Contează
Contează
Știri relevante din 10 octombrie 2026
Pulsul pieței
Valute, mărfuri și mișcări cheie.
EUR/RON5,34140,10%
USD/RON4,76120,42%
GBP/RON6,30290,05%
CHF/RON5,72800,04%
HUF/RON0,01460,45%
XAU/RON640,89291,17%
Flux stiri Xchg
Ultima actualizare: 09 octombrie 2026, ora 22:22
Prognoze: deficitul bugetar al României ar putea coborî la circa 6% din PIB în acest an - economiștii condiționează majorările de pensii și salarii de tăieri de cheltuieli și colectare mai bună
Reducerea deficitului spre 6% din PIB ar putea redeschide discuția despre majorări de pensii și salarii, dar numai cu tăieri de cheltuieli și colectare mai bună , potrivit Știrile Pro TV . Scăderea ar veni după un an în care deficitul a fost de 9,3%, însă economiștii avertizează că spațiul bugetar rămâne limitat de angajamentele asumate față de Comisia Europeană . România ar putea încheia anul cu un deficit bugetar de aproximativ 6% din PIB, sub estimările inițiale, iar anul viitor s-ar apropia de 5%, conform ultimelor prognoze economice menționate în material. Chiar și așa, nivelul deficitului este încă ridicat, iar reducerea lui ar trebui să continue, inclusiv prin limitarea cheltuielilor statului. Ce condiții sunt invocate pentru creșteri de pensii și salarii În acest context, viitorul Guvern ar putea include în programul său majorări de pensii și salarii, dar condiția este ca banii să fie găsiți în interiorul bugetului, fără a deraia traiectoria de reducere a deficitului. Economiștii citați indică două direcții principale: tăierea cheltuielilor din instituțiile publice; creșterea încasărilor la buget prin combaterea evaziunii fiscale și o colectare mai bună a taxelor de către ANAF . „Practic, trebuie să luăm bani din altă parte, iar cel mai corect mod de a face acest lucru este să reducem cheltuielile publice. Pentru a avea creșteri de salarii și pensii, mai ales de pensii.” Energie: Comisia Europeană pregătește măsuri, decizia rămâne la Guvern Pe lângă tema deficitului, materialul notează că ar putea apărea „vești bune” și la facturile de energie. Comisia Europeană urmează să anunțe măsuri pentru reducerea prețurilor, care rămân ridicate în UE, inclusiv în România. Printre opțiunile prezentate se află: prelungirea mecanismului de criză care permite statelor membre să acorde ajutoare financiare consumatorilor și companiilor; cumpărarea gazelor „la comun”, în cantități mai mari, pentru prețuri mai bune; recomandarea de reducere a taxelor la electricitate, care ar reprezenta aproximativ un sfert din prețul plătit de consumatori. Decizia finală privind aplicarea acestor opțiuni ar aparține viitorului Guvern, potrivit materialului. Context european: posibilă redistribuire de fonduri pentru apărare Știrile Pro TV mai menționează că România ar putea primi bani suplimentari pentru apărare prin programul european SAFE, în condițiile în care aproximativ 20 de miliarde de euro ar urma să fie redistribuite după ce unele state, inclusiv Italia și Ungaria, ar fi decis să împrumute mai puțin decât li se alocase inițial.
Luca Niculescu ia în calcul un guvern PSD cu sprijin extern - varianta ar putea ajunge să depindă de cele 13 voturi ale SOS România
Negocierile pentru învestirea Guvernului Niculescu riscă să ducă la o majoritate fragilă, dependentă de SOS România , pe fondul blocajului dintre PSD și PNL, potrivit Știrile Pro TV . În contextul în care refacerea coaliției PSD–PNL–UDMR este prezentată ca „aproape imposibilă”, iar PSD ar fi exclus din start un cabinet format doar din tehnocrați, discuțiile se restrâng la două formule de guvern. Tensiunea politică este alimentată și de schimbul de mesaje publice dintre Sorin Grindeanu , care a cerut refacerea coaliției, și vicepremierul PNL Oana Gheorghiu, care a respins ideea. Varianta 1: guvern monocolor PSD, cu voturi de instalare de la PNL și UDMR Prima opțiune descrisă este un Executiv monocolor PSD, cu Luca Niculescu prim-ministru și toate ministerele la social-democrați. În acest scenariu, PNL și UDMR ar vota învestirea, dar ar trece ulterior în opoziție. Conform calculelor prezentate, un astfel de guvern ar primi sprijin și de la Minoritățile naționale, UPR, PACE și neafiliați, iar majoritatea ar fi „extrem de confortabilă”, peste 291 de voturi. Varianta 2: PSD plus „conservatorii” din PNL, cu risc de dependență de SOS România A doua formulă pornește de la ideea că PSD nu ar dori să-și asume singur responsabilitatea guvernării, astfel că ar putea coopta „tabăra conservatoare” din PNL, chiar cu riscul excluderii acestora din partid, într-un guvern „similar cu cel propus de Adrian Veștea”. Aritmetica descrisă de sursă indică însă o problemă de prag: de la cele 127 de voturi ale PSD s-ar adăuga 20 de voturi din zona liberal-conservatoare, plus sprijin de la Minorități, UPR, PACE și 12 neafiliați (din totalul de 22). Chiar și cu un vot favorabil din partea UDMR, despre care Kelemen Hunor ar fi spus că ar putea exista „cu anumite obiecții”, totalul nu ar atinge minimul necesar de 233 de voturi. În acest punct, soluția ar putea veni de la SOS România: cele 13 voturi ale partidului ar asigura învestirea, ceea ce ar transforma formațiunea într-un actor-cheie pentru stabilitatea parlamentară a viitorului guvern. Ce urmează: termen pentru program și listă de miniștri Luca Niculescu ar urma să continue negocierile săptămâna viitoare, iar rezultatul lor va influența decizia de a-și depune sau nu mandatul. Potrivit sursei, până joi trebuie depuse în Parlament programul de guvernare și lista cabinetului de miniștri.
Eurostat: România are cea mai mare pondere a călătoriilor interne din UE, cu 89% din total - în 2025, europenii au cheltuit mai mult pe deplasările în străinătate decât pe cele din țară
România conduce UE la ponderea călătoriilor interne, un semnal că banii din turism rămân în țară, dar la valori mai mici decât în deplasările externe , potrivit datelor Eurostat prezentate de Știrile Pro TV . La nivelul Uniunii Europene, în 2025 au fost consemnate 1,20 miliarde de călătorii în interes personal și de afaceri, în creștere cu 1,4% (17 milioane de călătorii) față de 2024. Din total, 848 de milioane au fost călătorii interne (70%), iar 264 de milioane (22%) au fost călătorii în străinătate, dar în interiorul UE. Per ansamblu, 92% din călătoriile rezidenților UE au avut loc în interiorul blocului comunitar, conform Agerpres . România: 89% din călătorii, în interiorul țării România a avut cea mai mare pondere a călătoriilor interne în totalul deplasărilor, cu 89%. Urmează Spania (87%), apoi Grecia, Franța și Portugalia (fiecare cu 85%). La polul opus, Luxemburg a raportat o pondere de 5%, urmat de Belgia (29%) și Malta (32%). Pentru România, Eurostat indică o scădere ușoară a ponderii călătoriilor interne, de la 90% în 2024 la 89% în 2025. Unde se duc cheltuielile: mai puține călătorii externe, dar mai mulți bani Deși numărul călătoriilor interne a fost mai mare, cheltuielile totale au fost mai ridicate pentru călătoriile în străinătate. În 2025, rezidenții UE au cheltuit: 266,2 miliarde de euro (aprox. 1.331 miliarde lei) pentru călătorii interne; 379,4 miliarde de euro (aprox. 1.897 miliarde lei) pentru călătoriile în străinătate. Structura cheltuielilor arată că, la călătoriile interne, cazarea și transportul au depășit împreună jumătate din total: 34% (90,3 miliarde euro) pentru cazare și 21% (56 miliarde euro) pentru transport. La călătoriile în străinătate, cele mai mari sume au mers tot către cazare (35% sau 131,3 miliarde euro) și transport (32% sau 121,5 miliarde euro).
Un șofer din Marea Britanie își anulează în instanță o amendă de parcare cu ajutorul ChatGPT - disputa cu o firmă privată a durat trei ani, iar suma cerută a urcat până la circa 300 de lire
Un șofer din Marea Britanie a reușit să anuleze o amendă de parcare după trei ani de dispute , folosind ChatGPT pentru a-și redacta răspunsurile și apărarea trimisă instanței, potrivit Știrile Pro TV . Cazul arată cum un instrument de inteligență artificială poate reduce costurile și barierele administrative pentru persoane care contestă sancțiuni emise de companii private. Rafal Goral , 45 de ani, a povestit că a apelat la ChatGPT de fiecare dată când primea scrisori sau notificări, cerând ajutor pentru formularea răspunsurilor și pentru a înțelege pașii de urmat. Informațiile despre caz au fost relatate de The Independent, preluat de Știrile Pro TV. De la o întârziere de 16 minute la o dispută de trei ani Incidentul a avut loc în august 2023, pe Tower Road, în Newquay, unde bărbatul a parcat pentru o excursie la mare. El susține că a stat la o coadă lungă la automatul de plată, care nu accepta carduri, și a ales să plătească prin aplicația RingGo. Din cauza semnalului slab, instalarea aplicației și crearea contului au durat mai mult decât se aștepta. Deși a plătit parcarea, aproximativ două săptămâni mai târziu a primit o amendă de 100 de lire sterline (aprox. 580 lei), motivul invocat fiind că achitase la 16 minute după intrarea în parcare. Contestația a deschis un conflict prelungit cu Smart Parking Limited și cu societăți de recuperare a datoriilor, care a durat ani. Cum a fost folosit ChatGPT în corespondență și în apărarea pentru instanță Bărbatul spune că a folosit ChatGPT pentru a redacta răspunsurile la corespondența primită și pentru a-și pregăti apărarea pe care urma să o trimită instanței. „De la început până la sfârșit, de fiecare dată când primeam o scrisoare, întrebam ChatGPT ce ar trebui să fac. Îmi spunea ce să răspund, unde să merg și tot restul. Am făcut totul cu ajutorul inteligenței artificiale. Mi-a pregătit chiar și apărarea pe care am trimis-o instanței.” În timpul disputei, suma solicitată a crescut de la 100 la aproximativ 300 de lire sterline (aprox. 1.740 lei). Rafal Goral afirmă că a încercat să obțină sprijin și de la Citizens Advice, dar că inteligența artificială i-a fost mai utilă. Amenda, anulată înainte de proces După schimburi repetate de corespondență și o perioadă în care cazul a fost suspendat, bărbatul a fost informat că disputa urma să ajungă în instanță în octombrie 2026. Smart Parking Limited ar fi propus reducerea amenzii la 60 de lire sterline (aprox. 350 lei), ofertă pe care a refuzat-o. Pe 25 septembrie, cu câteva săptămâni înainte de proces, a primit un e-mail prin care era anunțat că atât cazul, cât și amenda au fost anulate. „De la început până la sfârșit, nu a fost vorba despre bani. Îmi permiteam să plătesc, dar era o chestiune de principiu. Dacă știi că ai dreptate, nu ar trebui să le plătești niciun ban.” Bărbatul a descris disputa ca o luptă inegală cu o companie mare și a spus că era pregătit să meargă în instanță. „Eram atât de pregătit să merg în instanță. Aș fi mers până la cele mai înalte instanțe. Am câștigat războiul fără să mai fie nevoie de ultima bătălie.” Potrivit relatării, el speră ca experiența să îi încurajeze și pe alții să își susțină drepturile atunci când consideră că au fost sancționați pe nedrept.
PSD îi cere lui Dominic Fritz să renunțe la președinția USR - invocă motivarea ICCJ în dosarul ANI și interdicția de 3 ani pentru funcții publice
PSD cere demisia lui Dominic Fritz de la conducerea USR, invocând efecte politice după decizia definitivă ANI . Potrivit Agerpres , social-democrații îi solicită lui Dominic Fritz să renunțe la funcția de președinte al USR și la „sinecura de la partid”, după motivarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) la decizia din 18 iunie, prin care Fritz a pierdut definitiv procesul cu Agenția Națională de Integritate (ANI) și a fost declarat în conflict de interese. PSD susține, într-un comunicat , că motivarea instanței îl „obligă moral și politic” pe Fritz să se retragă din fruntea partidului și afirmă că, prin condamnarea menționată, „Fritz și USR și-au compromis total dreptul de a se mai erija ca instanțe morale ale politicii românești”. Ce invocă PSD din motivarea ÎCCJ În mesajul citat de Agerpres, PSD afirmă că instanța ar fi argumentat că sancțiunea aplicabilă în cazul lui Dominic Fritz este interdicția de a mai ocupa funcții publice timp de trei ani , nu o amendă, și că Fritz ar fi luat o „decizie conștientă și deliberată” atunci când și-a exercitat funcția publică în condiții de conflict de interese. Social-democrații mai susțin că motivarea ar descrie rolul unui „referat de aprobare” semnat de Fritz pentru un proiect care ar fi favorizat un sponsor de campanie și menționează că sponsorul, consilier local, s-ar fi abținut de la vot la aprobarea proiectului. Solicitare de anchetă penală și atac la prefectul de Timiș PSD mai afirmă că motivarea instanței ar reclama deschiderea unei cercetări penale pentru abuz în serviciu împotriva prefectului de Timiș, despre care spune că ar fi încercat să îl scape pe Fritz de răspunderea legală. În același context, PSD citează din motivarea ÎCCJ ideea că interdicția de trei ani de a ocupa funcții eligibile „nu este, în principiu, disproporționată” în raport cu obiectivul combaterii corupției instituționale și cu gravitatea atingerii aduse interesului public. Miza politică: presiune pe conducerea USR În final, PSD îi cere lui Dominic Fritz să renunțe la „sinecura de la partid, plătită cu mii de euro din banii de subvenție ai USR” și să își caute de lucru în mediul privat, invocând inclusiv pasaje din motivare potrivit cărora interdicția nu i-ar îngrădi dreptul la muncă, întrucât poate desfășura activități profesionale în mediul privat. Agerpres nu include în material o reacție a lui Dominic Fritz sau a USR la solicitarea PSD; în lipsa acesteia, nu este clar dacă liderul USR intenționează să dea curs cererii.
