Știri
Știri din categoria Externe
Un nou scandal diplomatic la Chișinău riscă să complice dialogul despre identitate și unire, după declarațiile ambasadorului Germaniei, Hubert Knirsch, care a pus sub semnul întrebării ideea că Republica Moldova și România „au aceeași limbă” și „aceeași religie”, potrivit Antena 3.
Declarațiile au fost făcute într-un interviu din 7 iulie, în emisiunea „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, în contextul unei discuții despre o eventuală unificare a României cu Republica Moldova.
În interviu, Hubert Knirsch a afirmat că o eventuală unire poate fi decisă doar de cele două state suverane, respectiv de populațiile lor.
„Este într-adevăr o întrebare pe care o poate decide doar poporul Moldovei şi al României, sunt două state suverane, dacă îşi doresc să se unească, asta o vor face şi nimeni nu poate comenta aceasta.”
Momentul care a generat acuzațiile din presa moldoveană a venit după ce moderatorul a invocat ideea unei identități comune (limbă, cultură, tradiții, religie). Knirsch a replicat că ar „pune sub semnul întrebării” afirmația privind aceeași limbă și aceeași religie, argumentând că în societate există și oameni care văd lucrurile diferit și că, în statele europene moderne, există diversitate etnică ce trebuie respectată.
Materialul citat de Antena 3 menționează și informații atribuite publicației www.cotidianul.md, potrivit cărora Hubert Knirsch a avut două perioade de activitate diplomatică la Moscova:
Tot potrivit aceleiași surse, înainte de numirea ca ambasador la Chișinău (în septembrie 2025), Knirsch a fost ambasador al Germaniei în Georgia (2018–2022), unde ar fi fost acuzat în repetate rânduri de opoziția georgiană pro-europeană că a susținut interesele Rusiei și ale puterii pro-ruse de la Tbilisi.
Antena 3 relatează acuzațiile apărute în presa din Republica Moldova, însă articolul nu indică, la acest moment, o reacție oficială a ambasadei Germaniei sau a autorităților de la Chișinău. În lipsa unor poziții instituționale, rămâne de văzut dacă episodul va produce consecințe diplomatice sau va rămâne la nivelul unei controverse publice generate de interpretarea declarațiilor.
Recomandate
Comisia Europeană repoziționează zootehnia ca infrastructură critică , o schimbare de reglementare și de priorități care poate influența direct finanțarea, condiționalitățile de mediu și modul în care UE tratează un sector cu milioane de locuri de muncă, potrivit Antena 3 . Strategia oficială pentru sectorul zootehnic, prezentată la Strasbourg, folosește explicit limbaj de securitate: turmele ar susține „autonomia strategică”, producția de alimente ar însemna „pregătire”, iar pășunatul ar limita abandonul terenurilor, în special în estul Uniunii. În acest cadru, un sector responsabil pentru aproximativ două treimi din emisiile provenite din agricultura UE și care ocupă o treime din suprafața Uniunii nu mai este descris ca o problemă de gestionat, ci ca un activ de apărat. „Creșterea animalelor nu ține doar de agricultură. Ține de competitivitate, de securitatea alimentară (...) și de viitorul Europei.” De ce contează: de la obligații climatice la „securitate” și stimulente Schimbarea vine după ani în care, în dezbaterea publică europeană, reducerea efectivelor a fost discutată ca instrument pentru atingerea țintelor de mediu. Materialul amintește că, în Țările de Jos, decizii ale instanțelor pe poluarea cu azot au împins guvernul să ia în calcul cumpărarea fermelor, iar planurile inițiale vizau reducerea efectivelor cu până la o treime. În Irlanda, un document guvernamental ajuns în presă analiza sacrificarea a 200.000 de vaci pentru obiective climatice. În paralel, protestele fermierilor care au blocat capitale europene în 2024 și 2025 au slăbit susținerea politică pentru o parte din agenda agricolă a Pactului verde european, iar Comisia ar fi promis să înlocuiască obligațiile cu stimulente. Noua strategie aplică această direcție tocmai în sectorul considerat cel mai controversat: nu mai pune întrebarea dacă UE are „prea multe” animale, ci avertizează că „prea puține” pot deveni o amenințare. Miza economică: locuri de muncă, valoare adăugată și comerț Comisarul european pentru Agricultură, Christophe Hansen , a descris zootehnia drept „în continuare o poveste de succes”, susținând: șapte milioane de locuri de muncă; 400 de miliarde de euro anual; un excedent comercial de 37 de miliarde