Știri
Știri din categoria Apărare

Ucraina vrea să mute apărarea aeriană „în larg” cu o linie de drone interceptoare pentru protejarea Odessei, într-o încercare de a reduce presiunea atacurilor rusești asupra principalului port de la Marea Neagră, potrivit Kyiv Post. Planul, prezentat de președintele Volodîmîr Zelenski la Odesa, mizează pe lansarea dronelor interceptoare de pe mai multe platforme navale, inclusiv de pe drone de suprafață, pentru a crea o „linie” de protecție deasupra mării.
Zelenski a spus, într-o întâlnire cu absolvenți și cadeți ai Institutului Forțelor Navale, că industria de apărare din Ucraina produce deja „sute de mii” de drone interceptoare, dar că provocarea este modul de utilizare în mediul maritim.
„Cunoștințele de care avem nevoie sunt să avem o linie de apărare pe mare și să desfășurăm acolo drone interceptoare de pe diverse platforme, astfel încât să avem o linie care protejează Odesa în aer”, a declarat Zelenski. „Lansarea interceptoarelor de pe drone navale prezintă noi provocări tehnice.”
Unghiul operațional este explicit: războiul a mutat accentul de la nave mari la sisteme fără echipaj, iar Ucraina încearcă să transforme acest avantaj într-o arhitectură de apărare care să intercepteze amenințările înainte să ajungă la oraș și infrastructura portuară.
Președintele ucrainean a afirmat că armata are capacitatea operațională de a desfășura între 100 și 200 de drone navale într-o singură operațiune și că astfel de sisteme au fost folosite inclusiv împotriva elicopterelor inamice.
În cadrul vizitei în regiunea Odesa, Zelenski a avut și o ședință cu comanda Marinei ucrainene pe tema securității maritime, cu accent pe contramăsuri la atacurile rusești cu rachete și cu muniții de tip „Shahed” (drone kamikaze de concepție iraniană, folosite pe scară largă de Rusia).
Inițiativa „liniei” de interceptare vine pe fondul prezentării recente a „Sea Trident”, un vehicul subacvatic autonom (AUV – dronă subacvatică ce poate executa misiuni fără control permanent) dezvoltat de compania ucraineană Global Mark și expus la Eurosatory, la Paris.
Specificațiile prezentate în material includ:
Potrivit producătorului, platforma ar putea fi folosită pentru lovituri, logistică și livrare de încărcături, precum și pentru neutralizarea vehiculelor subacvatice ostile.
Pentru Odesa, miza este direct operațională: dacă Ucraina reușește să împingă interceptarea amenințărilor „în larg”, poate reduce riscul asupra portului și asupra infrastructurii critice conectate la exporturi și aprovizionare. Materialul nu oferă un calendar de implementare și nici detalii despre tipurile de interceptoare sau despre integrarea lor cu apărarea antiaeriană existentă, dar indică direcția: o apărare stratificată în care dronele navale devin platforme de lansare pentru interceptare aeriană deasupra mării.
Recomandate

Ucraina pune pe agenda Germaniei o urgență operațională, muniția pentru Patriot , după ce Volodimir Zelenski a discutat telefonic cu cancelarul Friedrich Merz despre întărirea apărării aeriene, potrivit Agerpres . Convorbirea are loc la două zile după un atac masiv rusesc cu rachete asupra Kievului, soldat cu 30 de morți. Zelenski a transmis că „rachetele pentru sistemele Patriot sunt în prezent principala prioritate”, iar discuția cu Merz s-a concentrat pe modalități de a procura mai multă muniție pentru aceste sisteme de apărare aeriană. De ce contează: Patriot rămâne „gâtul de sticlă” al apărării antiaeriene În evaluarea prezentată în material, apărarea aeriană a Ucrainei are o rată relativ ridicată de interceptare a dronelor și a rachetelor de croazieră, dar este „în mare parte neputincioasă” în fața rachetelor balistice. În acest context, Patriot – sistem fabricat în SUA – este descris drept cea mai eficientă soluție, însă Ucraina ar avea doar câteva astfel de sisteme. Un element suplimentar de presiune operațională este că furnizarea de muniție pentru Patriot ar fi devenit mai dificilă după războiul SUA împotriva Iranului, notează dpa, agenția citată de Agerpres. Ce rol își asumă Berlinul Germania a transferat deja unități Patriot către Kiev și asistă Ucraina în procurarea de rachete pentru acestea. Partea germană a comunicat succint despre convorbire, precizând că Zelenski l-a informat pe Merz asupra consecințelor loviturilor aeriene de joi. Potrivit unui purtător de cuvânt, Zelenski i-a mulțumit cancelarului pentru sprijin, în special pe componenta de apărare aeriană, iar Merz a reafirmat că Ucraina se poate baza pe sprijinul Germaniei. Context politic: Zelenski respinge afirmațiile Moscovei În aceeași convorbire, Zelenski a respins afirmația președintelui rus Vladimir Putin potrivit căreia trupele ruse ar fi cucerit complet orașul ucrainean Kostiantînivka, din estul țării. Liderul ucrainean a susținut, totodată, că Putin ar încerca să „înșele lumea” și pe președintele american Donald Trump, în ajunul celebrării a 250 de ani de la obținerea independenței SUA. [...]