Politică & Externe
Ultima actualizare: 09 octombrie 2026, ora 21:59
Diverse10 oct. 2026
Uniunea Europeană și China convin să „modereze” exporturile de vehicule hibride reîncărcabile către UE - Bruxellesul estimează o posibilă reducere cu peste jumătate, pe fondul creșterii importurilor
UE și China au convenit un mecanism de „moderare” a exporturilor de hibride reîncărcabile, o mișcare cu miză directă pentru presiunea competitivă din auto european , potrivit Digi24 . Înțelegerea vine după două zile de discuții la Beijing și este prezentată de Bruxelles drept o premieră, în contextul creșterii accelerate a importurilor din China și al deficitului comercial UE–China. Comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič , a spus că acordul „deschide perspectiva reducerii exporturilor Chinei (de autovehicule hibride) cu mai mult de jumătate” și că este „pentru prima dată când China a acceptat să-și modereze exporturile” fără proceduri prealabile de investigații comerciale. El a descris negocierile ca fiind „foarte, foarte greu de realizat” și a legat demersul de presiunea asupra industriei auto europene și de respectarea metodologiei OMC (Organizația Mondială a Comerțului). De ce contează pentru piața auto din UE Înțelegerea apare pe fondul îngrijorărilor UE privind „creșterea bruscă” a importurilor de vehicule din China, în special a hibridelelor reîncărcabile (PHEV – vehicule hibride plug-in, care se pot încărca la priză). Conform datelor citate în material: importurile de PHEV în UE au crescut cu 86% în perioada ianuarie–septembrie ; această creștere a fost însoțită de o scădere a prețurilor cu 20% ; peste jumătate dintre aceste vehicule provin „acum” din China; pentru 2025 , ponderea Chinei în importurile de PHEV în Europa era de 30% în termeni valorici. În paralel, Șefčovič a invocat deficitul comercial al UE față de China, descris ca depășind 1 miliard de euro pe zi (aprox. 5 miliarde lei pe zi). Ce se știe despre acord și ce rămâne neclar Ministerul Comerțului din China a confirmat existența unei „înțelegeri” privind comerțul cu vehicule hibride și a spus că aceasta a fost obținută în urma unor negocieri intense, „în conformitate cu normele OMC”, fără să ofere detalii despre mecanismul concret. Separat, China și UE au convenit să continue discuțiile privind „angajamentele de preț” și procedurile de revizuire legate de ancheta antisubvenție a UE privind vehiculele electrice chinezești , potrivit părții chineze. Materialul notează că disputa UE–China privind exporturile de vehicule electrice la prețuri reduse, începută în 2024, s-a extins și către alte sectoare (inclusiv coniac, carne de porc, produse lactate, pământuri rare și minerale critice), ceea ce sugerează că înțelegerea pe hibride poate influența mai larg relația comercială bilaterală. Detaliile tehnice ale acordului și modul de implementare nu sunt prezentate în informațiile publicate.
Diverse10 oct. 2026
Vicepremierul Oana Gheorghiu critică planul PSD de a reface majoritatea cu PNL - acuză prelungirea crizei politice și blocarea reformelor și investițiilor
Vicepremierul Oana Gheorghiu acuză PSD că prelungește criza politică, cu efecte directe asupra reformelor și investițiilor , după ce Sorin Grindeanu a vorbit despre refacerea unei majorități împreună cu PNL. Într-o reacție publică citată de Digi24 , Gheorghiu numește această poziționare „disonanță cognitivă în stare pură”, invocând faptul că PSD a dărâmat, cu cinci luni în urmă, guvernul din care făcea parte alături de liberali. Gheorghiu susține că PSD ar fi mizat pe revenirea rapidă la guvernare după schimbări interne în PNL, dar că „sub conducerea lui Ilie Bolojan” liberalii „nu mai sunt partidul-breloc” cu care social-democrații ar fi fost obișnuiți. Miza: blocaj politic cu costuri economice În mesajul publicat pe Facebook, vicepremierul îl critică pe Sorin Grindeanu pentru ceea ce descrie drept evitarea asumării guvernării, în condițiile în care liderul PSD ar fi cerut „maturitate politică” și „responsabilitate”, dar ar condiționa intrarea la guvernare de prezența PNL și UDMR. Gheorghiu afirmă că Grindeanu ar fi explicat și de ce PSD nu ar forma un guvern minoritar: pentru că ar însemna „poziționarea PSD într-o zonă vulnerabilă”. Contradicția invocată: guvern minoritar respins, apoi propus Vicepremierul mai spune că PSD ar fi venit cu o „ofertă” ca partidul să voteze un guvern minoritar PNL–UDMR, deși – potrivit ei – PSD a respins „cu doar câteva zile în urmă” la vot guvernul minoritar PNL–USR–UDMR condus de Siegfried Mureșan. „Așadar, România poate fi ținută luni întregi într-o criză politică. Important este să nu devină PSD vulnerabil.” Ce reclamă PNL: reforme blocate, investiții în așteptare În aceeași postare, Gheorghiu leagă direct criza politică de efecte economice și administrative: „România pierde timp și bani”, „reformele reale sunt blocate”, iar „investițiile așteaptă rezolvarea crizei”. Ea mai afirmă că „nota de plată” ar ajunge la „oamenii obișnuiți” și că miza PSD ar fi evitarea unei „zone vulnerabile”. În materialul Digi24 este amintit și contextul declarațiilor lui Sorin Grindeanu despre refacerea unei majorități stabile alături de PNL și UDMR, într-un articol separat, disponibil aici .
Diverse10 oct. 2026
United Aircraft Corporation crește livrările de bombardiere Su-34 către armata rusă - estimările din surse deschise indică o producție de circa 30 de aparate în 2026
Rusia accelerează livrările de Su-34, un semnal de capacitate industrială susținută în război , în condițiile în care Forțele Aerospațiale ruse au primit miercuri al doilea lot de avioane de vânătoare-bombardament produs în acest an, potrivit Digi24 . Mișcarea indică o continuitate a producției militare, chiar dacă numărul exact de aeronave din ultimul lot nu a fost comunicat public. UAC (United Aircraft Corporation) , parte a conglomeratului de stat Rostec , spune că livrările din iulie și octombrie nu vor fi singurele din 2026. Directorul general al companiei, Vadim Badeha, a prezentat contractul de stat ca prioritar și a susținut că Su-34 rămâne „principala forță de atac” a aviației ruse de front, cu producție menținută „în ritm susținut”. În lipsa unei confirmări oficiale privind dimensiunea lotului, analistul militar Guy Plopsky a scris pe platforma X că ar putea fi vorba de până la patru aeronave. Ce arată estimările despre ritmul de producție Pe baza informațiilor din surse deschise, producția de Su-34 „aproape s-a dublat” de la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei, în 2022, iar Rusia ar putea produce aproximativ 30 de astfel de avioane în 2026, potrivit sursei citate în articol. Pentru 2025, publicația Defence Blog este citată cu o estimare de 18 avioane Su-34 livrate armatei ruse, iar o publicație rusă de aviație ar fi relatat că livrările au fost împărțite în șapte loturi, conform Kyiv Post. Modernizări și muniții folosite în Ucraina Su-34 sunt construite la uzina aeronautică Cikalov din Novosibirsk. Cea mai recentă versiune menționată, Su-34M/NVO, include sisteme avionice îmbunătățite și echipamente de război electronic, inclusiv sistemul de contramăsuri electronice Khibiny. Articolul notează și utilizarea tot mai frecventă a bombelor planante UPMK, în contextul în care aeronavele pot fi echipate cu containere cu senzori. În material sunt menționate și videoclipuri distribuite pe rețele sociale pro-Kremlin care arată Su-34 lansând muniții diverse, între care ODAB-500 (500 kg), FAB-3000 (trei tone), muniții cu focoase termobarice și rachete aer-sol. Vulnerabilități: dependență de componente străine și pierderi contestate O analiză publicată în iulie 2025 de organizația International Partnership for Human Rights (IPHR) sugerează că Su-34 ar depinde în mare măsură de componente fabricate în străinătate, pe baza examinării epavelor recuperate în Ucraina. Cercetătorii ar fi identificat 221 de componente electronice de proveniență străină, de la 59 de companii din opt țări (în principal SUA, dar și Japonia, state UE, Elveția, Taiwan și Coreea de Sud). Articolul precizează că nu este clar câte astfel de componente au fost folosite în cel mai recent lot livrat. În paralel, sunt citate evaluări critice din Occident: publicația de aviație Hush-Kit a descris Su-34 drept „cel mai slab avion de război al secolului XXI” și a susținut că aeronava ar fi avut în Ucraina o rată a pierderilor de 25%, considerată „extrem de ridicată”. Autorii pun pierderile pe seama deficiențelor tehnice, a armamentului și a senzorilor, dar și a tacticilor de zbor considerate previzibile. Ucraina a vizat repetat Su-34 pe aerodromuri și pe front Articolul trece în revistă mai multe episoade în care Ucraina ar fi lovit sau avariat Su-34, inclusiv: o operațiune din iulie 2025 în regiunea Volgograd, în care patru Su-34 ar fi fost scoase din uz; un incident de la finalul lui martie 2026, când un Su-34 ar fi fost doborât pe front, potrivit publicației de apărare Militarnyi; atacul din 20 august asupra aerodromului Ahtubinsk (regiunea Astrahan), în urma căruia ar fi fost avariat un Su-34; un atac din 4 octombrie cu drone operate de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) asupra aerodromului Hanskaia, în care ar fi fost distruse două aeronave rusești: un Su-35 și un Su-34. În ansamblu, intensificarea livrărilor de Su-34 sugerează că Rusia încearcă să mențină presiunea operațională printr-un flux constant de aeronave, însă eficiența pe termen mediu rămâne disputată, atât din perspectiva pierderilor raportate, cât și a dependenței de componente din afara Rusiei, potrivit informațiilor citate în articol.
Diverse10 oct. 2026
Lituania, Letonia și Estonia cer UE să interzică tranzitul cerealelor rusești - statele baltice acuză Moscova că folosește infrastructura europeană pentru exporturi
Lituania, Letonia și Estonia cer UE să interzică tranzitul cerealelor rusești , o măsură care ar înăspri regimul de sancțiuni și ar putea schimba fluxurile logistice prin infrastructura europeană, potrivit Digi24 . Cele trei state baltice au transmis o scrisoare liderilor europeni în care susțin că Rusia continuă să folosească infrastructura UE pentru propriile exporturi, în timp ce atacă rutele comerciale ale Ucrainei și porturile ucrainene de la Marea Neagră . Demersul urmărește, explicit, „sporirea presiunii” asupra Moscovei pentru încetarea atacurilor. În scrisoarea adresată președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , și președintelui Consiliului European, Antonio Costa, premierul eston Kristen Michal, omologul său leton Andris Kulbergs și președintele lituanian Gitanas Nauseda argumentează că UE nu ar trebui să devină o rută prin care Rusia „compensează consecințele economice ale propriei agresiuni”. Ei invocă și riscul ca prin UE să tranziteze cereale „furate” din teritoriile ucrainene ocupate. De ce contează: presiune de reglementare asupra transportului și tranzitului O eventuală interdicție la nivelul UE ar însemna o decizie cu efect direct asupra operatorilor de transport, porturilor și companiilor care gestionează tranzitul de mărfuri, prin limitarea accesului cerealelor rusești la infrastructura comunitară. În același timp, ar uniformiza abordările naționale deja încercate în regiune, care s-au lovit de constrângeri juridice și de implementare. Contextul invocat de statele baltice este că atacurile rusești cu drone și rachete asupra porturilor ucrainene și navelor deservite de acestea au oprit în mare parte exporturile agricole maritime ale Ucrainei, iar Rusia caută rute alternative pentru propriile exporturi, inclusiv prin Europa. Ce au făcut deja statele baltice, la nivel național Estonia a introdus o interdicție națională pentru astfel de transporturi la 1 octombrie, deși, potrivit articolului, prin Estonia „nu tranzitează practic deloc” cereale rusești sau belaruse. (Context suplimentar în materialul Digi24 despre interdicția națională .) Letonia : parlamentul a autorizat guvernul să crească cu până la 300% taxele pentru tranzitul cerealelor din Rusia și Belarus, după ce executivul interzisese deja importurile. Totuși, compania feroviară responsabilă cu aplicarea taxelor a avertizat că nu le poate pune în practică, invocând faptul că ar contraveni dreptului internațional să fie impuse taxe arbitrare sau restricții pe criteriul țării de origine. În plus, alianța premierului Andris Kulbergs a câștigat alegerile legislative pe 3 octombrie, dar nu formase încă un nou guvern de coaliție care să gestioneze chestiunea. Lituania a început controale privind originea cerealelor care trec prin porturile sale, fără a impune încă o interdicție oficială. Ministrul agriculturii, Kestutis Mazeika, a spus luna trecută că va fi analizată posibilitatea urmăririi originii tuturor transporturilor de cereale în tranzit dinspre Rusia și Belarus, pentru a împiedica exporturile provenite din teritoriile ucrainene ocupate. În acest moment, solicitarea este una politică, transmisă către instituțiile UE; articolul nu indică un calendar sau o decizie iminentă la nivel european.
Diverse10 oct. 2026
Ministerul de Externe al Israelului atacă decizia Comitetului Nobel de a-i acorda Premiul Nobel pentru Pace lui Navi Pillay - acuză că premiul legitimează „ura şi prejudecăţile anti-israeliene”
Israelul contestă public legitimitatea Premiului Nobel pentru Pace 2026 , acordat juristei sud-africane Navi Pillay, într-o reacție care riscă să adâncească tensiunile diplomatice pe fondul acuzațiilor legate de războiul din Gaza, potrivit Digi24 . Ministerul israelian de Externe a transmis vineri că premiul „legitimează ura și prejudecățile anti-israeliene” și a publicat pe platforma X un mesaj în care afirmă că, după ce Comitetul Nobel ar fi recompensat „cea mai mare minciună a secolului al XXI-lea”, fostul șef al propagandei naziste Joseph Goebbels „aplaudă din iad”. Contextul reacției: rolul lui Pillay în ancheta ONU privind teritoriile palestiniene Navi Pillay a prezidat până recent Comisia Internațională Independentă de Anchetă a ONU privind Teritoriile Palestiniene Ocupate, structură care, potrivit informațiilor citate de Digi24 din AFP, nu se exprimă în numele ONU. Comisia a acuzat anul trecut Israelul de comiterea „unui genocid” în Gaza, acuzație pe care Israelul o respinge. De ce contează: presiune suplimentară asupra relațiilor externe Schimbul de acuzații în jurul unei distincții cu greutate simbolică precum Nobelul pentru Pace amplifică disputa de legitimitate dintre Israel și organisme internaționale implicate în evaluarea conflictului. În plan diplomatic, astfel de poziționări publice pot complica dialogul cu parteneri și instituții care invocă dreptul internațional ca reper în gestionarea războiului. Cine este Navi Pillay și pentru ce a fost premiată Navanethem Navi Pillay, juristă și apărătoare a drepturilor omului din Africa de Sud, este în prezent judecător la Curtea Internațională de Justiție . Comitetul Nobel norvegian a anunțat că i-a acordat Premiul Nobel pentru Pace pe 2026 „pentru eforturile sale de a promova pacea și dreptul internațional”. Potrivit aceleiași surse, Pillay a activat ca judecător în cadrul Înaltei Curți din Africa de Sud, al Tribunalului Penal Internațional pentru Rwanda și al Curții Penale Internaționale și a deținut funcția de Înalt Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului. În prezent, ea este judecător la Curtea Internațională de Justiție într-un dosar în care Myanmar este acuzat de genocid.