de euro. În același timp, Hansen a spus că „povestea” este „în pericol”, pe fondul scăderii efectivelor, iar terenurile agricole abandonate – „în special la granița de est” – ar reprezenta o vulnerabilitate de securitate. Metanul: accent pe măsurare, nu pe ținte de reducere Un punct sensibil este metanul, descris ca reprezentând cea mai mare parte a emisiilor agricole provenite din zootehnie. Strategia nu propune o țintă de reducere, ci un sistem de măsurare: emisiile ar urma să fie calculate la nivelul fiecărei ferme, suficient de detaliat încât fermierii să poată fi recompensați dacă folosesc aditivi furajeri sau cresc bovine cu emisii mai mici. Documentul invocă și natura „biogenică” a metanului provenit de la animale (adică parte dintr-un ciclu natural al carbonului), idee susținută de reprezentanți ai industriei. Oficialii Comisiei, potrivit articolului, insistă că este vorba despre o măsurare mai precisă, nu despre „artificii contabile”. Organizațiile de mediu contestă însă această direcție. Peste 30 de organizații, inclusiv Greenpeace și Biroul European de Mediu, i-au trimis o scrisoare lui Hansen criticând metodele care „minimalizează” impactul zootehniei și invocând opinii științifice potrivit cărora metanul încălzește planeta la fel, indiferent de sursă. Investiții și condiționalități: 18 miliarde de euro invocate ca necesar Strategia pornește de la premisa că declinul sectorului poate fi oprit, iar impactul asupra mediului redus, prin stimulente și soluții tehnologice. Potrivit documentului citat, sectorul ar avea nevoie de investiții de 18 miliarde de euro, bani pe care nu îi poate strânge singur, iar noi obligații ar putea împinge spre colaps o industrie deja afectată de marje mici și îmbătrânirea forței de muncă. În același timp, strategia evită întrebarea dacă UE poate reduce emisiile din agricultură fără diminuarea numărului de animale. Articolul notează că propriii consilieri științifici ai Comisiei ar spune că nu, iar Consiliul științific consultativ european privind schimbările climatice a recomandat, în martie, inclusiv reducerea efectivelor, orientarea alimentației către produse vegetale, taxarea emisiilor agricole și eliminarea subvențiilor pentru formele de producție cele mai poluante — măsuri care nu apar în strategie. Pentru influențarea alimentației, Comisia ar miza pe achiziții publice, mese în școli și campanii de promovare pentru consumul de carne și lactate europene, nu pe reducerea consumului. „Nu impunem diete. Promovăm libertatea de alegere.” [...]
Qatarul își rezervă „dreptul deplin de a răspunde” atacurilor Iranului, o poziționare care poate alimenta riscul de escaladare regională și, implicit, incertitudinea pentru fluxurile economice din Golf , potrivit Economica . Ministerul de Externe de la Doha a transmis că emiratul poate reacționa „în conformitate cu dispozițiile dreptului internațional ” și că va adopta „toate măsurile necesare” pentru protejarea suveranității, securității, integrității teritoriale și a cetățenilor. „Qatar îşi rezervă dreptul deplin de a răspunde, în conformitate cu dispoziţiile dreptului internaţional, şi de a adopta toate măsurile necesare pentru a-şi proteja suveranitatea, securitatea, integritatea teritorială şi cetăţenii.” Ce a declanșat reacția Doha Reacția vine după ce fragmente provenite de la proiectile iraniene doborâte au provocat cel puțin trei răniți pe teritoriul qatarez, în contextul unui val de atacuri care a afectat și alte state vecine în noaptea de sâmbătă spre duminică. Diplomația qatareză a calificat ofensiva Teheranului drept o „încălcare flagrantă” a suveranității regionale și a acuzat Iranul că este „pe deplin responsabil” pentru atacuri și pentru „repercusiunile și consecințele” acestora. De ce contează: risc de escaladare și presiune pe eforturile diplomatice Pentru Qatar, acțiunea militară asupra teritoriului său și al altor țări din regiune este o „escaladare periculoasă”, care îngreunează „eforturile de a reduce tensiunile” și „subminează inițiativele diplomatice” în Orientul Mijlociu . În lista statelor menționate apar Iordania, Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Oman și Kuweit. Doha a reiterat și „solidaritatea deplină” cu națiunile vecine și sprijinul pentru „orice măsură legitimă” pe care acestea o vor adopta pentru a se apăra, cerând totodată încetarea imediată a ostilităților și o revenire „serioasă” la dialog. [...]