Ucraina își repoziționează industria de apărare ca „motor” de producție pe termen lung , iar președintele Volodîmîr Zelenski le-a cerut ministerelor de Externe și Apărării să obțină finanțare internațională suplimentară pentru a susține ritmul, potrivit Kyiv Post . Mesajul vine după o ședință a Statului Major al Comandantului Suprem, în care tema centrală a fost extinderea producției interne de armament. Zelenski a spus că Ucraina a ajuns la o capacitate de producție care, „pe termen lung”, ar putea depăși Rusia la capitolul arme „tehnologice” (high-tech), cu participarea principalilor producători de armament ai țării. Discuțiile au vizat, între altele, drone, sisteme robotizate terestre, dezvoltarea de rachete și capabilități de război electronic (EW – utilizarea spectrului electromagnetic pentru a bruia, intercepta sau proteja comunicații și senzori). Miza: bani externi pentru a scala producția După întâlnire, Zelenski a cerut intensificarea demersurilor către partenerii internaționali pentru finanțare suplimentară destinată industriei de apărare ucrainene, afirmând că așteaptă „rezultate concrete și acorduri”. În logica prezentată de președinte, investițiile în producția de apărare a Ucrainei ar echivala cu investiții în „forțarea” Rusiei spre pace, iar cooperarea ar trebui văzută ca un rezultat comun. Accelerație pe rachete, apărare antiaeriană și război electronic Zelenski a anunțat și o revizuire a programului de rachete, inclusiv lucrări la rachete balistice produse intern și la sisteme de apărare antibalistică. Potrivit acestuia, au fost identificate măsuri pentru accelerarea producției, testării și introducerii în serviciu a noilor capabilități. În paralel, livrările de sisteme de apărare antiaeriană au rămas în prim-plan: Zelenski a spus că acestea vor fi „prioritatea-cheie” a diplomației ucrainene în zilele următoare. Presiune prin lovituri la distanță, cu efecte în interiorul Rusiei Președintele ucrainean a mai afirmat că loviturile la distanță ale Ucrainei arată că presiunea sporită asupra Rusiei îi afectează direct capacitatea de a purta războiul și că limitarea capabilităților militare ruse depinde de creșterea vizibilității consecințelor războiului pentru societatea rusă. În context, materialul notează extinderea loviturilor ucrainene în profunzimea teritoriului rus și menționează un atac asupra rafinăriei Ufa, la peste 1.300 km de linia frontului, precum și asupra unei facilități militar-industriale din regiunea Penza, care ar produce componente pentru rachete. Textul citează și o analiză Bloomberg, potrivit căreia această extindere ar marca o schimbare față de fazele anterioare ale războiului, când alertele erau în mare parte limitate la regiunile ruse de la granița cu Ucraina. [...]

Ucraina își extinde campania de degradare a logisticii ruse prin lovituri coordonate asupra unei baze aeriene din Crimeea și a unor noduri de transport și depozitare a muniției din est și sud, potrivit Kyiv Post , care citează Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei. Atacul nocturn de duminică, 5 iulie, a vizat aerodromul militar Gvardiyske din Crimeea ocupată, descris ca una dintre bazele principale ale aviației tactice ruse. Statul Major a precizat că aerodromul este folosit pentru dislocarea aviației operativ-tactice și navale, pentru misiuni de luptă, logistică și mentenanța tehnică a echipamentelor aeronautice. Amploarea pagubelor era „în curs de evaluare” la momentul publicării. Ținte logistice: poduri rutiere și depozite de muniție În paralel, forțele ucrainene au lovit două poduri rutiere considerate strategice în regiunea Donețk, pe rute folosite frecvent de Rusia pentru transport către linia frontului: podul peste râul Hruzkyi Yalanchyk, în apropiere de Huselnykove; podul peste râul Kalmius, în apropiere de Staromarivka. Tot în cadrul operațiunii au fost vizate trei depozite de muniție rusești, localizate lângă Makiivka (Donețk), Dovzhansk (Luhansk) și Preobrazhenka (Herson). Context: presiune susținută asupra aviației și infrastructurii din Crimeea Lovitura din 5 iulie vine după o săptămână intensă de operațiuni ucrainene împotriva puterii aeriene ruse și a infrastructurii de aviație din teritoriile ocupate. Publicația notează că, pe 3 iulie, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat atacuri cu drone asupra aerodromurilor Saky și Gvardiyske, parte a unei campanii de 40 de zile aprobată de președintele Volodîmîr Zelenski, menită să crească presiunea asupra Rusiei. Conform datelor preliminare comunicate de SBU, în acea operațiune ar fi fost lovite șapte hangare la Saky, iar „cel puțin șapte aeronave” (inclusiv Su-30SM, Su-30 și Su-24) ar fi fost distruse sau avariate. SBU a mai raportat lovirea a două hangare la Gvardiyske folosite pentru stocarea dronelor Shahed. Separat, pe 4 iulie, Direcția Principală de Informații a Ucrainei (HUR) a prezentat detalii despre un atac cu drone din 26 iunie asupra aerodromului Belbek, susținând că a fost distrus un avion de vânătoare MiG-29 și o unitate de alimentare cu energie a aerodromului. Pentru mediul de afaceri și logistică, semnalul principal este că Ucraina își concentrează tot mai mult efortul pe „gâturile de sticlă” ale aprovizionării – poduri, depozite și baze aeriene – cu potențial de a crește costurile și timpii de transport militar ai Rusiei în zonele de front. [...]