Cele mai citite articole:
- 01
- 02
- 03
- 04
- 05
- 06
- 07
Economie & Finanțe Publice
Ultima actualizare: 08 octombrie 2026, ora 17:39
Politică monetară08 oct. 2026
BNR menține dobânda-cheie la 6,50% și acceptă o flexibilitate mai mare a cursului leului - BCR vede spațiu limitat pentru depreciere și risc de inflație mai ridicată
BNR semnalizează că acceptă un leu mai slab pentru a evita noi scumpiri ale creditului , pe fondul unei inflații care ar putea fi revizuită în sus pe termen scurt, potrivit HotNews . Banca Națională a menținut joi dobânda-cheie la 6,50% și a indicat că prognoza actualizată de inflație va fi publicată după ședința din 12 noiembrie. Decizia de a păstra dobânda neschimbată vine în contextul în care BNR anticipează o traiectorie ascendentă a inflației până la finalul lui 2026, influențată de scumpiri la combustibili, energie și alte mărfuri (inclusiv agroalimentare), pe fondul conflictului prelungit din Orientul Mijlociu , al secetei severe din acest an și al evoluției cursului leului. Ce înseamnă pentru curs și pentru inflație O notă a economiștilor BCR, citată în material, sugerează o schimbare de accent în „funcția de reacție” a BNR (modul în care banca centrală își calibrează instrumentele): o pondere mai mare pentru stabilitatea dobânzii, în detrimentul stabilității valutare. În acest cadru, banca centrală ar fi devenit „mai puțin restrictivă” în gestionarea cursului, păstrând însă regimul de flotare controlată. În același timp, analiza estimează transmiterea cursului de schimb în inflație la 0,3 puncte procentuale, ceea ce ar indica „un spațiu limitat” pentru o depreciere suplimentară a leului. Dobânda-cheie: așteptări de menținere pe termen lung BCR se așteaptă ca dobânda-cheie să rămână la 6,50% cel puțin până în mai 2027, argumentând că inflația de bază rămâne rigidă și ar urma să intre în intervalul țintă al BNR abia în trimestrul IV 2027. Pe piață, dobânzile au crescut în septembrie, pe fondul sterilizării surplusului de lichiditate prin intervenții valutare, deși condițiile monetare ar fi rămas „în general neschimbate” după slăbirea leului, potrivit aceleiași analize. Context macro: semne de redresare, dar așteptări de contracție în 2026 BNR notează o redresare a activității economice în trimestrul III 2026 față de trimestrul anterior, susținută și de agricultură, dar cu o deteriorare a dinamicii anuale a PIB-ului. Autorii analizei citate anticipează o contracție economică de 0,7% în 2026 și o revenire în 2027, cu o creștere a PIB de 2,2%. Următoarele indicii despre calibrul politicii monetare și despre modul în care BNR își ajustează echilibrul între dobândă și curs ar urma să apară, potrivit materialului, la conferința de presă de după ședința din noiembrie.
Economie08 oct. 2026
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, coordonează cu BNR și ASF pozițiile României pentru reuniunea ECOFIN - mize: competitivitatea sectorului financiar, accesul la finanțare și piețele de capital
Ministerul Finanțelor își coordonează pozițiile cu BNR și ASF înainte de ECOFIN , pe fondul unor decizii europene care pot influența direct competitivitatea sectorului financiar și accesul la finanțare, potrivit Economica . Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , spune că România trebuie să își „articuleze clar și ferm” interesele în dosarele economice aflate pe agenda UE. Nazare a anunțat că miercuri a avut loc, la Ministerul Finanțelor, o întâlnire de pregătire a următoarei reuniuni ECOFIN, cu reprezentanți ai Băncii Naționale a României și ai Autorității de Supraveghere Financiară. Discuția a vizat temele europene și pozițiile pe care România ar urma să le susțină, respectiv interesele pe care trebuie să le protejeze. De ce contează: decizii UE cu impact asupra finanțării și piețelor Ministrul indică faptul că, în perioada următoare, la nivel european se vor lua decizii importante pentru mai multe arii cu relevanță economică, între care: competitivitatea sectorului financiar; accesul la finanțare; funcționarea piețelor de capital; eficiența finanțelor publice; energie; cadrul de coordonare al politicilor economice. În acest context, Nazare susține că România nu este doar parte a discuțiilor, ci participă cu poziții „clare, bine fundamentate și coordonate” între instituțiile care evaluează implicațiile pentru economia locală. Miza pentru România: poziții comune și „limite” de apărat Nazare atrage atenția că interesele statelor membre nu coincid întotdeauna, ceea ce impune o definire precisă a priorităților și a „limitelor” pe care România trebuie să le apere în negocieri. El afirmă că obiectivul coordonării este ca România să fie prezentă „din timp”, să își construiască argumentele și alianțele și să evite situația în care poziția sa este „definită de alții”. „Trebuie să știm foarte clar ce susținem, unde sunt interesele specifice ale României și care sunt limitele pe care trebuie să le apărăm.”
Statistici07 oct. 2026
INS: venitul mediu lunar al unei gospodării a urcat la 10.204 lei în T2 2026 - cheltuielile au ajuns la 8.650 lei, adică 84,8% din venituri
Veniturile medii ale gospodăriilor au urcat în T2 2026, dar cheltuielile continuă să crească ușor mai repede , ceea ce indică o presiune persistentă asupra bugetelor, în pofida unei reveniri susținute de salariile din mediul privat, potrivit Biziday , pe baza datelor Institutului Național de Statistică (INSSE). INS a calculat pentru trimestrul al doilea din 2026 un venit mediu lunar pe gospodărie de 10.204 lei . Față de trimestrul I 2026, creșterea este de 8% , iar comparativ cu aceeași perioadă din 2025, veniturile sunt mai mari cu 7,4% . Publicația notează că dinamica sugerează o revenire a veniturilor, „în special din salarii”, după scăderile din toamnă și iarnă. Cheltuielile rămân la un nivel ridicat în raport cu veniturile Cheltuielile totale medii lunare ale unei gospodării au fost de 8.650 lei în T2 2026, adică 84,8% din venituri . Comparativ cu trimestrul I 2026, cheltuielile au crescut cu 635 lei pe gospodărie (echivalentul a +8,2% ), iar față de T2 2025 sunt mai mari cu 7,6% . Biziday subliniază că variațiile trimestriale pot fi influențate de sezonalitate (Paște, concedii), în timp ce comparațiile anuale sunt mai relevante statistic. Inflația și taxele împing gospodăriile spre ajustarea consumului În contextul unei inflații „foarte mari, de peste 10% ” în a doua parte a anului 2026, publicația arată că impactul se vede în cheltuielile nominale, dar „numai parțial”, ceea ce ar indica o redimensionare a consumului , inclusiv la nivelul cheltuielilor de întreținere. În același timp, gospodăriile ar fi nevoite să aloce un procent mai mare pentru taxe și impozite . Pe partea de venituri, în condițiile tăierilor salariale din sectorul bugetar, evoluția din T2 ar sugera o creștere a salariilor în mediul privat , menționată ca fiind reflectată și în statistica INSSE.
Fiscalitate07 oct. 2026
Șeful ANAF avertizează că bunurile cumpărate pe firmă pot fi sechestrate dacă societatea are datorii - e-Factura permite Fiscului să urmărească achizițiile și să selecteze ținte de control
ANAF avertizează că achizițiile făcute pe firmă pot ajunge sub sechestru dacă societatea are datorii , pe fondul unei capacități mai mari de urmărire a tranzacțiilor după introducerea e-Factura , potrivit Mediafax . Președintele ANAF, Adrian Nicușor Nica, a spus că bunurile cumpărate pe firmă – inclusiv cadourile pentru „o persoană dragă” – devin proprietatea companiei și, în consecință, pot fi puse sub sechestru pentru datoriile acesteia. El le-a recomandat contribuabililor „să se gândească de zece ori” înainte să cumpere ceva pe firmă. „Noi de când avem e-factura vedem absolut totul, vedem viața fiecărui contribuabil.” Ce se schimbă în practică pentru firme și administratori Mesajul șefului ANAF indică o presiune mai mare pe disciplina fiscală și pe separarea cheltuielilor personale de cele ale companiei. În logica prezentată, riscul nu este doar unul de control, ci și unul patrimonial: dacă firma acumulează datorii, bunurile achiziționate pe societate pot intra în proceduri de executare/sechestru, indiferent de utilizarea lor „de fapt”. Cum spune ANAF că își alege țintele de control Nica a descris și mecanismul de selecție pentru controale: inspectorii construiesc profiluri de risc pentru contribuabilii care și-au creditat firma cu sume mari și analizează inclusiv date din aplicațiile contabile, pe lângă indicatori precum deținerea de case sau mașini de lux. El a mai afirmat că, după fiecare caz făcut public, instituția caută în bazele de date contribuabili cu comportament similar și poate extinde verificările către toți cei identificați. Rolul contabililor și documentele vizate Potrivit președintelui ANAF, în unele situații legătura dintre contribuabilii cu același tipar este un contabil care „lucrează în același fel”. În acest context, el a cerut firmelor să verifice de două ori ce depun contabilii la Fisc, indicând ca exemple declarațiile SAF-T și balanțele. Nica a susținut și că unii contabili depun documente doar pentru a respecta termenul, „din lipsă de timp”, iar publicarea unor cazuri pe site-ul ANAF ar urmări să transmită că e-Factura face vizibile aceste neconcordanțe.
Economie06 oct. 2026
Banca Mondială estimează că PIB-ul României va scădea cu 0,5% în 2026 - consolidarea fiscală reduce deficitul la 6% din PIB, dar frânează cererea internă
Banca Mondială anticipează o contracție de 0,5% a economiei României în 2026 , în pofida unei reduceri a deficitului bugetar la 6% din PIB, ceea ce indică faptul că ajustarea fiscală ar urma să frâneze activitatea economică pe termen scurt, potrivit Newsweek , care citează un raport actualizat al instituției. Prognoza vine în contextul în care România ar face „cea mai ambițioasă ajustare fiscală” din regiunea Europei și Asiei Centrale: deficitul ar urma să scadă cu aproape două puncte procentuale, pe baza unor măsuri de creștere a veniturilor și a unui control mai strict al cheltuielilor curente. În paralel, investițiile publice ar rămâne ridicate, la aproximativ 8% din PIB, cu fonduri europene care ar finanța peste 70% din cheltuielile de investiții. De ce scade PIB-ul, deși deficitul se reduce Banca Mondială estimează că economia României se va contracta cu 0,5% în 2026 pe fondul consolidării fiscale și al costurilor mai ridicate cu energia. Instituția notează și că, deși costurile de împrumut au crescut în regiune din cauza preocupărilor privind sustenabilitatea fiscală, creșterea mai moderată a costurilor de finanțare pentru România ar putea reflecta o percepție mai bună a pieței asupra eforturilor de consolidare fiscală. Totuși, raportul avertizează că ajustarea bugetară va avea un impact semnificativ asupra economiei, prin temperarea cererii interne. Scenariul de revenire: 2027–2028 Banca Mondială anticipează o revenire în anii următori, susținută de redresarea veniturilor reale și de încetinirea inflației. În scenariul citat, economia ar urma să crească cu aproximativ 1,7% în 2027 și 2% în 2028. Raportul mai indică faptul că, deși creșterea ar reveni după declinul din 2026, consolidarea fiscală ar continua să tempereze cererea internă, pe măsură ce economia se mută către un model de creștere bazat pe investiții. România, excepția negativă din Europa Centrală Conform estimărilor din raport, România ar urma să fie singura economie din Europa Centrală menționată care înregistrează contracție în 2026. Pentru comparație, Banca Mondială estimează: Bulgaria: creștere de 2,6% Croația: creștere de 2,2% Polonia: creștere de 3,6% La nivelul Europei și Asiei Centrale, economia regională ar încetini de la 2,6% în 2025 la 2,2% în 2026, pe fondul prețurilor mai ridicate la energie, al incertitudinii și al expansiunii mai slabe a principalilor parteneri comerciali (excluzând Rusia, de la 3,7% la 3%). Riscuri structurale: dependența de auto și piața europeană Un risc important rămâne dependența de industria auto și de evoluția pieței europene. Banca Mondială arată că sectorul auto este responsabil pentru aproximativ 17% din exporturile de mărfuri ale României, ceea ce crește vulnerabilitatea la încetinirea industriei auto europene și la intensificarea concurenței externe. În același timp, instituția notează progrese în reforme digitale, fiscale și energetice și menționează avansul proiectului Neptun Deep , cu investiții estimate la aproximativ 4 miliarde de euro (aprox. 20 miliarde lei), cu producție așteptată să înceapă în 2027. Inteligența artificială: oportunitate, dar cu un risc major Raportul acordă spațiu și inteligenței artificiale, văzută ca posibilă soluție pentru compensarea declinului productivității și a presiunilor demografice. În regiune, aproximativ unul din cinci angajați ar avea un loc de muncă expus semnificativ la AI, însă mai puțin de una din zece firme utilizează în prezent AI, în principal pentru sarcini de bază. Banca Mondială avertizează că riscul principal în următorul deceniu ar fi adoptarea și adaptarea insuficientă la AI, nu adoptarea excesivă, și recomandă extinderea accesului la capacitate de calcul la prețuri accesibile, dezvoltarea competențelor și atragerea de capital privat, potrivit Mediafax.
