, majorități la nivelul alianței rămân favorabile NATO: 62% spun că apartenența reduce probabilitatea unui atac, iar 65% ar vota pentru ca țara lor să rămână membră. De ce contează: presiune politică asupra „articolului 5” și asupra bugetelor de apărare Sondajul este publicat pe fondul criticilor repetate ale președintelui SUA, Donald Trump , la adresa NATO și a aliaților europeni. În material sunt menționate atacurile sale verbale la adresa statelor reticente să sprijine războiul SUA împotriva Iranului, precum și punerea sub semnul întrebării a angajamentului SUA față de articolul 5 (clauza de apărare colectivă). Aliații au invocat articolul 5 o singură dată în istoria NATO, după atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, în solidaritate cu SUA – un element de context care accentuează sensibilitatea scăderii încrederii în rândul americanilor. Tendință în scădere la nivelul alianței și o ușoară creștere a simpatiei pentru Rusia Datele consultate de Politico nu includ o comparație directă cu anii precedenți. Totuși, potrivit unui diplomat NATO și unei persoane familiarizate cu subiectul, citați de publicație, media încrederii la nivelul alianței ar indica o scădere de aproximativ opt puncte procentuale față de 2025, determinată în special de o scădere mai accentuată în SUA. Separat, sondajul indică și o schimbare de percepție față de Rusia și China în rândul respondenților din statele membre. Ponderea celor cu o părere favorabilă despre Rusia ar fi urcat la 17%, de la 12% anul trecut, iar cele mai ridicate niveluri sunt menționate în Muntenegru, Bulgaria, Macedonia de Nord, Turcia și Grecia. Ce urmează la summitul de la Ankara: „transferul sarcinii” spre Europa Liderii NATO se reunesc la Ankara pe fondul presiunilor SUA pentru creșterea cheltuielilor de apărare în Europa și după luni de tensiuni transatlantice, alimentate și de anunțuri privind retragerea de trupe din Europa și revizuirea prezenței militare americane. Pe agenda discuțiilor sunt așteptate: progresele privind obiectivele de cheltuieli pentru apărare; stimularea producției industriale din domeniul apărării; modul de implementare a „transferului sarcinii” (asumarea unei responsabilități mai mari de către Europa). În acest context, liderii europeni vor încerca să arate că respectă angajamentul asumat la summitul de la Haga de anul trecut: alocarea a 5% din PIB pentru apărare și măsuri conexe până în 2035. Potrivit unei ciorne consultate de Reuters, un proiect de declarație menționează că în 2025 aliații europeni și Canada și-au majorat investițiile în cerințele esențiale de apărare cu peste 139 de miliarde de dolari (aprox. 640 de miliarde de lei). [...]
Peste 600 de persoane au fost evacuate din zona de risc din orașul Vișneve, lângă Kiev, după ce un atac rusesc din timpul nopții a declanșat explozii secundare care au continuat ore întregi, potrivit Kyiv Post . Situația a impus restricții de circulație și intervenții prelungite ale echipelor de salvare și pirotehnie, pe fondul riscului de noi detonări. Purtătoarea de cuvânt a serviciilor de urgență din regiunea Kiev, Viktoriia Ruban, a declarat pe 6 iulie că exploziile secundare au încetat, ceea ce le-a permis salvatorilor să își continue activitatea la fața locului. Evacuarea a vizat „zona de pericol”, fără ca articolul să precizeze câte locuințe sau ce tip de infrastructură a fost afectată direct. Evacuare voluntară și restricții locale Autoritățile locale au anunțat puncte de evacuare voluntară pentru cei care doresc să plece din zonă și le-au recomandat evacuaților să aibă asupra lor documente de identitate, apă potabilă, medicamente și alte bunuri esențiale. În paralel, populația a fost avertizată să stea departe de perimetrul afectat, unde exploziile repetate au reprezentat un pericol atât pentru civili, cât și pentru echipele de intervenție. Poliția a izolat zona, iar echipele de neutralizare a muniției și salvare au lucrat pentru eliminarea riscurilor. Comunitatea teritorială din Vișneve le-a cerut locuitorilor să nu își părăsească locuințele și să nu meargă la serviciu, în timp ce mai multe străzi au rămas sub restricții de urgență din cauza posibilității unor noi explozii. Bilanț provizoriu al victimelor în regiunea Kiev Guvernatorul regional Mykola Kalașnîk a declarat că, în urma atacului nocturn, cel puțin 15 persoane au fost rănite în regiunea Kiev, inclusiv o fetiță de nouă luni. Unsprezece dintre răniți au fost internați, iar autoritățile au avertizat că bilanțul ar putea crește pe măsură ce operațiunile de salvare continuă. Locuitorii au relatat că au auzit explozii puternice pe parcursul dimineții, iar unii au spus că undele de șoc au fost suficient de puternice încât să zguduie blocuri de apartamente. [...]
