Știri
Știri din categoria Bănci
Uniunea Europeană a avut în 2024 cu aproape 11.000 de bancomate mai puțin, un nou semnal al retragerii infrastructurii bancare fizice și al mutării serviciilor către canale digitale, potrivit Economedia, care citează raportul anual „Facts & Figures” publicat de Federația Bancară Europeană (EFB).
La finalul lui 2024, în UE erau 308.646 bancomate, cu 10.927 mai puține decât în 2023, ceea ce înseamnă o medie de 1.456 de locuitori per bancomat. Diferențele între state rămân mari: Austria este între țările cu cea mai mare densitate (un bancomat la 677 de locuitori), în timp ce în Suedia raportul ajunge la 7.000 de locuitori per bancomat.
Scăderea numărului de bancomate vine pe fondul unei contracții mai ample a prezenței fizice a băncilor. Raportul EFB indică și o reducere a numărului de instituții de credit din UE cu 4.834 față de anul precedent (minus 1,9%). În același timp, la sfârșitul lui 2024 existau cu 39,4% mai puține instituții bancare decât în 2009.
Și rețeaua de sucursale a continuat să se restrângă: numărul acestora a scăzut în 2024 cu 2,5% față de 2023, la 126.952. Pe termen lung, contracția cumulată a ajuns la 43% față de 2008.
În structura pieței, Germania (27%), Polonia (11%) și Italia (11%) cumulau 49% din totalul instituțiilor de credit din UE la finalul lui 2024.
Recomandate
UniCredit nu își închide operațiunile din Rusia , o decizie care menține expunerea grupului la un mediu cu risc ridicat și la potențiale constrângeri de reglementare, potrivit profit.ro . Informația este relevantă pentru piața bancară europeană deoarece retragerea din Rusia a devenit, în ultimii ani, un test de conformare și de gestionare a riscurilor pentru grupurile financiare cu prezență locală, în contextul sancțiunilor și al presiunilor de reducere a activităților. Materialul consultat nu oferă detalii suplimentare despre calendar, dimensiunea operațiunilor vizate sau pașii concreți pe care UniCredit îi are în vedere, astfel că rămâne neclar dacă banca urmărește o reducere graduală a expunerii sau o menținere a activității la niveluri similare. Ce urmează: în lipsa unor informații operaționale în articol, următorul reper va fi comunicarea oficială a grupului privind strategia pentru Rusia și eventualele condiții (de piață sau de reglementare) care ar putea schimba această decizie. [...]
Banca Transilvania își ajustează programul în perioada 10–13 aprilie , cu unități deschise în centre comerciale în anumite intervale și cu alternative de banking disponibile non-stop, potrivit Banca Transilvania . Anunțul, publicat pe 7 aprilie 2026, vizează modul în care clienții pot accesa serviciile băncii în zilele din jurul Paștelui, inclusiv prin bancomate și canale la distanță. BT precizează că programul din agențiile aflate în centre comerciale poate varia în funcție de orarul fiecărui mall și recomandă verificarea înainte de vizită, precum și programarea online pentru prioritate. „Am pregătit pentru tine aceste informații despre banking cu BT în perioada Paștelui, pentru a ști exact care sunt alternativele de banking non-stop sau unde ne găsești în agenții.” Programul anunțat pentru unitățile BT din centrele comerciale este următorul: 10 aprilie: 12:00–18:00, deschise unitățile BT din centrele comerciale 11 aprilie: program normal în toate unitățile din centrele comerciale 12 aprilie: zi liberă 13 aprilie: 12:00–18:00, deschise unitățile BT din centrele comerciale Pentru operațiuni uzuale, banca indică drept opțiuni bancomatele BT Express Plus (consultare sold, depuneri și retrageri de numerar, schimb valutar, activarea cardului și administrarea PIN-ului), precum și canale de banking la distanță precum BT Pay, BT Go, BT Pay Web, BT Visual Help și Raul (asistent pentru conturile de firmă, disponibil pe WhatsApp). Pentru asistență, BT menționează BT Contact Center & Customer Care (0264 308 028) și adresa [email protected] , alături de instrumente bazate pe inteligență artificială, precum AI Search pe site și Chat BT din aplicația BT Pay. [...]
ING Bank România a înregistrat întârzieri la procesarea unor plăți , inclusiv salarii, pensii și alocații, pe fondul unui volum ridicat de tranzacții, potrivit Economica.net . Situația a fost semnalată miercuri, 8 aprilie 2026, de angajați ai Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) care au conturi la ING și au constatat că nu le-au intrat salariile la data obișnuită. Conform informațiilor publicate, problema i-a afectat pe cei care încasează veniturile pe carduri și conturi deschise la ING, în timp ce colegi ai acestora, cu conturi la alte bănci, au primit banii în mod normal. În paralel, Economica.net notează că au fost identificate cazuri similare și în alte instituții, inclusiv în zona plăților de pensii și alocații. Nemulțumirile au fost amplificate de lipsa unor explicații punctuale în primele ore, iar clienții au primit mesaje care indicau întârzieri din cauza numărului mare de tranzacții. Contactați telefonic, reprezentanții ING ar fi transmis același tip de răspuns, prin intermediul unui sistem automatizat. „Pe parcursul zilei de astăzi, am înregistrat un volum dublu al operațiunilor de procesare a plăților față de o zi obișnuită, fapt care a generat întârzieri în finalizarea transferurilor. Ne cerem scuze pentru disconfortul creat și dorim să îi asigurăm pe clienții noștri că echipele au fost implicate activ în procesarea tuturor plăților, astfel încât pâna la finalul zilei toate sumele au fost debitate in contul beneficiarilor.” Banca a indicat, așadar, că întârzierile ar urma să fie recuperate în cursul aceleiași zile, iar toate plățile să fie procesate până la finalul zilei de 8 aprilie. ING este una dintre cele mai mari bănci din România după numărul de clienți cu conturi curente, iar astfel de sincope pot afecta un număr mare de beneficiari atunci când apar blocaje la procesarea transferurilor în masă. [...]