Piețe & Investiții
Ultima actualizare: 09 octombrie 2026, ora 19:11
Fuziuni și achiziții09 oct. 2026
Rheinmetall Real Estate România cumpără Șantierul Naval Damen Mangalia cu 138 mil. euro - Guvernul leagă tranzacția de programul SAFE și de reluarea activității
Rheinmetall a adjudecat Șantierul Naval Damen Mangalia pentru 138 milioane euro , un pas care poate debloca reluarea activității unuia dintre cele mai importante active industriale navale din România, potrivit Mediafax . Achiziția a fost făcută prin Rheinmetall Real Estate România SRL, în cadrul licitației organizate de lichidatorul judiciar CITR, la un preț de 138 de milioane de euro (aprox. 690 milioane lei), fără TVA. Tranzacția este relevantă în primul rând prin potențialul economic și operațional: după o perioadă de blocaj, adjudecarea creează perspectiva repornirii producției și a utilizării capacităților industriale de la Mangalia, într-un moment în care industria de apărare și lanțurile de furnizori din Europa caută capacități suplimentare. Cum s-a făcut tranzacția Conform informațiilor publicate, vânzarea a avut loc vineri, în cadrul procedurii de licitație derulate de CITR. Cumpărătorul este Rheinmetall Real Estate România SRL, entitate asociată grupului german Rheinmetall. Prețul de adjudecare comunicat este de 138 de milioane de euro, fără TVA . De ce contează pentru economie și industrie Mediafax notează că tranzacția „deschide perspectiva reluării activității” șantierului, ceea ce ar însemna, în practică, reactivarea unui activ industrial major, cu efecte în cascadă în: utilizarea infrastructurii și capacităților de producție navale; comenzi și subcontractare în industriile conexe; ocuparea forței de muncă, în măsura în care activitatea se reia efectiv (sursa nu oferă un calendar sau cifre privind personalul). Contextul invocat de Guvern: programul SAFE În titlul materialului este menționată poziția Guvernului, care leagă rezultatul de „negocierile desfășurate în programul SAFE”. În informațiile disponibile în textul extras de Mediafax nu apar însă detalii suplimentare despre condițiile programului sau despre pașii următori ai implementării, astfel că impactul concret al acestui cadru rămâne neprecizat în articol.
Mărfuri09 oct. 2026
Comisia Europeană selectează 46 de proiecte strategice pentru materii prime critice - România este între cele 16 state membre vizate și proiectele primesc autorizare accelerată
Comisia Europeană a selectat 46 de proiecte strategice pentru materii prime critice, iar România intră pe lista celor 16 state membre vizate, ceea ce poate accelera autorizarea și finanțarea unor investiții-cheie pentru lanțurile industriale europene. Informația apare în G4Media , care citează anunțul Comisiei Europene privind rezultatele celui de-al doilea apel de proiecte, încheiat la începutul acestui an. Selecția este relevantă economic prin prisma obiectivelor UE de a reduce dependența de importuri și de „un singur furnizor” pentru materiale esențiale în baterii, apărare și aerospațial. Proiectele au fost alese din 102 aplicații primite în cadrul apelului, iar Comisia și experții externi au evaluat 92 de candidaturi pe criterii precum securitatea aprovizionării, fezabilitatea tehnică, standardele de mediu, sociale și de guvernanță (ESG) și beneficiile transfrontaliere pentru UE. Ce urmărește UE până în 2030 și de ce contează Pachetul de proiecte este legat de țintele din Actul privind materiile prime critice (CRMA) , care vizează ca până în 2030 UE să își acopere din capacități proprii: cel puțin 10% din consumul anual prin extracție ; 40% prin procesare ; 25% prin reciclare . Miza este consolidarea lanțurilor de aprovizionare și creșterea rezilienței industriale, în condițiile în care materiile prime strategice sunt inputuri critice pentru tehnologii precum bateriile și magneții permanenți. Cum sunt împărțite proiectele și ce materiale vizează Cele 46 de proiecte acoperă mai multe etape ale lanțului de valoare: 8 proiecte pentru extracție ; 11 pentru procesare ; 19 pentru reciclare ; 8 proiecte integrate (3 combină extracția cu procesarea, 5 combină procesarea cu reciclarea). În total, proiectele acoperă 15 dintre cele 17 materii prime strategice prevăzute în CRMA. Comisia indică și distribuția pe materiale, cu accent pe lanțul bateriilor: 7 proiecte pentru litiu ; 12 pentru nichel ; 10 pentru cobalt ; 5 pentru mangan ; 4 pentru grafit . Pentru sectoarele de apărare și aerospațial sunt menționate 2 proiecte pentru magneziu și 3 pentru wolfram , iar pentru magneți permanenți 4 proiecte privind pământurile rare . România, între statele membre incluse în noul val Proiectele sunt amplasate în: Belgia, Bulgaria, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Lituania, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România , Slovacia, Spania și Suedia. Materialul consultat nu detaliază ce proiect(e) anume revin României, ci doar faptul că este între țările selectate. Ce urmează: un nou apel spre final de 2026 Comisia Europeană ar urma să anunțe „în curând” un nou apel pentru candidaturi de Proiecte Strategice, spre sfârșitul anului 2026 , potrivit informațiilor citate. În paralel, Comisia notează că proiectele strategice selectate în 2025 avansează către faza operațională: 25 au finalizat evaluarea impactului asupra mediului, iar 17 au obținut autorizație de construire, cu sprijinul „Punctelor Unice de Contact” din statele membre, menite să accelereze procedurile de autorizare.
Piața valutară (FX)08 oct. 2026
Dolarul rămâne aproape de maximul ultimelor 18 luni după minutele FOMC - piețele văd doar 19% șanse pentru o nouă majorare a dobânzii până la 28 octombrie
Dolarul a rămas aproape de maximul ultimelor 18 luni , iar mișcările din piața valutară au fost temperate în debutul sesiunii asiatice, pe fondul minutelor „hawkish” (cu mesaj mai dur privind inflația și dobânzile) ale Rezervei Federale, potrivit Reuters . Pentru companii și investitori, semnalul principal este că dolarul rămâne susținut de perspectiva dobânzilor ridicate în SUA, chiar dacă piața nu vede ca probabilă o nouă majorare la următoarea ședință. Indicele dolarului, care măsoară moneda americană față de un coș de șase valute, era stabil la 102,23, după un avans de 0,3% miercuri. Dolarul se menține la câțiva „pips” (cea mai mică unitate uzuală de variație a unui curs) de cele mai puternice niveluri din 9 aprilie 2025, după turbulențele de piață asociate anunțului de tarife numit „Liberation Day” din săptămâna precedentă. Ce au transmis minutele Fed și de ce contează pentru curs Minutele ședinței Fed din 15-16 septembrie arată că decizia de majorare a dobânzii cu 25 de puncte de bază a fost unanimă, însă au existat diferențe de opinie privind rațiunea acestei mișcări. Westpac notează că documentul a întărit tonul „hawkish” al majorării din septembrie, majoritatea participanților considerând în continuare potrivită o înăsprire suplimentară, iar aproape toți văzând riscurile privind inflația înclinate în sus la momentul ședinței. Cu toate acestea, minutele „au făcut puțin” pentru a schimba așteptările că Fed va evita o nouă creștere a dobânzii la ședința de la finalul lunii. Contractele futures pe dobânda Fed indică o probabilitate implicită de 19% pentru o majorare de 25 de puncte de bază la următoarea ședință de două zile care se încheie pe 28 octombrie, neschimbată față de ziua anterioară, potrivit instrumentului FedWatch al CME Group. Cum s-au mișcat principalele valute În piața valutară, reacțiile au fost limitate: față de yen, dolarul a scăzut cu 0,2%, la 157,815 yeni, după ce datele au arătat că excedentul de cont curent al Japoniei a fost de 4,062 trilioane yeni (25,7 miliarde dolari, aprox. 116 miliarde lei) în august, peste estimarea mediană a economiștilor (3,19 trilioane yeni); dolarul australian și dolarul neozeelandez au fost neschimbate, la 0,6960 dolari, respectiv 0,5600 dolari; față de yuanul chinezesc, dolarul a fost stabil la 6,7015 yuani în tranzacțiile offshore; euro a fost stabil la 1,1201 dolari, iar lira sterlină a rămas la 1,3215 dolari. În zona cripto, bitcoin a scăzut cu 0,2%, la 83.233,40 dolari (aprox. 383.000 lei), iar ether a coborât cu 0,1%, la 2.571,07 dolari (aprox. 11.800 lei). La ce să se uite companiile și investitorii Mesajul combinat din piață este că dolarul rămâne sprijinit de percepția unei Fed încă preocupate de inflație, chiar dacă probabilitatea unei noi majorări pe termen foarte scurt nu a crescut. Pentru firmele cu plăți în dolari sau expunere pe importuri, asta menține riscul unor costuri ridicate în valută, iar pentru investitori rămâne relevantă orice actualizare a așteptărilor privind traiectoria dobânzilor în SUA până la ședința din 28 octombrie.
Cripto07 oct. 2026
Bitcoin coboară la 82.734 de dolari, minimul din octombrie - randamentele obligațiunilor SUA ating maxime pe 24 de ani pe fondul tensiunilor legate de Iran
Bitcoin a coborât la 82.734 dolari (aprox. 372.000 lei), minimul din octombrie, pe fondul revenirii aversiunii la risc odată cu creșterea randamentelor obligațiunilor SUA și scumpirea petrolului pe tensiunile legate de Iran , potrivit Cointelegraph . Mișcarea a venit la deschiderea ședinței de pe Wall Street, în timp ce acțiunile americane au corectat după maxime istorice recente. Randamentele obligațiunilor SUA au urcat la noi maxime ale ultimilor 24 de ani, iar petrolul Brent a ajuns la 102 dolari pe baril (aprox. 459 lei), după comentarii din Iran privind transporturile prin Strâmtoarea Hormuz . Reuters a relatat că un consilier al comandantului Gardienilor Revoluției a avertizat asupra unei înăspriri a traficului considerat „ilegal” și a susținut că strâmtoarea este „închisă” și sub controlul forțelor iraniene. În paralel, piețele de acțiuni au pierdut din avânt: indicele S&P 500 era în scădere cu 0,6% în ziua respectivă, la 7.773 de puncte, după ce atinsese noi maxime istorice cu o zi înainte. Presiunea din piețele de dobânzi și energie se transmite în cripto În datele citate, randamentul titlurilor americane pe 10 ani a urcat la 5,36%, iar cel pe 30 de ani la 5,73%, într-un context în care investitorii reacționează la riscurile de inflație și la nivelul datoriei publice. Cointelegraph notează și o evaluare atribuită lui Muhammad Qubbaj (Goldman Sachs), potrivit căreia randamentele ar putea rămâne „sub presiune” pe fondul prețurilor ridicate la energie și al cererii mai slabe din partea investitorilor instituționali, iar petrolul ar putea deveni un factor-cheie pentru dobânzile pe termen lung. Semnale de cerere mai slabă pentru Bitcoin Pe partea de piață cripto, analiza indică o cerere în scădere atât pe piața spot (tranzacții directe), cât și pe derivate. Bitcoin nu a reușit să depășească zona de lichiditate de vânzare („ask liquidity”) din jurul nivelului de 87.000 de dolari. CryptoQuant a raportat că, din 22 septembrie, în timp ce prețul a rămas relativ similar, „open interest” (valoarea pozițiilor deschise în contracte futures) a scăzut cu aproape 10%, de la aproximativ 28,8 miliarde dolari (aprox. 129,6 miliarde lei) la 26,0 miliarde dolari (aprox. 117,0 miliarde lei), sugerând o disponibilitate mai redusă a traderilor de a-și asuma risc suplimentar. Totodată, coborârea spre 83.000 de dolari a invalidat suportul oferit anterior de media mobilă simplă la 21 de zile (SMA) la 83.850 de dolari. CryptoQuant mai indică nivelul de 69.500 de dolari ca reper de urmărit pe intervale mai lungi, fiind costul mediu de achiziție pentru deținătorii pe termen scurt (până la șase luni).
Curs BNR07 oct. 2026
Transport & Environment: vânzările de mașini electrice în UE au urcat la 1,64 milioane în ianuarie-august 2026 - creștere de 45% față de aceeași perioadă din 2025
Vânzările de mașini electrice din UE au atins un record în 2026 , pe fondul apariției mai multor modele accesibile și al presiunii asupra producătorilor auto de a respecta țintele europene de emisii, potrivit Profit . În perioada ianuarie–august 2026, în Uniunea Europeană au fost vândute 1,64 milioane de automobile electrice, în creștere cu 45% față de aceeași perioadă din 2025, conform raportului de piață publicat de organizația Transport & Environment (T&E) . De ce contează pentru piață Ritmul de creștere indică o accelerare a tranziției către propulsia electrică, cu implicații directe pentru strategiile comerciale și de producție ale constructorilor auto. În același timp, avansul este legat de două motoare menționate în material: extinderea ofertei de modele cu prețuri mai accesibile și eforturile industriei de a se alinia obiectivelor europene privind emisiile. Ce urmează Datele citate acoperă primele opt luni ale anului, iar recordul este raportat la nivelul UE „în acest an”. Materialul nu oferă o proiecție pentru întregul an 2026 și nici o defalcare pe țări sau mărci, astfel că amploarea recordului la final de an rămâne de confirmat odată cu publicarea următoarelor raportări.