Traficul de tramadol ar fi devenit o nouă sursă de finanțare și control pentru mercenarii Wagner în Republica Centrafricană , potrivit Meduza , care citează o investigație The Wall Street Journal . Publicația descrie o rețea de contrabandă și distribuție a analgezicului opioid, folosită atât pentru venituri, cât și pentru consolidarea influenței asupra exploatărilor de aur. Tramadolul este un analgezic opioid sintetic utilizat în medicină pentru calmarea durerii, însă în doze mari poate avea efect stimulant, motiv pentru care este cunoscut, potrivit WSJ, drept „cocaina săracilor”. În Republica Centrafricană (RCA), la vânzarea ilegală ar circula comprimate cu doze de până la 200 mg, în condițiile în care doza medicală uzuală este de 50–100 mg. Lanțul de aprovizionare și cine controlează distribuția Conform WSJ, tramadolul ar fi produs în India, apoi ar ajunge în Republica Democrată Congo, de unde este transportat pe râul Ubangi în RCA. Acolo, mercenarii Wagner ar controla distribuția. Unul dintre principalii cumpărători ar fi minerii, care folosesc substanța pentru a putea lucra ore în șir în minele de aur — exploatări despre care WSJ afirmă că sunt, de asemenea, sub controlul Wagner. Miza economică: aurul și finanțarea operațiunilor WSJ susține că „imperiul” de trafic cu tramadol ar fi dat grupării „un nou impuls după o serie de eșecuri”. Dincolo de veniturile directe, comerțul cu opioide ar ajuta la menținerea controlului asupra extracției de aur. Pe segmentul aurului, experți citați de WSJ estimează că Wagner ar câștiga aproximativ 180 de milioane de dolari pe an (aprox. 810 milioane lei) din RCA. Context: prezența Wagner după 2023 În RCA s-ar afla aproximativ 500 de mercenari Wagner, potrivit WSJ, iar conducerea ar fi preluată de Pavel, fiul lui Evgheni Prigojin. După revolta din 2023 și moartea lui Prigojin, compania militară privată a fost oficial desființată, iar operațiunile din Africa și Orientul Mijlociu ar fi urmat să fie transferate către Ministerul Apărării al Rusiei. Totuși, „Serviciul rus al BBC” relata în vara lui 2024 că, în RCA, Wagner își continuă activitatea „în același format”. Meduza a publicat anterior un material pe această temă, disponibil aici . Efecte asupra securității: consumul și escaladarea violenței WSJ mai notează că substanța ar fi folosită și de combatanți pentru a reduce frica și a crește agresivitatea. Potrivit publicației, care citează date ale Universității Uppsala, creșterea consumului de tramadol în RCA ar fi coincis cu o majorare cu aproape 20% a numărului de morți în luptele pentru controlul unor zone din țară. [...]
Rusia își intensifică atacurile asupra infrastructurii portuare ucrainene de la Marea Neagră, cu potențial de a perturba fluxurile logistice din regiune , după ce a lovit pentru a doua zi consecutiv porturile Odesa și Cernomorsk, potrivit Euronews , care citează Ministerul rus al Apărării via Agerpres . Ministerul rus susține că, în cursul nopții, armata a lansat „atacuri combinate” cu rachete de „înaltă precizie” și „rază lungă de acțiune”, precum și drone. Țintele ar fi inclus infrastructura portuară folosită pentru descărcarea și depozitarea încărcăturilor militare, a combustibililor și lubrifianților, dar și nave care ar fi transportat astfel de încărcături către porturile ucrainene. Ce obiective spune Moscova că a vizat în Odesa și Cernomorsk Conform comunicatului citat, în Odesa ar fi fost lovit și centrul logistic al companiei de transport Odtrans, aflat în port. În Cernomorsk, Rusia afirmă că ar fi distrus instalațiile unui centru de transbordare utilizat pentru descărcarea și depozitarea mărfurilor militare, precum și depozite de combustibil și lubrifianți. Ce distrugeri revendică Rusia Autoritățile militare ruse susțin că, în urma atacurilor, ar fi fost distruse: două nave cargo; un feribot folosit de armata ucraineană; o ambarcațiune de patrulare a Marinei militare ucrainene. Context: a doua zi de atacuri asupra porturilor Publicația notează că, sâmbătă, Rusia a anunțat atacuri și asupra porturilor Odesa, Cernomorsk și Izmail, unde ar fi fost avariate centre logistice, debarcadere, depozite de combustibil și stații de pompare. Informațiile prezentate provin din comunicatul Ministerului rus al Apărării, citat de Agerpres, iar articolul nu menționează confirmări independente ale pagubelor sau ale țintelor. [...]