Un oficial american susține că achiziția Groenlandei ar fi „singura soluție” pentru riscurile de securitate din Arctica , o poziție care ridică miza politică și de apărare în interiorul NATO și tensionează relația cu Danemarca, potrivit Focus . Declarația a fost făcută de un înalt oficial guvernamental american în discuții cu jurnaliștii, înaintea summitului NATO programat marți și miercuri în Turcia. Acesta a spus că Washingtonul consideră în continuare că preluarea insulei – teritoriu care aparține Regatului Danemarcei – este „cel mai bun mod” de a acoperi nevoile de apărare ale NATO în raport cu Groenlanda. De ce contează: securitatea NATO și controlul unei zone strategice Oficialul a invocat „activități navale intense” în regiunea din jurul Groenlandei și a afirmat că președintele Donald Trump urmărește o soluție „durabilă”. În acest context, el a reiterat poziția că, „până acum”, singura soluție văzută de SUA este achiziția Groenlandei de către Statele Unite. Totuși, aceeași sursă notează că oficialul a menționat și existența unor „opțiuni suplimentare” aflate în analiză, fără să precizeze care ar fi acestea. Context: de la amenințări la negocieri cu Danemarca și Groenlanda Focus reamintește că Trump a amenințat la începutul anului cu o preluare a insulei arctice, argumentând că altfel teritoriul nu ar fi suficient de sigur față de Rusia și China, ceea ce ar afecta și securitatea SUA. Amenințările privind folosirea forței au fost ulterior retrase, la fel și ideea unor tarife punitive împotriva Germaniei și altor state europene dacă nu ar accepta vânzarea insulei. În pofida acestui recul, Trump și-ar fi menținut pretențiile, în timp ce guvernele Danemarcei și Groenlandei resping ferm o anexare. Potrivit sursei, între timp au început discuții cu administrația Trump, cu obiectivul de a găsi un compromis. [...]
Turcia pune în circulație o monedă comemorativă de 5 lire ca mijloc legal de plată , într-o mișcare care combină simbolistica diplomatică a summitului NATO cu un instrument concret de vizibilitate internă și externă, potrivit TVR Info . Direcția Generală de Monetărie și Imprimare a Timbrelor din Turcia a emis luni moneda, special concepută pentru a marca cel de-al 36-lea summit al NATO , programat la Ankara în această săptămână. Conform agenției turce Anadolu, moneda este în ediție limitată și are un design creat pentru eveniment. În prima etapă, vor fi emise 100.000 de monede, însă producția totală este așteptată să ajungă la o jumătate de milion de unități, relatează EFE. O campanie de imagine în jurul summitului Emiterea monedei este prezentată ca parte a unei campanii a guvernului turc, care folosește summitul NATO din 7 și 8 iulie pentru a proiecta o imagine favorabilă a Ankarei și a țării, notează EFE. În pregătirea reuniunii, autoritățile au luat și măsuri logistice și de amenajare urbană, inclusiv: pregătirea unei baze aeriene militare pentru primirea liderilor străini; văruirea fațadelor clădirilor de pe ruta oficială dintre aeroport și centrul orașului; renovarea spațiilor verzi din Ankara, ca parte a unui efort de „înfrumusețare” a capitalei. Context: tensiuni legate de proteste și accesul presei EFE mai amintește că, înaintea summitului, peste 200 de activiști anti-NATO au fost arestați, iar zeci de jurnaliști critici la adresa guvernului nu au primit acreditare pentru a relata despre eveniment. [...]
Kievul cere accelerarea livrărilor de apărare antiaeriană, pe fondul unui deficit de interceptoare , după un nou atac rusesc soldat cu 11 morți, iar miza imediată se mută pe deciziile politice și logistice pe care aliații le pot lua la summitul NATO de la Ankara , relatează HotNews . Volodimir Zelenski a cerut NATO „decizii ferme” la reuniunea din această săptămână, argumentând că Ucraina reușește să intercepteze drone și rachete de croazieră, dar are dificultăți în fața rachetelor balistice din cauza „stocului insuficient de rachete de interceptare”. Într-un mesaj publicat pe X, președintele ucrainean a legat direct protecția populației de întărirea apărării aeriene. Potrivit forțelor aeriene ucrainene, Rusia a lansat în noaptea de duminică spre luni 68 de rachete și 351 de drone asupra Ucrainei, iar sistemele de apărare aeriană au doborât sau neutralizat 37 de rachete și 326 de drone. În acest context, Zelenski a insistat că sprijinul aliat trebuie să se traducă în livrări concrete de armament pentru a susține rezistența la atacuri. „Atâta timp cât rachetele Patriot rămân în stocurile aliaților noștri, Rusia nu face decât să fie încurajată să continue să «distrugă» clădiri rezidențiale. Statele Unite și Europa au suficientă putere pentru a pune capăt acestei terori.” Reacția UE: bani pentru drone și un nou pachet de sancțiuni Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a susținut public apelul pentru înzestrare și a transmis că UE va continua să crească presiunea asupra Rusiei. Ea a anunțat că săptămâna trecută a fost acordată prima tranșă de 4 miliarde de euro dintr-un împrumut de 90 de miliarde de euro, destinat consolidării apărării Ucrainei cu tehnologie avansată de drone, și că „urmează și alte tranșe în curând”. Totodată, von der Leyen a precizat că se lucrează la finalizarea acordului privind al 21-lea pachet de sancțiuni „în zilele următoare”. Ce urmează la Ankara Summitul NATO are loc pe 7-8 iulie, la Ankara. În marja reuniunii, Zelenski și Donald Trump sunt așteptați să aibă o discuție bilaterală, într-un moment în care Kievul încearcă să transforme sprijinul politic în decizii operaționale rapide privind apărarea antiaeriană. [...]