XAU/USD-5,20%
XAU/USD
Aur spot
$4.129,40
30 zile: -5,20% · Intensitate moderata
XAG/USD-8,73%
XAG/USD
Argint spot
$60,0202
30 zile: -8,73% · Intensitate ridicata
WTI/USD-3,26%
WTI/USD
Petrol WTI spot
$89,2854
30 zile: -3,26% · Intensitate moderata
XBR/USD+3,71%
XBR/USD
Brent spot
$101,2765
30 zile: +3,71% · Intensitate moderata
NG/USD+12,76%
NG/USD
Gaz natural
$3,2773
30 zile: +12,76% · Intensitate ridicata
CL1-4,49%
CL1
Futures petrol brut
$90,0109
30 zile: -4,49% · Intensitate moderata
CO1+3,04%
CO1
Futures Brent
$102,3508
30 zile: +3,04% · Intensitate moderata
HG1-1,64%
HG1
Futures cupru
$24,00
30 zile: -1,64% · Intensitate scazuta
XPT/USD-8,60%
XPT/USD
Platină spot
$1.662,92
30 zile: -8,60% · Intensitate ridicata
XPD/USD-15,44%
XPD/USD
Paladiu spot
$1.144,35
30 zile: -15,44% · Intensitate foarte ridicata
XAU/EUR-1,60%
XAU/EUR
Aur spot
$3.687,63
30 zile: -1,60% · Intensitate scazuta
XAG/EUR-5,28%
XAG/EUR
Argint spot
$53,5883
30 zile: -5,28% · Intensitate moderata
GAU/USD-5,19%
GAU/USD
Gram aur
$132,7678
30 zile: -5,19% · Intensitate moderata
XAU/JPY-2,62%
XAU/JPY
Aur spot
$653.226,62
30 zile: -2,62% · Intensitate scazuta
XAU/GBP-2,80%
XAU/GBP
Aur spot
$3.126,85
30 zile: -2,80% · Intensitate scazuta
XAG/GBP-6,27%
XAG/GBP
Argint spot
$45,5231
30 zile: -6,27% · Intensitate moderata
XB1+4,69%
XB1
Futures benzină
$7,81
30 zile: +4,69% · Intensitate moderata
C_1-1,77%
C_1
Futures porumb
$502,6784
30 zile: -1,77% · Intensitate scazuta
W_1-5,72%
W_1
Futures grâu
$686,2945
30 zile: -5,72% · Intensitate moderata
S_1+0,18%
S_1
Futures soia
$1.299,89
30 zile: +0,18% · Intensitate scazuta
KC1+300,00%
KC1
Futures cafea
$0,0020
30 zile: +300,00% · Intensitate foarte ridicata
CC1-2,67%
CC1
Futures cacao
$258,45
30 zile: -2,67% · Intensitate scazuta
SB1+8,35%
SB1
Futures zahăr
$8,56
30 zile: +8,35% · Intensitate ridicata
XAG/AUD-5,32%
XAG/AUD
Argint spot
$86,2743
30 zile: -5,32% · Intensitate moderata
XAG/CAD-5,35%
XAG/CAD
Argint spot
$85,7912
30 zile: -5,35% · Intensitate moderata
Industrii & Fonduri
Ultima actualizare: 09 octombrie 2026, ora 20:25
Piața energiei09 oct. 2026
Uniunea Europeană riscă un deficit de gaze de până la 14 miliarde mc în iarna 2026-2027 - stocurile sunt la puțin peste 70%, iar importurile suplimentare de GNL ar putea costa cu 3 miliarde de euro mai mult
Europa riscă facturi mai mari la gaze în iarna 2026–2027 , pe fondul unor stocuri intrate în sezonul rece la cel mai scăzut nivel pentru această perioadă din 2011, potrivit Digi24 . Evaluările citate de publicație indică o „marjă de siguranță” mai mică: dacă iarna este rece și importurile de gaze naturale lichefiate (GNL) sunt limitate, statele ar putea ajunge să plătească mai mult pentru volume suplimentare sau să recurgă la măsuri de reducere a consumului. Avertismentele vin în condițiile în care gradul de umplere a depozitelor din UE este de „puțin peste 70%”, nivel descris ca fiind cel mai redus pentru această perioadă a anului de la începutul colectării datelor, în 2011. Cum gazele sunt folosite atât la încălzire, cât și în industrie și în producția de electricitate, presiunea se poate transmite rapid în costurile gospodăriilor și ale companiilor. Deficit potențial și risc de scumpiri Potrivit Politico (citat de Digi24), un raport al Institutului pentru Economie Energetică și Analiză Financiară (IEEFA) estimează un posibil deficit de până la 14 miliarde de metri cubi, echivalentul a aproximativ 7% din cererea UE. În scenarii nefavorabile, acest gol ar putea fi acoperit fie prin achiziții suplimentare la prețuri mai ridicate, fie prin reducerea cererii pentru a menține stocurile la niveluri considerate sigure. IEEFA avertizează că stocurile reduse lasă UE mai expusă la șocuri de aprovizionare și la creșteri bruște ale prețurilor. În plus, dacă iarna consumă o parte mare din rezerve, presiunea poate continua și în 2027, când statele ar trebui să cumpere mai mult pentru reumplerea depozitelor. Scenariul ENTSO-G: stocuri la 11% și economisire de 7% O analiză a Rețelei Europene a Operatorilor de Sisteme de Transport pentru Gaz (ENTSO-G), citată în articol, arată că în anumite condiții nivelul stocurilor ar putea coborî până la 11% — un prag asociat unor rezerve strategice greu de utilizat în mod obișnuit. În același timp, analiza indică faptul că, pentru a încheia iarna cu depozitele la 30% (pentru reducerea riscurilor înaintea sezonului următor), ar fi necesară economisirea unor volume echivalente cu aproximativ 7% din cererea de gaze. În practică, dacă importurile nu acoperă necesarul, autoritățile ar putea ajunge să încurajeze economisirea sau să limiteze consumul, în funcție de evoluția reală a aprovizionării și de vreme. De ce se strânge piața: Orientul Mijlociu, GNL și reducerea gazelor rusești Digi24 notează că tensiunile din Orientul Mijlociu amplifică volatilitatea și complică accesul la GNL, pentru care Europa concurează cu alte regiuni. Pe partea de ofertă, raportul IEEFA mai indică o presiune suplimentară din reducerea importurilor de gaze rusești: interdicția UE privind contractele pe termen lung pentru furnizarea de GNL rusesc, programată să intre în vigoare în ianuarie, ar putea diminua importurile europene cu încă 7 miliarde de metri cubi. În paralel, datele citate de institut arată o dependență mai mare de retragerile din depozite: volumul net extras din stocuri în ianuarie 2026 a fost de 22,6 miliarde de metri cubi, față de 18,8 miliarde în ianuarie 2025 și 17,8 miliarde în ianuarie 2024. Costul alternativelor: importuri suplimentare de GNL „cu miliarde” în plus Una dintre opțiunile principale rămâne importul de GNL, inclusiv din Statele Unite, însă IEEFA estimează că acoperirea volumelor lipsă ar costa aproximativ 3 miliarde de euro în plus față de anul trecut, adică o creștere de 12% pentru aceleași volume. În plus, analiza citată menționează că producția de GNL din SUA se apropie de nivelul maxim, ceea ce limitează capacitatea de a crește rapid oferta. Ce urmează: prețurile pot reacționa înainte de o criză de volum Potrivit lui Laurent Ruseckas, analist senior la S&P Global Energy, citat în material, este posibil ca prețurile să crească înainte ca Europa să rămână efectiv fără gaze, deoarece scumpirea ar atrage transporturi de GNL către piața europeană. Totuși, el avertizează și asupra limitelor reducerii suplimentare a consumului: după pierderea a aproximativ 20% din cererea industrială de gaze a UE în contextul războiului din Ucraina, spațiul pentru „distrugerea cererii” ar fi mult mai mic, fără efecte economice importante. În concluzie, rapoartele citate nu susțin că UE va rămâne inevitabil fără gaze, dar indică o iarnă cu risc mai mare de scumpiri și, în scenarii adverse, de măsuri de economisire sau limitare a consumului, pe o piață globală mai tensionată.
Companii09 oct. 2026
Apple cere furnizorilor să reducă producția de componente pentru iPhone 18 Pro și Pro Max - comenzile pentru octombrie ar fi tăiate cu până la 15% pe fondul cererii mai slabe
Apple a cerut furnizorilor să reducă producția de componente pentru iPhone 18 Pro cu până la 15% în octombrie , pe fondul unei cereri mai slabe și al scumpirii memoriilor, potrivit GSMArena . Ajustarea vizează componente pentru iPhone 18 Pro și iPhone 18 Pro Max și indică o abordare mai prudentă a companiei asupra volumelor, într-un moment în care costurile din lanțul de aprovizionare cresc. Reducerea comenzilor este atribuită, în raport, unei cereri de piață mai slabe „în contextul creșterii accentuate a prețurilor la memorie”. Publicația notează că Apple ar fi cerut unor furnizori să taie producția pentru luna octombrie, ceea ce sugerează o recalibrare a planificării pe termen scurt pentru modelele premium. De ce contează: Apple poate compensa volumele prin prețuri mai mari Chiar dacă livrările ar putea scădea, raportul citat de GSMArena susține că impactul asupra veniturilor nu este neapărat direct, deoarece iPhone 18 Pro este cu 10% mai scump decât generația anterioară. În SUA, prețurile de pornire menționate sunt: iPhone 18 Pro: 1.199 dolari (aprox. 5.500 lei) iPhone 18 Pro Max: 1.299 dolari (aprox. 6.000 lei) Cu alte cuvinte, Apple ar putea încerca să protejeze încasările printr-un mix de prețuri mai ridicate, chiar dacă cererea nu susține volumele inițial anticipate. Semnale mixte din piață Același material amintește că există și indicii contrare: un raport recent despre China a susținut că modelele iPhone 18 Pro au performat mai bine decât predecesoarele lor în prima săptămână. Diferența dintre aceste semnale sugerează că dinamica cererii poate varia puternic pe regiuni, iar ajustările de comenzi pot reflecta mai degrabă o optimizare a stocurilor și a ritmului de producție decât o schimbare structurală. În spatele informațiilor se află un raport din Nikkei Asia , citat și de 9to5Mac , care vorbește despre o reducere „de cel puțin 15%” a comenzilor pentru octombrie și despre faptul că Apple ar fi devenit mai conservatoare cu estimările de livrări încă de la începutul lui septembrie. Ce urmează Raportul nu indică dacă Apple va continua ajustările și după octombrie. Următoarele luni vor arăta dacă reducerea este punctuală (pentru calibrarea producției și a stocurilor) sau dacă semnalează o cerere mai slabă pe termen mai lung pentru modelele Pro, în pofida prețurilor mai mari.
Auto09 oct. 2026
Kia face eligibilă duba electrică PV5 Passenger cu 7 locuri pentru grantul guvernamental din Marea Britanie - prețul de pornire scade cu 1.500 de lire, la 35.495 de lire
Kia a redus prețul de intrare al monovolumului electric PV5 cu 7 locuri în Marea Britanie , după ce modelul a devenit eligibil pentru subvenția guvernamentală „Electric Car Grant” (ECG), potrivit Electrek . Discountul este de 1.500 lire sterline, iar prețul de pornire coboară la 35.495 lire (aprox. 208.000 lei), „on-the-road” (preț cu taxe și costuri incluse). Ce s-a schimbat: eligibilitate pentru subvenție și prețuri mai mici Kia confirmă că toate versiunile (grade-urile) PV5 Passenger 7-seat sunt acum eligibile pentru ECG, după ce anterior compania anunțase eligibilitatea pentru variantele cu 5 locuri și urma să comunice separat situația pentru 7 locuri. În consecință, prețurile „on-the-road” în Marea Britanie (după aplicarea grantului) sunt: PV5 Passenger 7-seat Essential LR HP : 35.495 lire (aprox. 208.000 lei) PV5 Passenger 7-seat Plus LR HP : 38.775 lire (aprox. 227.000 lei) PV5 Passenger 7-seat Elite LR HP : 40.475 lire (aprox. 237.000 lei) (Înainte de grant, prețurile OTR erau cu 1.500 lire mai mari pentru fiecare versiune.) Implicația practică: o singură configurație de baterie pentru 7 locuri În Regatul Unit, varianta cu 7 locuri este disponibilă exclusiv cu bateria „long-range” de 71,2 kWh , cu autonomie de până la 246 mile WLTP (aprox. 396 km). La încărcare rapidă DC de până la 150 kW , bateria se poate încărca de la 10% la 80% în sub 30 de minute , conform datelor din articol. Modelul PV5 Passenger 7-seat folosește o configurație de scaune 2-2-3 (cu al treilea rând), iar Kia indică valori maxime pentru spațiul interior (picioare, cap, umeri), fără a detalia în articol condițiile exacte de măsurare. Context: miza comercială pentru Kia pe piața de electrice din UK Electrek notează că Kia are în Marea Britanie o gamă de electrice în mai multe segmente (inclusiv EV2, EV3, EV4 și PV5 Passenger), toate eligibile pentru ECG. Totodată, compania este prezentată ca fiind a doua cea mai vândută marcă de mașini electrice din UK în primele nouă luni din 2026, după Tesla . Pentru 2027, Kia ar urma să lanseze PV7 , o dubă electrică mai mare, cu spațiu pentru nouă pasageri.
Media & Publicitate09 oct. 2026
101 grupuri de presă din Franța dau în judecată Meta și cer despăgubiri de aproape 1,4 miliarde de euro - miza: folosirea datelor pentru publicitate direcționată și efectul asupra veniturilor media după GDPR
101 grupuri de presă din Franța cer în instanță aproape 1,4 miliarde de euro (aprox. 7 miliarde lei) de la Meta , într-un dosar care vizează direct competiția din publicitatea online și modul în care sunt folosite datele personale pentru publicitatea direcționată, potrivit G4Media . Acțiunea a fost deschisă la un tribunal din Paris și se referă la felul în care Meta (compania care deține Facebook și Instagram) utilizează datele utilizatorilor pentru a livra reclame țintite, precum și la impactul acestei practici asupra veniturilor publicațiilor, conform informațiilor transmise de Mediafax. Miza economică: concurența pe piața publicității digitale Reclamanții susțin că Meta ar fi obținut un avantaj concurențial pe piața publicității online prin utilizarea datelor personale. În paralel, organizațiile media afirmă că ele trebuie să respecte reguli mai stricte privind consimțământul utilizatorilor pentru colectarea și utilizarea datelor, ceea ce le-ar dezavantaja în competiția pentru bugete de publicitate. De ce contează perioada 2018–prezent Potrivit publicației franceze Clubic (citată de G4Media), prejudiciul invocat a fost calculat începând cu 2018, anul în care a intrat în vigoare Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR). Grupurile media susțin că, în acest interval, practicile Meta ar fi afectat concurența pe piața publicității digitale. Suma de aproape 1,4 miliarde de euro reprezintă despăgubirile solicitate de reclamanți în acest dosar.
Auto08 oct. 2026
BMW introduce versiunea iX3 M60 pentru 2027 - 603 CP, cu 100 CP peste X3 M Competition, iar prețul nu este încă anunțat
BMW ridică ștacheta în segmentul SUV-urilor electrice de performanță , iar viitorul iX3 M60 vine cu o putere care depășește inclusiv vechiul X3 M Competition pe benzină, potrivit Jalopnik . Pentru piață, miza este una operațională și comercială: BMW își completează gama iX3 cu o versiune „M” credibilă, care poate justifica un preț mai mare și poate atrage clienți care altfel ar fi rămas la modele termice sau la rivali. Versiunea iX3 M60 este anunțată cu 603 cai putere și 645 lb-ft cuplu (aprox. 875 Nm), livrate de două motoare electrice și tracțiune integrală. Jalopnik notează că asta înseamnă cu 100 cai putere mai mult decât vechiul X3 M Competition pe benzină, plus un plus de cuplu de 166 lb-ft (aprox. 225 Nm). BMW susține un sprint 0–62 mph (0–100 km/h) în 3,9 secunde . Ce aduce M60, dincolo de putere Pachetul de performanță nu se oprește la cifre. Modelul primește, conform articolului, o serie de modificări orientate spre dinamică: suspensie adaptivă M (standard); direcție sport cu raport variabil; diferențial spate electronic pentru „torque vectoring” (distribuirea cuplului între roți) fără a folosi frânele. La exterior, iX3 M60 se diferențiază prin semnături luminoase redesenate, jante specifice și un eleron spate nou. Un element distinctiv este opțiunea pentru „ M Yellow Lights ” (lumini galbene), prezentate ca un detaliu inspirat din tradiția mașinilor de circuit și raliu, dar care rămâne opțional. Interior și funcții dedicate În habitaclu, iX3 M60 primește scaune M Sport disponibile cu laterale mai pronunțate, un volan cu branding M Sport și un buton pentru „Boost Mode”. Sunt menționate și padele care „ajustează răspunsurile M eDrive” pentru a adapta performanța la situația de condus. Când ajunge și la ce preț se poate aștepta piața Jalopnik scrie că iX3 M60 ar urma să ajungă la dealeri anul viitor , însă BMW nu a comunicat încă un preț. Ca reper, un iX3 50 xDrive cu pachet M Sport pornește de la 65.350 dolari (aprox. 294.000 lei), iar publicația estimează că M60 ar putea ajunge „mai aproape de” 80.000 dolari (aprox. 360.000 lei), fără ca aceasta să fie o confirmare oficială. În plus, articolul indică faptul că, pentru clienții care vor și mai mult, ar putea urma un iX3 M cu configurație cu patru motoare și peste 1.000 cai putere, însă informația este prezentată ca așteptare/posibilitate, nu ca anunț ferm.