Amenințările publice la adresa unor lideri occidentali ridică riscul de escaladare și sporesc incertitudinea de securitate în regiune , după ce un cotidian iranian a publicat o listă de „ținte” invocată ca răzbunare pentru moartea ayatollahului Ali Khamenei, potrivit Agerpres . Publicația iraniană Hamshahri , descrisă ca un cotidian ultraconservator al municipalității Teheranului, a publicat o listă cu personalități care „ar trebui să plătească” pentru moartea lui Ali Khamenei. Pe listă apar, între alții, Donald Trump, Benjamin Netanyahu și Emmanuel Macron, relatează France Presse, citată de Agerpres. Mesajul atribuit lui Mojtaba Khamenei și „lista” de 13 persoane Actualul ghid suprem iranian, Mojtaba Khamenei, a transmis sâmbătă, într-un mesaj scris, că „răzbunarea” este „inevitabilă” după funeraliile tatălui său, ucis într-un atac americano-israelian la 28 februarie, în prima zi a războiului. „Această răzbunare este voința națiunii noastre și ea trebuie să fie îndeplinită, inevitabil. Acești criminali, ale căror nume figurează pe o listă, vor duce cu în mormântul lor dorința unei morți liniștite în patul lor.” Hamshahri a publicat online, sâmbătă seara, o infografie care reia aceste cuvinte, însă materialul nu ar fi apărut în ediția tipărită de duminică. Infografia prezintă fotografiile a 13 personalități și face trimitere la „lista” evocată, fără să menționeze explicit nume, conform relatării. Cine apare în infografie și ce semnal transmite către Europa În infografie, portretele președintelui american Donald Trump și ale premierului israelian Benjamin Netanyahu apar cu ținte marcate pe cap. Pe aceeași listă figurează și secretarul de stat american Marco Rubio, precum și mai mulți lideri europeni, între care: Emmanuel Macron, președintele Franței; Giorgia Meloni, șefa guvernului italian; Friedrich Merz, cancelarul Germaniei; Keir Starmer, premierul britanic demisionar. Iranul a reproșat statelor europene, în timpul războiului, că nu condamnă atacurile împotriva teritoriului său și că ar participa indirect, prin autorizarea survolului spațiului aerian de către avioane militare americane, potrivit aceleiași surse. În lipsa unor detalii despre statutul oficial al infografiei și despre eventuale măsuri concrete asociate, informația rămâne la nivelul unui semnal public cu potențial de amplificare a tensiunilor diplomatice și de securitate. [...]
Atacul revendicat de IRGC asupra unei baze din Iordania ridică riscul de extindere a conflictului și de noi perturbări pe ruta energetică din Strâmtoarea Ormuz , într-un context în care Teheranul leagă explicit acțiunea de lovituri americane asupra Iranului, potrivit news.ro . Gardienii Revoluției Islamice (IRGC) au declarat că au lansat „atacuri de represalii” asupra bazei aeriene „Prințul Hassan” din Iordania, relatarea fiind atribuită presei de stat iraniene, citată de CNN. Într-o declarație publicată de IRIB, IRGC susține că a distrus un centru de comandă și control și hangare de depozitare a dronelor din cadrul bazei, folosind „mai multe rachete balistice”. Baza este operată de forțele aeriene iordaniene. Legătura directă cu loviturile SUA și avertismentul de escaladare IRGC afirmă că atacul ar fi fost o reacție imediată la atacurile aeriene ale armatei americane „împotriva mai multor baze de coastă și turnuri de telecomunicații de-a lungul litoralului sudic al Iranului”. Declarația publicată de IRIB avertizează că orice alte atacuri ale SUA vor fi întâmpinate cu „reacții mai puternice”. Strâmtoarea Ormuz: închidere anunțată și incidente maritime În noaptea de sâmbătă spre duminică, Marina Gardienilor Revoluției a anunțat închiderea „până la noi ordine” a Strâmtorii Ormuz, după ce a tras focuri de avertisment asupra unei nave care ar fi urmat o „rută neautorizată”, potrivit AFP și Reuters. La scurt timp, Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a anunțat că forțele sale au început o a treia rundă de atacuri împotriva Iranului. CENTCOM a mai precizat că nava lovită de Iran, GFS Galaxy, este o navă portcontainer sub pavilion cipriot și a suferit „daune semnificative la sala mașinilor”, iar un membru al echipajului civil este dat dispărut. Separat, Centrul de Operațiuni Comerciale Maritime al Regatului Unit (UKMTO) a transmis că membrii echipajului unei nave portcontainer despre care s-a raportat că a suferit avarii în apropierea Strâmtorii Ormuz duminică dimineața au fost nevoiți să abandoneze nava. De ce contează Succesiunea de acțiuni revendicate de IRGC — atacul asupra unei baze din Iordania și anunțul de închidere a Strâmtorii Ormuz — indică o creștere a riscului operațional și de securitate în regiune, cu potențial de afectare a traficului maritim și a fluxurilor energetice, pe fondul intensificării schimburilor de lovituri între SUA și Iran. Informațiile despre efectele atacului asupra bazei „Prințul Hassan” provin din declarațiile IRGC preluate de presa de stat iraniană. [...]