Ucraina a introdus un mecanism centralizat pentru recrutarea voluntarilor străini , transferând logistica și partea de documente către companii ucrainene licențiate, care trebuie să treacă un proces de verificare și să depună o garanție substanțială, potrivit Kyiv Post . Miza este reducerea riscurilor legale și de securitate și standardizarea unui flux de recrutare care, până acum, a funcționat parțial pe aranjamente informale. Noul cadru prevede că doar companiile înregistrate în Ucraina și acreditate de guvern pot lucra cu străinii și apatrizii care vor să se înroleze. Ministrul apărării, Mykhailo Fedorov , spune că firmele trebuie să îndeplinească criterii legale și de securitate, să nu aibă legături cu Rusia, să nu fie vizate de sancțiuni și să depună o garanție de 5 milioane hrivne (aprox. 560.000 lei) înainte de a opera în acest domeniu. Cum se schimbă operațional recrutarea După acreditare, companiile devin „interfața” pentru candidat, de la primul contact până la semnarea contractului cu forțele armate ucrainene. Procedura acoperă întregul traseu: documente, verificări, evaluare medicală, instruire de bază și integrarea în unități. Pachetul de sprijin pentru fiecare candidat este plafonat la 300.000 hrivne (aprox. 75.000 lei), sumă care include, conform materialului, transportul, asigurarea, cazarea și hrana și se plătește în tranșe, pe măsură ce etapele sunt finalizate. Răspundere și control: cine plătește dacă recrutarea eșuează Un element-cheie al noilor reguli este mutarea răspunderii către firmele de recrutare: acestea trebuie să garanteze legalitatea procedurilor și autenticitatea documentelor depuse în numele voluntarilor. În plus, dacă un candidat nu trece comisia medicală militară sau refuză să semneze contractul, compania este obligată să acopere costurile de întoarcere în țara din care a plecat, potrivit declarațiilor lui Fedorov citate în articol. De ce contează: semnal de reglementare înainte de summitul NATO Kyiv Post notează că reforma vine înaintea summitului NATO de la Ankara , programat pe 7-8 iulie, și transmite partenerilor că înrolarea străinilor este tratată ca o contribuție reglementată și administrată de stat, nu ca un canal informal. În același timp, autoritățile susțin că obiectivul este extinderea bazei de recruți motivați, cu verificări mai stricte și proceduri uniforme, pentru a limita abuzurile și riscurile de securitate. [...]