Tehnologie & Știință
Ultima actualizare: 09 octombrie 2026, ora 20:06
Telecom09 oct. 2026
SpaceX își extinde Starlink Mobile spre statutul de operator mobil major în SUA - licențe de spectru low-band și aprobarea FCC pentru 15.000 de sateliți Gen2
SpaceX vizează transformarea Starlink Mobile într-un „operator mobil major” în SUA , mizând pe o combinație între spectru radio terestru și o nouă generație de sateliți, potrivit 9to5Mac . Miza operațională este extinderea acoperirii și îmbunătățirea semnalului inclusiv în interiorul clădirilor, ceea ce ar apropia serviciul de experiența oferită de operatorii mobili tradiționali. SpaceX spune că are două evoluții-cheie care ar susține această ambiție: un portofoliu de licențe pentru spectru „low-band” (bandă joasă) la nivel național și aprobarea din partea autorității americane de reglementare (FCC) pentru aplicația constelației Starlink Mobile Gen2. De ce contează licențele „low-band” pentru acoperire Compania descrie noul portofoliu de licențe „nationwide low-band spectrum” ca pe un pas major spre a face Starlink Mobile o alternativă reală la operatorii existenți. În explicația SpaceX, banda joasă ar adăuga un strat de acoperire care ajută semnalul să pătrundă prin obstacole (de exemplu, pereți) și să ofere servicii dispozitivelor chiar și atunci când utilizatorii se află în clădiri. Un element important pentru adopție: SpaceX susține că „majoritatea dispozitivelor mobile existente” suportă deja această bandă „subutilizată”, ceea ce ar reduce barierele tehnice pentru utilizatori. Unde este blocajul: aprobarea finală a FCC Deși SpaceX afirmă că aprobarea finală a FCC pentru componenta de licențe nu a fost încă acordată, compania anticipează că o va obține și că va putea trece la implementarea unei „arhitecturi flexibile” care combină constelația satelit–telefon cu o implementare terestră avansată. Separat, FCC a aprobat deja desfășurarea a 15.000 de sateliți optimizați pentru spectrul de 2 GHz la nivel global, în cadrul aplicației Gen2. SpaceX afirmă că sateliții Starlink Mobile V2 ar livra „de peste 100 de ori” lățimea de bandă a generației curente, ceea ce ar urma să crească vitezele de conexiune la nivel global. Ce urmează Din informațiile disponibile, următorul pas critic este obținerea aprobării finale a FCC pentru planul care include noul portofoliu de spectru low-band și arhitectura hibridă satelit–terestru. Până atunci, calendarul și condițiile exacte de lansare ca „operator mobil major” rămân neclare în materialul citat.
Tehnologie09 oct. 2026
Apple și LG pregătesc accesorii smart home „second-party” cu HomeKit - Control de proximitate pe iPhone, afișat în Dynamic Island
Apple pregătește o funcție HomeKit exclusivă pentru accesorii „second-party”, care aduce controale în Dynamic Island pe iPhone , potrivit 9to5Mac . Noutatea contează operațional: Apple pare să diferențieze clar aceste produse co-dezvoltate (în acest caz cu LG) de accesoriile obișnuite compatibile HomeKit/Matter, printr-o integrare la nivel de iPhone pe care alte branduri nu o vor avea. Ce este „Proximity Control” și cum ar funcționa Scurgerea de informații descrie o funcție numită „Proximity Control”, prin care iPhone ar afișa comenzi rapide pentru accesorii smart home atunci când utilizatorul apropie telefonul de dispozitiv sau îl atinge. Concret, interacțiunea ar fi livrată prin Dynamic Island (zona de notificări interactive de pe iPhone-urile compatibile): pentru accesorii precum termostatele, ar apărea un buton „Open Controls” (deschide comenzile); pentru camere și sonerii video, ar apărea un „camera viewer” (vizualizatorul camerei); la prima asociere (pairing), Dynamic Island ar oferi și feedback vizual pe măsură ce iPhone pornește configurarea. Ce tehnologii ar sta în spate: NFC, Matter și Bluetooth Din detaliile citate, mecanismul ar combina mai multe componente tehnice: accesoriul ar scrie un identificator („apple-deviceid”) în „payload”-ul Matter stocat pe eticheta NFC a dispozitivului, astfel încât iOS să îl recunoască la atingere; în paralel, accesoriul ar difuza un semnal Bluetooth Low Energy (BLE) dedicat pentru „Apple Proximity Control”. Publicația notează și că ar exista opțiunea de a dezactiva funcția din aplicația Home. De ce e relevant: Apple își creează o „clasă” separată de produse smart home Elementul-cheie este exclusivitatea: funcția ar fi „unică” pentru aceste accesorii „second-party” — produse dezvoltate împreună cu Apple, dar fabricate/vândute sub un partener (aici, LG). Asta poate schimba ierarhia în ecosistemul smart home: nu toate dispozitivele Matter/HomeKit ar oferi aceeași experiență pe iPhone, chiar dacă sunt compatibile la nivel de standard. Context: ce produse sunt vizate și când ar putea apărea 9to5Mac amintește că Bloomberg a relatat anterior despre colaborarea Apple–LG pentru o gamă de produse smart home, între care: termostat, yală (deadbolt lock), cameră de interior, cameră de exterior și cameră cu reflector (flood light camera). Ca orizont de timp, Bloomberg ar fi indicat că lansarea nu ar avea loc „cel puțin câteva luni”, însă accesoriile ar putea fi prezentate la un eveniment Apple de săptămâna viitoare, numit „Welcome home”. În același timp, publicația avertizează că funcțiile găsite în codul Apple pot să nu ajungă în versiunea finală sau pot fi implementate diferit.
Inteligență artificială09 oct. 2026
Anthropic face Claude Haiku 5.5 gratuit și reduce prețurile API cu până la 90% - modelul este disponibil în toate planurile, de la Free la Enterprise
Anthropic taie puternic costurile pentru dezvoltatori odată cu lansarea Claude Haiku 5.5, un model prezentat ca „cel mai rapid” din portofoliu și disponibil inclusiv pe planul gratuit, potrivit Notebookcheck . Miza economică este în zona de API: compania anunță tarife cu până la 90% mai mici față de Haiku 4.5, ceea ce poate reduce semnificativ costurile de rulare pentru aplicații care folosesc volume mari de solicitări. Claude Haiku 5.5 a fost lansat pe 7 octombrie ca succesor pentru Haiku 4.5. Conform paginii Haiku a Anthropic, modelul poate fi selectat în aplicațiile Claude (web, iOS și Android) pe toate planurile, de la gratuit până la Enterprise. În selectorul de modele, Haiku 5.5 apare ca opțiunea „cea mai rapidă”, sub Sonnet 5.5 și Opus 5.5. Utilizatorii gratuit au acum acces la două modele „curente” (Haiku 5.5 și Sonnet 5.5), în timp ce Opus 5.5 rămâne rezervat planurilor plătite. Ce se schimbă la prețul API Pentru dezvoltatori, schimbarea centrală este scăderea tarifelor. Anthropic listează pentru Haiku 5.5: 0,10 dolari (aprox. 0,46 lei) per milion de tokeni de intrare și 0,50 dolari (aprox. 2,30 lei) per milion de tokeni de ieșire , pentru cereri de până la 100.000 de tokeni; pentru cereri mai lungi: 0,50 dolari (aprox. 2,30 lei) și 2,50 dolari (aprox. 11,50 lei) ; compania indică o economie medie de circa 75% , iar comparația cu Haiku 4.5 ar ajunge „până la 90%” (Haiku 4.5 costa 1 dolar și 5 dolari per milion de tokeni, pentru intrare/ieșire). În paralel, Anthropic spune că a înjumătățit și prețul pentru „cache reads” (citiri din cache) la Sonnet 5.5, un mecanism folosit pentru a reutiliza rezultate și a reduce costurile/întârzierile în anumite scenarii. Performanță: comparații făcute de Anthropic, fără validare independentă Anthropic își compară Haiku 5.5 cu GPT-6 Luna, model pe care OpenAI îl distribuie către utilizatorii ChatGPT Free (ajuns în chatul standard pe 8 octombrie). În tabelul propriu al Anthropic, Haiku 5.5 ar obține scoruri mai bune pe toate testele comune, inclusiv: OSWorld 2.1 (operarea unui computer): 72,4% vs 48,9%; Terminal-Bench 4.0 (test de programare): 39,2% vs 16,4%. Notebookcheck notează însă că nu există încă benchmark-uri independente , astfel că cifrele provin din evaluările Anthropic. În plus, publicația menționează că Decrypt a testat rapid modelul cu o întrebare de logică și a primit un răspuns rapid, dar greșit. Credite lunare pentru API, doar pe abonamentele superioare Anthropic introduce și un credit lunar pentru platforma sa de dezvoltatori, disponibil „săptămâna aceasta”, conform materialului. Nivelurile menționate sunt: Max 5x: 100 dolari (aprox. 460 lei) ; Max 20x: 200 dolari (aprox. 920 lei) ; Team: până la 500 dolari (aprox. 2.300 lei) , credit partajat între membrii echipei. Compania nu listează credit pentru Pro sau pentru planul gratuit, iar creditul ar funcționa cu orice model, inclusiv Sonnet și Opus. În aceeași zi cu anunțul, GitHub a adăugat Haiku 5.5 în planurile plătite Copilot, cu o implementare graduală, potrivit Notebookcheck.
Tehnologie09 oct. 2026
Un leaker susține că Valve Steam Deck 2 va depăși clar consolele portabile actuale - APU-ul AMD „Gainsborough” cu iGPU RDNA 4m ar putea ridica ținta la 960p/60 fps în jocuri AAA
Un leaker susține că Steam Deck 2 ar putea depăși net consolele portabile actuale , ceea ce ar ridica miza competiției pe segmentul de „handheld PC” și ar pune presiune pe rivalii care folosesc APU-uri AMD Ryzen Z1/Z2. Informațiile apar într-o analiză publicată de Notebookcheck , pe baza comentariilor leakerului Moore’s Law Is Dead (MLID). Miza, dacă scenariul se confirmă, este una operațională: un salt de performanță ar putea schimba așteptările privind rezoluția și fluiditatea jocurilor AAA pe dispozitive portabile, într-o piață în care eficiența energetică (consumul, exprimat prin TDP – puterea termică proiectată) contează la fel de mult ca puterea brută. Ce se știe despre APU-ul „Gainsborough” și de ce contează Potrivit publicației, Steam Deck 2 ar putea folosi un APU AMD cu numele de cod „Gainsborough”. În spațiul online au circulat anterior zvonuri că acesta ar integra un GPU (iGPU) RDNA 3.5/RDNA 4m cu 12 „Compute Units” (unități de calcul), o configurație care, la prima vedere, nu ar inspira încredere pentru jocuri AAA. MLID contrazice însă această interpretare și susține că, în ciuda celor 12 unități de calcul, Gainsborough ar urma să „facă cercuri” în jurul APU-urilor AMD actuale non-„Halo” și al cipului din Steam Deck-ul de generație curentă. În aceeași logică, leakerul afirmă că iGPU-ul RDNA 4m ar fi mai puternic „per CU” decât iGPU-ul RDNA 2 din Steam Deck și ar depăși inclusiv APU-urile Ryzen Z1/Z2 care alimentează console portabile precum Asus ROG Ally . Exemplul invocat și ipoteza-cheie: RDNA 4 vs RDNA 3/3.5 Pentru a-și susține argumentul, MLID dă exemplul plăcii Radeon RX 9050 4 GB, despre care spune că, deși este o placă video desktop „mediocră”, reușește să bată iGPU-uri cu dublul numărului de unități de calcul la valori TDP mai mici. Concluzia sugerată este că arhitectura RDNA 4 ar avea un avantaj major față de RDNA 3/3.5. Totuși, această concluzie depinde de o condiție explicită: ca iGPU-ul RDNA 4m din Gainsborough să fie într-adevăr derivat din RDNA 4 și nu „încă un refresh” RDNA 3. În lipsa confirmărilor oficiale, rămâne o ipoteză. 960p/60 FPS în AAA, în loc de 720p/20 FPS: promisiunea și limita ei MLID mai afirmă că Steam Deck 2 ar putea atinge 960p la 60 FPS în jocuri AAA care, pe Steam Deck-ul actual, rulează la 720p și „abia” ating 20 FPS. Leakerul leagă potențialul câștig și de capacitatea RDNA 4 de a rula FSR 4 (o tehnologie de upscaling – randare la rezoluție mai mică și reconstrucție la una mai mare), ceea ce ar ajuta la performanță în jocuri solicitante. Notebookcheck notează însă că este vorba despre zvonuri, scurgeri de informații și comentarii care trebuie tratate cu prudență, până când Valve va confirma specificațiile și performanțele reale ale viitorului dispozitiv.