UniCredit va contesta raportul preliminar al Consiliului Concurenței după investigația privind o posibilă înțelegere între bănci la stabilirea ROBOR, potrivit Profit.ro . Banca a informat Bursa de Valori București (BVB), unde are obligațiuni listate, că a primit documentul și că va contesta concluziile, inclusiv în privința amenzilor propuse. Raportul preliminar a fost emis în urma investigației declanșate din oficiu de Consiliul Concurenței la 24 octombrie 2022, care vizează o presupusă practică concertată privind „fixarea” (procedura de stabilire) coordonată a valorii ROBOR de către cele 10 bănci participante la stabilirea indicelui. UniCredit susține că raportul este o etapă intermediară și nu reprezintă, în sine, o decizie cu efecte juridice. „Raportul sus-menționat reprezintă o etapă intermediară din cadrul procedurilor derulate de către Consiliul Concurenței in legătura cu această investigație și nu constituie o decizie generatoare de efecte juridice.” Conform Profit.ro , băncile au la dispoziție 30 de zile pentru a formula apărări și opinii înainte ca instituția să își însușească sau nu raportul și să adopte o decizie formală. O eventuală decizie de amendare este așteptată în mai-iunie, înainte de expirarea actualului mandat al conducerii Consiliului Concurenței, mai notează publicația. În comunicarea transmisă BVB, UniCredit afirmă că respectă cerințele legale și de reglementare și că va continua să trimită argumente împotriva concluziilor raportului preliminar și a sancțiunii propuse, urmând să își susțină poziția în etapele viitoare ale procedurii. Anunțuri similare la bursă au făcut și alte bănci vizate, inclusiv BCR, Banca Transilvania și BRD. Investigația vizează 10 instituții care participă la calculul ROBOR: Banca Transilvania, BCR, BRD-Societe Generale, ING Bank, Raiffeisen Bank, CEC Bank, UniCredit Bank, OTP Bank România, EximBank și Intesa Sanpaolo România. [...]
Banca Transilvania este banca principală pentru 70% dintre brandurile românești de top , conform unei analize publicate de Ziarul Financiar . Această ediție a analizei „Branduri românești” evidențiază rolul semnificativ al Băncii Transilvania în ecosistemul economic local, fiind implicată în deciziile și planurile companiilor românești de succes. Analiza, lansată în martie 2026, cuprinde 100 de branduri românești care au avut un impact semnificativ asupra economiei naționale. Aceste companii provin din diverse orașe ale țării, inclusiv București, Cluj, Bacău, Iași, Sibiu, Brașov, Timișoara, Alba, Craiova, Buzău, Satu Mare și Arad. Pentru Banca Transilvania, a fi banca principală pentru aceste companii înseamnă nu doar furnizarea de servicii bancare, ci și participarea activă în dezvoltarea și implementarea strategiilor lor de afaceri. Banca joacă un rol esențial într-un ecosistem economic în care fiecare jucător contribuie la creșterea și dezvoltarea societății. „Pentru Banca Transilvania, înseamnă să fie parte din deciziile, planul și curajul lor, dar – la nivel mult mai mare – să aibă un rol activ într-un ecosistem în care fiecare jucător contribuie și aduce ceva valoros economiei și societății.” În prezent, peste 550.000 de companii, de la start-up-uri la corporații mari, colaborează cu Banca Transilvania. Aceasta se numără și ea printre brandurile românești remarcate de Ziarul Financiar în cadrul analizei. Lista orașelor din care provin aceste companii include: București Cluj Bacău Iași Sibiu Brașov Timișoara Alba Craiova Buzău Satu Mare Arad Această implicare a Băncii Transilvania subliniază importanța sa ca pilon financiar pentru companiile românești și contribuția sa la dezvoltarea economică a țării. În plus, banca își extinde constant serviciile și inițiativele pentru a sprijini inovația și creșterea economică, așa cum reiese și din alte proiecte și parteneriate recente. [...]
Succesul Revolut în România indică o cerere neacoperită de băncile locale , potrivit Profit.ro , care relatează declarațiile lui Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, făcute la Conferința The Economist, eveniment la care Profit.ro este partener. Chirițoiu a legat creșterea Revolut de existența unei nevoi în piață pe care sistemul bancar autohton nu a reușit să o satisfacă, sugerând că adoptarea rapidă a serviciilor fintech (companii de tehnologie financiară) reflectă așteptări ale clienților privind produse și experiențe digitale. „Succesul Revolut în România arată că a fost cerere, pe care sistemul bancar autohton nu a acoperit-o”, spune Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliul Concurenței, la Conferința The Economist, cu Profit.ro partener. Mesajul vine în contextul în care competiția pe zona serviciilor financiare digitale s-a intensificat, iar soluțiile de tip aplicație mobilă au câștigat teren în rândul consumatorilor. Din perspectiva autorității de concurență, astfel de evoluții pot semnala atât schimbări de comportament, cât și spații rămase neacoperite de oferta tradițională. În materialul video publicat de Profit.ro, intervenția șefului Consiliului Concurenței este prezentată ca un exemplu de discuție despre dinamica pieței bancare și despre felul în care intrarea unor jucători noi poate pune presiune pe instituțiile consacrate să își adapteze produsele și canalele de distribuție. [...]