Criticile ucrainene la adresa Skynex ridică un risc operațional pentru achizițiile României , care a contractat sisteme similare Rheinmetall de peste 1,4 miliarde de euro, fără TVA, potrivit Adevărul . Un raport al militarilor ucraineni, publicat de Stern și preluat de site-ul de specialitate Militarnyi, descrie performanța sistemului antiaerian german Skynex într-un atac cu drone rusești Shahed asupra unei facilități industriale din vestul Ucrainei, în luna aprilie. Concluzia raportului este că sistemul „a demonstrat o slabă eficiență” în combaterea dronelor, deși ar fi avut „mai multe ocazii” de interceptare. Ce probleme tehnice reclamă raportul ucrainean Apărarea antiaeriană a facilității ar fi fost asigurată de două sisteme Skynex, care cumulau 8 unități artileristice cu tunuri de 35 mm, două stații radar și două posturi de comandă. În pofida acestui dispozitiv, dronele au lovit ținta, iar militarii ucraineni pun eșecul pe seama unor defecțiuni și rateuri ale sistemului de control și dirijare a focului. În raport se menționează că, în doar câteva minute, „3 din cele 8 unități antiaeriene au dat eroare”, din motive care ar fi inclus: defecțiuni la sistemul hidraulic; defecțiuni ale radarului de urmărire a țintelor; blocarea mecanismului de încărcare a muniției. În final, „doar 2 din cele 8 tunuri” ar fi putut menține urmărirea țintelor aeriene, iar concluzia ucrainenilor este că echipamentele „au demonstrat o performanță operațională slabă” și s-au comportat „extrem de ineficient”. Rheinmetall a refuzat să comenteze criticile, însă un purtător de cuvânt a susținut că sistemele companiei s-au dovedit până acum „extrem de eficiente și de încredere” în Ucraina. Miza pentru România: contracte de peste 1,4 miliarde de euro, fără TVA În paralel, România are în derulare achiziții de sisteme antiaeriene și muniție de la Rheinmetall, prin programul SAFE , cu o valoare totală care depășește 1,4 miliarde de euro (aprox. 7,1 miliarde lei), fără TVA, conform datelor citate. Componentele menționate sunt: 7 sisteme artileristice Skynex dislocabile, cu capabilități C-RAM și C-UAS (antidronă), pentru misiuni specifice ale unităților care vor fi înzestrate cu acestea, conform MApN (detalii în materialul Adevărul ); contract Skynex de 476 milioane de euro (aprox. 2,4 miliarde lei), fără TVA; sisteme Skyranger 35 (varianta mobilă a Skynex) de 470 milioane de euro (aprox. 2,4 miliarde lei), fără TVA (context în materialul Adevărul ); 2 sisteme CIWS de tip Millennium pentru Forțele Navale, 36 milioane de euro (aprox. 180 milioane lei), fără TVA; muniție de 35 mm de 450 milioane de euro (aprox. 2,3 miliarde lei), pentru Gepard, Skynex, Skyranger și Millennium. În acest context, criticile venite din utilizarea în condiții reale de luptă indică un potențial risc de performanță și disponibilitate tehnică, relevant pentru planificarea operațională și pentru modul în care România își calibrează capabilitățile antidronă și de apărare apropiată odată cu intrarea acestor sisteme în dotare. [...]

Armata israeliană condiționează menținerea încetării focului în Liban de respectarea acordului și avertizează că poate relua rapid operațiuni ofensive , potrivit HotNews . Mesajul a fost transmis duminică de șeful armatei israeliene, generalul-locotenent Eyal Zamir , în timpul unei vizite la trupe israeliene aflate în apropierea cetății Beaufort, în sudul Libanului. Zamir a spus că armata israeliană „va continua să acționeze de o manieră decisivă împotriva amenințărilor dinspre teritoriul libanez” și că rămâne pregătită să treacă „rapid la operațiuni ofensive” dacă încetarea focului va fi încălcată. Ce cere Israelul armatei libaneze În același context, șeful armatei israeliene a indicat explicit rolul forțelor armate libaneze în arhitectura de securitate post-acord, afirmând că acestea trebuie să-și îndeplinească angajamentele „în conformitate cu acordul istoric” și să acționeze pentru eliminarea „teroriștilor Hezbollah și infrastructurilor teroriste din zonă”. Contextul operațional: Beaufort și rețeaua de tuneluri După ce a cucerit la finalul lunii mai cetatea Beaufort — o fortăreață din perioada Cruciadelor, situată la câțiva kilometri nord de frontiera Israel–Liban — armata israeliană a anunțat că a descoperit sub edificiu o rețea de tuneluri atribuită Hezbollah, organizație descrisă în material ca proiraniană. Cetatea Beaufort a mai fost folosită ca bază de către forțele israeliene în perioada ocupației din sudul Libanului, până în anul 2000. Cum s-a ajuns la încetarea focului și ce urmează Potrivit informațiilor din material, războiul s-a reluat în Liban pe 2 martie, după ce Hezbollah a atacat teritoriul israelian „în semn de sprijin pentru Iran”, în contextul unei ofensive israeliano-americane care viza Iranul. Israelul a răspuns cu bombardamente și o ofensivă terestră, în paralel cu apeluri la evacuarea unor zone din sudul Libanului. Un protocol al acordului semnat pe 17 iunie între Teheran și Washington a permis intrarea în vigoare a unui acord fragil de încetare a focului în Liban din 21 iunie, înaintea semnării, pe 26 iunie, a unui acord-cadru între Liban și Israel pentru o „pace durabilă”. În acest cadru, avertismentul transmis de Zamir indică faptul că reluarea ostilităților ar putea fi declanșată de încălcarea încetării focului și de nerespectarea obligațiilor asumate pe teren. [...]