Știință08 oct. 2026
NASA selectează trei investigații PRISM pentru viitoarea bază lunară - misiunile vor căuta peșteri subterane, gheață și vor monitoriza riscurile de mediu
NASA a selectat trei investigații care ar putea reduce costurile și riscurile unei baze lunare , prin folosirea unor adăposturi naturale (peșteri/lava tubes) și a resurselor locale precum gheața de apă, potrivit Science Daily . Instrumentele și tehnologiile au fost alese în programul PRISM și urmează să ajungă pe Lună prin inițiativa CLPS (Commercial Lunar Payload Services), în cadrul Moon Base Program. Selecția vizează trei probleme operaționale majore pentru o prezență umană de durată: protecția habitatelor, identificarea resurselor utilizabile și înțelegerea hazardelor de mediu. În esență, NASA încearcă să obțină date „înainte de timp” pentru a decide unde amplasează viitoarele habitate și cum le proiectează, astfel încât să minimizeze riscurile pentru astronauți și echipamente. Monitorizarea hazardelor: micrometeoriți, „moonquakes” și volatili Prima investigație, Lunar Environment Monitoring Station — South Pole (LEMS-SP), va instala o stație autonomă care să urmărească pe termen extins condițiile de mediu și amenințările potențiale. Printre obiective se află: detectarea micrometeoriților, un risc mai mare decât pe Pământ, deoarece Luna nu are o atmosferă densă care să ardă majoritatea obiectelor la intrare; măsurarea abundenței de „volatili” (substanțe care se transformă ușor în gaz) din stratul extrem de subțire de gaze de la suprafață; folosirea unui seismometru de perioadă scurtă pentru a detecta vibrații și activitate seismică, inclusiv „moonquakes”. Datele ar urma să ajute inginerii să proiecteze infrastructură mai sigură și mai fiabilă pentru o bază permanentă. Investigația este condusă de dr. Mehdi Benna (University of Maryland, Baltimore County). Căutarea peșterilor: tuburi de lavă ca adăpost natural A doua investigație, GIMLI (Geophysical Instruments for Marius Lunar pit Investigation), va analiza Marius Hills Pit, o deschidere care ar putea fi conectată la un tub de lavă subteran. Miza este confirmarea existenței și dimensiunii unor spații subterane care ar putea funcționa ca adăposturi naturale. Motivul este practic: suprafața Lunii este expusă la variații mari de temperatură, radiații ionizante și impacturi frecvente ale particulelor mici. Un tub de lavă ar putea oferi temperaturi mai stabile și ecranare naturală, influențând direct atât alegerea amplasamentului viitoarelor habitate, cât și designul acestora. Investigator principal: dr. Nathaniel Putzig (Planetary Science Institute). Gheața de apă și operațiunile la sol: resurse locale și aterizări mai sigure A treia investigație, DISCO (Depth Imager with Spectral and Color Optics), urmărește să facă primele măsurători directe de la suprafața Lunii ale gheții păstrate în „micro-capcane reci” (zone foarte reci, cu puțină sau fără lumină solară directă). Identificarea locației, cantității și distribuției gheții este relevantă pentru a evalua dacă poate deveni o resursă practică. Science Daily notează și componenta operațională: DISCO va studia proprietățile fizice ale suprafeței, inclusiv efectele aterizărilor — jetul motoarelor poate împrăștia praf și material liber, cu potențial impact asupra echipamentelor și structurilor din apropiere — și stabilitatea terenului pentru deplasarea în siguranță a astronauților și vehiculelor. Investigația este condusă de dr. Ariel Deutsch (NASA Ames Research Center). De ce contează pentru programul Artemis și planurile pentru Marte NASA leagă aceste investigații de Artemis și Moon Base, cu obiectivul de a crește frecvența misiunilor lunare și de a pregăti o prezență susținută. În același timp, agenția indică faptul că rezultatele pot fi relevante și pentru obiectivul pe termen mai lung de a trimite oameni pe Marte, prin reducerea incertitudinilor legate de mediu, resurse și siguranță. „NASA Science construiește ghidul suprem de supraviețuire interplanetară… pentru a minimiza riscurile pentru astronauții noștri… pe măsură ce înființăm primul avanpost lunar al umanității în pregătirea trimiterii primilor astronauți pe Marte”, a declarat Nicky Fox, administrator asociat în cadrul Science Mission Directorate (NASA Headquarters, Washington). În arhitectura logistică, inițiativa CLPS are rolul de a transporta către Lună instrumente științifice și tehnologii în parteneriat cu companii americane, ceea ce sugerează un model operațional în care livrările comerciale devin infrastructură-cheie pentru pașii următori ai programului de bază lunară.
Finanțe personale & Banking
Ultima actualizare: 07 octombrie 2026, ora 11:04
Bănci07 oct. 2026
Revolut Bank vizează extinderea creditării în România, dar „pas cu pas” - Ipotecarele sunt posibile, însă fără decizie; banca pregătește și un birou în București
Revolut își pregătește intrarea în creditarea din România, dar „pas cu pas” , iar banca ia în calcul inclusiv credite ipotecare „într-o zi”, fără să fi luat încă o decizie, potrivit unui interviu acordat de Kuba Fast, CEO Revolut Bank, pentru Profit . Mesajul central pentru piață este că Revolut nu vrea să replice modelul băncilor tradiționale, iar extinderea în credite ar urma să fie calibrată inclusiv prin parteneriate și soluții de transfer al riscului. Revolut a ajuns la 5 milioane de utilizatori ai aplicației în România și susține că are cea mai mare bază de clienți din piață, operând local printr-o sucursală a băncii cu sediul în Lituania. România este a cincea piață globală pentru Revolut, iar penetrarea depășește 20% în 40 de județe, în timp ce în București a ajuns la 47%, conform declarațiilor lui Fast. De ce contează: creditarea ar schimba relația Revolut cu clienții și cu piața Strategia declarată este transformarea Revolut în „banca principală” a clienților, adică acel cont în care intră salariul sau din care se fac cele mai multe plăți curente. În această logică, creditarea devine o piesă necesară pentru a acoperi „nevoile importante” ale clientului (împrumut, overdraft, card de credit), chiar dacă banca afirmă că nu depinde de dobânzi pentru profitabilitate. Fast spune că Revolut are un model de venituri diferit de cel al băncilor tradiționale: pe baza cifrelor publice pentru anul financiar 2025, 76% din veniturile Revolut provin din taxe și comisioane. În viziunea sa, acest tip de venituri este mai „rezilient” pe ciclul economic decât veniturile nete din dobânzi. Cum ar putea arăta creditarea: parteneriate și risc scos din bilanț Revolut afirmă că nu urmărește să ajungă la un raport credite/depozite specific băncilor clasice și indică deschidere către modele în care nu păstrează integral riscul de credit în bilanț. În interviu sunt menționate explicit două direcții: acordarea creditului prin intermediul unui partener sau al unor bănci partenere; transferul unui anumit tip de risc „în afara bilanțului”. În același timp, CEO-ul Revolut Bank insistă că „nu poți grăbi creditarea” și că extinderea trebuie făcută gradual. Ipotecarele, posibil „într-o zi”, dar fără decizie pentru România Creditele ipotecare sunt prezentate ca o opțiune pe termen mai lung. Revolut a lansat ipotecare în Lituania , unde spune că rezultatele sunt bune atât ca volume, cât și ca feedback al clienților, iar banca susține că a avut un efect de piață prin scăderea marjelor. Pentru România, însă, Fast precizează că nu există o decizie. Argumentul principal: ipotecarele sunt un produs complex, greu de extins rapid între piețe, deoarece cerințele și condițiile economice diferă semnificativ de la o țară la alta. Context operațional: birou în București Pe lângă planurile de produs, Revolut intenționează să deschidă un birou în București, iar „logo-ul va fi în centrul orașului”, conform declarațiilor din interviu. Materialul nu oferă un calendar și nici detalii despre dimensiunea operațiunii sau numărul de angajați vizați. Informația a fost anunțată anterior pe Profit Insider , potrivit notei din articol.
Societate05 oct. 2026
Președintele Nicușor Dan condamnă intimidarea jurnalistului Cristian Tudor Popescu - spune că libertatea presei nu poate exista „fără teamă”
Președintele Nicușor Dan a condamnat public intimidarea unui jurnalist , după gestul unor protestatari care au aprins lumânări formând inițialele „CTP” în fața Arestului Central , potrivit HotNews . Reacția vine pe fondul escaladării tensiunilor din jurul protestelor pentru Călin Georgescu și pune accent pe riscul ca dezbaterea politică să degenereze în presiune asupra presei. Nicușor Dan a calificat drept „inacceptabile” gesturile îndreptate împotriva jurnalistului Cristian Tudor Popescu și „orice încercare de a transforma un dezacord politic într-un instrument de intimidare”. Într-un mesaj publicat pe Facebook , președintele a transmis că „niciun jurnalist nu trebuie să devină ținta amenințărilor, a hărțuirii sau a violenței pentru opiniile pe care le exprimă”. Șeful statului a invocat și garanțiile constituționale privind libertatea presei, susținând că aceasta „nu poate exista fără libertatea de a vorbi și de a relata fără teamă”. Nicușor Dan a mai spus că apărarea principiului nu ține de „simpatii politice”, ci de respectul pentru democrație și demnitatea fiecărui cetățean, avertizând asupra transformării dezbaterii publice în „amenințare, intimidare și incitare la ură”. Contextul: protestele de la Arestul Central și gestul cu lumânări Incidentul a avut loc sâmbătă seară, la a cincea seară consecutivă de proteste în fața Arestului Central, unde Călin Georgescu se află din momentul în care a fost arestat preventiv într-un dosar de înșelăciune, conform relatării HotNews și contextului din dosar. În imagini devenite virale pe rețelele sociale, protestatarii apar scriind cu lumânări aprinse „CTP” pe pavaj și cântând „Veșnica pomenire”, în timp ce, pe fundal, o voce îl acuză pe jurnalist că „dorea moartea domnului Călin Georgescu”. HotNews amintește că și Cristian Tudor Popescu a reacționat public, arătând că în clipul distribuit online este prezentat drept „ziaristul sistemului” și că i se dedică un moment cu conotație funerară. Publicația precizează, totodată, că jurnalistul „nu a spus și nu a scris niciodată” că își dorește sau estimează moartea lui Călin Georgescu. Ce declarații au alimentat disputa În același material este redat și un fragment dintr-o intervenție a lui Cristian Tudor Popescu la B1TV, relatată de Gândul, în care acesta a vorbit despre percepțiile publice legate de condițiile de detenție și despre posibile consecințe politice în cazul unui deces al lui Călin Georgescu. Potrivit HotNews, aceste afirmații au fost invocate în spațiul public pentru a susține acuzația că jurnalistul ar fi „dorit” moartea lui Georgescu, acuzație pe care publicația o contrazice explicit.
Societate04 oct. 2026
Ministerul Muncii: între 4,37 și 5,11 milioane de români trăiesc în principalele state europene - Marea Britanie și Italia concentrează cele mai mari comunități
Peste 5 milioane de români trăiesc în Europa, iar concentrarea lor în câteva piețe mari ale muncii schimbă miza economică a migrației : de la deficitul de forță de muncă din țară la dependența unor sectoare din Vest de lucrători români, potrivit unei sinteze publicate de Economedia , pe baza unui document al Ministerului Muncii consultat de G4Media . Estimările privind diaspora diferă în funcție de metodologie (registre de rezidență permanentă versus evidențe administrative extinse): între 4,37 milioane și peste 5,11 milioane de români stabiliți în principalele state europene, conform documentelor citate. Unde sunt cele mai mari comunități și ce indică datele despre piața muncii În Marea Britanie, comunitatea românească este descrisă ca fiind cea mai numeroasă dintre comunitățile de cetățeni europeni. La finalul lui iunie 2026, în EU Settlement Scheme (schema de ședere pentru cetățenii UE aflați în Regatul Unit înainte de Brexit) fuseseră depuse 1,47 milioane de cereri ale cetățenilor români. În prezent, 1,02 milioane de români au rezidență legală, dintre care 684.380 au statut permanent („settled status”), iar aproximativ 100.000 au obținut cetățenia britanică. Documentele Ministerului Muncii mai arată că, între 1 aprilie 2025 și 31 martie 2026, circa 39.000 de români s-au întors în țară, România fiind pe primul loc în Europa la numărul de plecări din Marea Britanie. Germania avea, la 31 decembrie 2025, 903.770 cetățeni români înregistrați (6,4% din populația străină a Germaniei), potrivit Registrului Central pentru Evidența Străinilor. Un indicator relevant pentru impactul economic este rata de ocupare: românii au cea mai ridicată rată de ocupare dintre cetățenii UE din Germania (72,7%), peste rata cetățenilor germani (71%). În noiembrie 2025 erau angajați 558.950 de români, conform documentelor citate. În Spania, la 1 ianuarie 2025 erau înregistrați 609.270 de români rezidenți (date INE), iar Observatorul Permanent al Imigrației indica 1.135.212 posesori ai unui certificat de rezidență valabil. La finalul lunii aprilie 2026, erau 346.290 de cetățeni români cotizanți la sistemul spaniol de securitate socială; aproape 55.000 activau ca lucrători independenți („autónomos”). Din totalul rezidenților, aproape 129.000 erau tineri (21,16%). Italia raportează 1.053.042 rezidenți români înregistrați în 2025. În 2024, plăteau taxe pe muncă 598.765 de lucrători români (salariați, independenți și pe proiecte), iar 53.432 erau titulari de întreprinderi individuale. Distribuția pe sectoare indică o prezență puternică în servicii și construcții: 15% în servicii prestate familiilor/la domiciliu, 7% în hoteluri și restaurante (HORECA), 5,5% în comerț, 16,5% în construcții și 6,1% în agricultură. Tot în Italia, 42.510 români sunt pensionari, iar în anul școlar 2023/2024 au fost înscriși 147.926 elevi români. În Franța, comunitatea românească este estimată de misiunea diplomatică la 450.000–500.000 de cetățeni, în contextul în care nu există statistici oficiale pe criterii etnice. Ministerul Muncii indică și un flux consistent de lucrători: România este pe locul 2 între țările de origine ale angajaților detașați, cu peste 15.800 de lucrători români înregistrați ca detașați (mai ales în construcții și agricultură), la care se adaugă peste 25.000 de muncitori sezonieri, în special în agricultură. Alte repere din Europa Datele prezentate includ și alte țări, cu mențiunea că, în unele cazuri, există diferențe între rezidenții oficiali și estimările privind lucrătorii temporari: Austria: 155.721 români înregistrați oficial (1 ianuarie 2025) Olanda (Țările de Jos): 63.848 rezidenți oficiali, dar lucrătorii mobili/temporari/sezonieri sunt estimați anual între 80.000 și 120.000; aproape 8.000 de studenți români înscriși în anul universitar 2024–2025 Cipru: 45.000 de români (4–5% din populația Ciprului) Grecia: 28.250 (dintre care 14.105 în regiunea Attica/Atena) Suedia: 25.000–30.000 Danemarca: 17.000–20.000 Estonia: 1.000–1.500 Presiunea migrației rămâne, chiar dacă România devine și țară de imigrare Pe fondul acestui tablou, datele INS citate în material arată că peste 54.900 de români au părăsit definitiv țara în 2025, cel mai mare număr din ultimii 34 de ani (mai mulți au fost doar în 1990, cu 96.929). În același timp, soldul migrației internaționale în 2025 a fost pozitiv: imigranții au depășit emigranții cu 102.200 de persoane, INS apreciind că România s-a transformat într-o țară de imigrare, fără ca acest plus să compenseze sporul natural negativ. La 1 ianuarie 2026, populația rezidentă a României era de 19,041 milioane, în scădere cu 1.829 de persoane față de 1 ianuarie 2025, în principal din cauza sporului natural negativ. INS mai notează adâncirea îmbătrânirii demografice: ponderea populației de 65 de ani și peste a urcat la 20,5%, iar ponderea copiilor a coborât la 15,1%. Ce spun datele despre intențiile tinerilor „ Barometrul Național al Tinerilor ”, realizat de INSCOP la finalul anului trecut, indică o tensiune între percepție și intenție: 66,2% dintre tinerii chestionați consideră munca în străinătate o soluție pentru îmbunătățirea nivelului de trai, iar 64,7% ar pleca pentru un loc de muncă mai bine plătit. Totuși, 70,6% spun că nu intenționează să plece din țară în următoarele 12 luni pentru a munci sau a studia.
Societate01 oct. 2026
România are doar un lucrător formal la 100 de persoane peste 65 de ani în îngrijirea de lungă durată - de cinci ori sub media OECD, pe fondul îmbătrânirii populației
România intră într-o presiune structurală pe servicii sociale și sănătate, pe fondul lipsei de personal pentru îngrijirea vârstnicilor , arată datele citate de Adevărul : există aproximativ un lucrător formal în îngrijirea de lungă durată la 100 de persoane de peste 65 de ani, față de circa cinci la 100, media statelor OECD. România avea aproape 3,9 milioane de persoane de cel puțin 65 de ani la începutul lui 2026, adică 20,5% din populația rezidentă, potrivit Barometrului „Bătrânii singuri. Drama nevăzută a României”, realizat de Alianța Binelui Comun (ABC) și publicat de Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice (1 octombrie). Estimările citate în barometru indică o creștere a ponderii acestei grupe de vârstă până la aproximativ 31% în 2050. Personal puțin și finanțare redusă: decalaj față de OECD Diferența față de statele OECD nu este doar de resursă umană, ci și de bani. România alocă aproximativ 0,3% din PIB pentru îngrijirea de lungă durată, comparativ cu 1,7% în medie în OECD, conform datelor citate în barometru. În acest context, familia rămâne principala sursă de sprijin pentru seniori, însă modelul devine fragil când copiii adulți sunt plecați în alt oraș sau în străinătate. Îmbătrânire „pe cont propriu”: seniori singuri și copii departe Aproximativ 1,35 milioane de persoane de peste 65 de ani locuiau singure în 2025. Barometrul notează că locuirea singură nu înseamnă automat nevoie de îngrijire, dar schimbarea structurii gospodăriilor și distanța dintre generații modifică felul în care se asigură sprijinul atunci când autonomia scade. În mediul urban, aproape 29% dintre seniori nu își au copiii în apropiere. Transferurile de bani și comunicarea la distanță pot menține legătura, dar nu pot înlocui sprijinul care presupune prezență fizică (însoțire la medic, cumpărături, ajutor în gospodărie). Singurătatea, un risc social măsurabil în orașe Cercetarea realizată pentru barometru indică faptul că, în mediul urban, trei din cinci seniori se confruntă cu singurătatea, iar aproape 310.000 sunt estimați cu un nivel foarte ridicat de singurătate. Autorii precizează că aceste date sunt reprezentative pentru populația vârstnică urbană și nu sunt extrapolate automat la întreaga populație de peste 65 de ani din România. Tot în urban, 59% dintre seniori spun că ar accepta programe de sprijin, potrivit cercetării. Ce măsuri sunt propuse și ce ar urma să schimbe Printre soluțiile avansate de Alianța Binelui Comun în barometru se află: extinderea serviciilor de îngrijire la domiciliu și a serviciilor mobile; dezvoltarea transportului social, în special în mediul rural; introducerea unui pachet minim garantat de îngrijire la domiciliu pentru persoane cu nevoi reduse și moderate; dezvoltarea forței de muncă din îngrijirea de lungă durată; sprijin pentru membrii familiei care îngrijesc vârstnici, în condițiile în care aceștia acoperă deja o parte importantă din îngrijire. Analiza mai propune mecanisme de identificare timpurie a vulnerabilității (inclusiv screening prin medicina de familie și servicii sociale) și contactarea proactivă a vârstnicilor după evenimente care cresc riscul de izolare sau pierdere a autonomiei (decesul partenerului, externare din spital, cădere, diminuarea capacității de autoservire). Pe termen mai lung, barometrul avansează ideea unei evidențe anuale, printr-un indice național și județean, care să urmărească indicatori precum locuirea singură, izolarea, autonomia și accesul la servicii.
Societate30 sept. 2026
Asociația Tășuleasa Social spune că Via Transilvanica trece prin 400 de comunități - proiectul de 1.600 km a devenit traseu pedestru de interes național, cu acces protejat prin lege
Via Transilvanica a ajuns să traverseze 400 de comunități și, odată cu recunoașterea ca traseu pedestru de interes național, capătă un cadru legal care protejează accesul și marcajele , un pas cu efect direct asupra siguranței turiștilor și a funcționării rutei, potrivit Ziarul Financiar . Alin Ușeriu, fondatorul Asociației Tășuleasa Social, spune că nu există comunități care să considere proiectul dăunător și descrie traseul drept „drumul care unește”. La Via Transilvanica Business Fest , inițiativă a fundației Deloitte și a asociației Tășuleasa Social, Ușeriu a insistat că proiectele sociale funcționează doar dacă sunt conectate la „cadrul larg al societății”, de la educație la mediul în care trăiesc oamenii. „Sunt 400 de comunităţi pe Via Transilvanica, nu există nicio comunitate care să zică că Via Transilvanica face rău. Via Transilvanica este ceea ce uneşte, drumul care uneşte.“ Ce înseamnă statutul de „interes național” pentru traseu Via Transilvanica este un traseu montan de 1.600 de kilometri, care poate fi parcurs în aproximativ 60 de zile. Proiectul a fost inițiat în 2018, iar în acest an a devenit traseu pedestru de interes național, ceea ce aduce, conform informațiilor din articol, un plus de siguranță pentru turiști. În practică, cadrul legal menționat în material prevede că este interzisă blocarea accesului sau distrugerea marcajelor, elemente esențiale pentru utilizarea rutei. „Orice primar putea să oprească proiectul acesta. Să zică: «Gata, nu mai vreau pe aici».“ Extinderea: ținta de 5.000 km și zonele vizate Fondatorul Tășuleasa Social afirmă că organizația vrea să ducă proiectul și în alte zone istorice ale României și că există deja „scouting” (evaluări preliminare pe teren) în: Țara Oașului Maramureșul istoric Valea Jiului Ușeriu spune că o rețea de 5.000 de kilometri „ar fi excelent” și că România ar putea concura cu rute mari din SUA, argumentând că, deși nu are teritorii la fel de întinse, are un teritoriu „foarte interesant” și „foarte bogat”. Context: Tășuleasa Social și miza comunitară Alin Ușeriu și fratele său, Tibi Ușeriu, au fondat Asociația Tășuleasa Social în 2000, într-o perioadă în care voluntariatul era perceput ca un concept „străin”, potrivit articolului. Ușeriu leagă evoluția proiectelor sociale de acceptarea comunității și de capacitatea de a opri sau ajusta inițiativele dacă nu funcționează local. „Noi, de la bun început, am ştiut că socialul nu poate să fie închistat undeva ca singurul lucru care trebuie rezolvat.“
Dialog & Analiză
Ultima actualizare: 08 octombrie 2026, ora 17:48
Sinteza zilei08 oct. 2026
PNL refuză să intre în Guvernul propus de Luca Niculescu, dar ia în calcul să-l voteze - Bolojan invocă urgențele bugetare și țintele de deficit
PNL condiționează sprijinul parlamentar pentru Guvernul Niculescu de ieșirea PSD din ecuație , o poziționare care poate complica formarea rapidă a unei majorități și, implicit, adoptarea rectificării bugetare și a măsurilor de limitare a cheltuielilor, potrivit Wall-Street . Președintele PNL și premierul interimar Ilie Bolojan a spus că partidul nu intenționează să participe, alături de PSD, în Guvernul propus de premierul desemnat Luca Niculescu . În același timp, PNL se declară deschis să acorde „un vot de instalare” noului Executiv, urmând ca decizia finală să fie luată săptămâna viitoare, după ce vor fi cunoscute programul și componența guvernului. Miza economică invocată: deficitul și „echilibrele bugetare” După întâlnirea cu premierul desemnat, Bolojan a indicat drept element important angajamentul privind respectarea țintelor de deficit și a traiectoriei asumate de România pentru anul viitor, argumentând că acesta este relevant pentru menținerea echilibrelor bugetare generale, funcționarea instituțiilor statului și relansarea economiei. În discuții a fost abordată și posibilitatea participării PNL la guvernare, însă liderul liberal a transmis că partidul are o decizie de a nu mai intra, „în actualul context politic”, în guvernări cu PSD. Potrivit lui Bolojan, dacă PSD va fi într-o guvernare, PNL va intra în opoziție. „Vot de instalare”, dar fără intrare la guvernare Bolojan a motivat disponibilitatea pentru un vot de învestire prin nevoia de a avea „un Guvern cu puteri depline” care să poată gestiona urgențele bugetare și administrative. În declarațiile sale, el a enumerat principalele teme care ar necesita acțiune rapidă: rectificarea bugetară pentru buna funcționare a serviciilor statului; măsuri de limitare a cheltuielilor pentru încadrarea în ținte; pregătirea bugetului pentru anul viitor, cu obiectivul unei relansări economice. Decizia PNL urmează să fie luată săptămâna viitoare, după definitivarea programului de guvernare și a listei de miniștri, când partidul va convoca Biroul Politic Național și ar putea avea o nouă discuție cu Luca Niculescu. În paralel, premierul desemnat s-a întâlnit cu reprezentanții PSD, PNL și UDMR pentru consultări privind formarea Guvernului.
Interviuri29 sept. 2026
RetuRO: Sistemul de Garanție-Returnare a colectat peste 12 miliarde de ambalaje în mai puțin de trei ani - aproape 900.000 de tone au fost direcționate către reciclare
În mai puțin de trei ani, SGR a pus pe piață un flux industrial de materiale reciclabile , iar miza economică pentru România este să transforme aceste volume în capacități locale de procesare și valoare adăugată, nu doar în colectare, potrivit unui interviu acordat de Adela Smeu , CEO RetuRO , pentru HotNews . În acest interval, prin Sistemul de Garanție-Returnare (SGR) au fost colectate peste 12 miliarde de ambalaje de băuturi, echivalentul a aproape 900.000 de tone de materiale direcționate către reciclare. În viziunea CEO-ului RetuRO, oportunitatea pentru economie este „să păstrăm cât mai mult din valoarea acestor materiale în circuitul economic” și să se construiască „capacitate în jurul unor fluxuri care sunt deja stabile”. De ce contează economic: predictibilitatea volumelor poate susține investiții Adela Smeu susține că valoarea infrastructurii circulare apare atunci când materialele colectate sunt tratate ca resurse care reintră în economie, nu ca deșeuri. În acest sens, SGR ar oferi reciclatorilor fluxuri constante de plastic, metal și sticlă, „mai ușor de procesat”, iar pentru companii predictibilitatea volumelor ar putea susține investiții în: capacități de procesare; tehnologie; eficientizarea operațiunilor. În același timp, disponibilitatea materiilor prime secundare (materiale rezultate din reciclare, folosite din nou în producție) devine mai importantă într-un context european în care se urmărește reducerea dependenței de materii prime virgine. Cum funcționează „partea invizibilă” a sistemului După returnarea ambalajului de către consumator, începe lanțul operațional gestionat de RetuRO: preluare, transport către centrele de numărare și sortare, procesare și pregătire pentru livrarea către reciclatori. RetuRO operează nouă centre de numărare și sortare, iar, în medie, aproximativ 70 de camioane cu materiale procesate pleacă zilnic din aceste centre către reciclatori, conform interviului. CEO-ul companiei pune accent pe calitatea materialelor obținute: separarea corectă și contaminarea redusă ar ajuta la păstrarea valorii și la procesarea eficientă, iar materialele colectate prin SGR sunt direcționate către reciclare. Următoarea etapă: consolidare operațională și aliniere la cerințele europene În interviu, Adela Smeu afirmă că România intră în etapa europeană definită de PPWR (regulamentul UE privind ambalajele și deșeurile de ambalaje) cu avantajul unei infrastructuri deja funcționale și cu experiență operațională acumulată. În acest context, ea indică drept prioritate pentru RetuRO și SGR o etapă de „consolidare operațională” pentru a susține performanța pe termen lung și atingerea țintei de 90% menționată în regulamentul european. Pe partea de reglementare, CEO-ul RetuRO argumentează că predictibilitatea înseamnă o evoluție coerentă și suficient de clară a cadrului, astfel încât actorii implicați să își poată planifica investițiile și operațiunile, deoarece schimbările pot afecta direct logistica, sistemele IT, finanțarea și experiența consumatorilor. „Pentru România, SGR are o valoare și relevanță economică certă.” La finalul interviului, Smeu insistă că economia circulară nu poate fi construită de un singur actor și nici „exclusiv prin reglementare”, iar rezultatele depind de funcționarea coordonată a întregului mecanism — de la producători și comercianți, până la consumatori, operatori logistici, reciclatori și autorități.
Sinteza zilei28 sept. 2026
Sorin Grindeanu spune că discuția cu ambasadoarea SUA a vizat doar rolul României de tranzit în Coridorul Vertical de Gaze - neagă negocieri pentru contracte de gaze și acuză Guvernul de „atitudine antiamericană”
Sorin Grindeanu cere „îndreptarea urgentă” a relației cu SUA, acuzând că România a avut în ultimele luni un guvern „cel mai antiamerican” , potrivit Wall-Street . Mesajul vine pe fondul discuțiilor publice despre întâlnirea sa din martie, în Grecia, cu ambasadoarea SUA, Kimberly Guilfoyle , și al speculațiilor legate de contracte de gaze. Grindeanu, președintele PSD, susține că la întâlnirea cu ambasadoarea SUA nu s-a discutat despre încheierea unor contracte de gaze de către România. El afirmă că subiectul a fost limitat la Coridorul Vertical de Gaze și la rolul României în acest proiect, pe care îl descrie drept unul de tranzit. În declarațiile făcute la Palatul Parlamentului, liderul PSD a legat tema relației bilaterale de o critică mai largă la adresa guvernării din ultimele luni, pe care o califică drept „antiamericană”, și a cerut schimbarea rapidă a situației, pentru revenirea la „parteneriat strategic” cu Statele Unite. Disputa politică și tema energiei Grindeanu afirmă că nu a avut atribuții pe zona contractelor de gaze și că responsabilitatea ar fi aparținut premierului demis Ilie Bolojan, inclusiv în ceea ce privește asigurarea necesarului de gaze pentru iarnă. În același timp, el respinge ideea că factori externi ar fi influențat schimbarea guvernului, invocând un procent de „88% dintre români” care ar fi spus că țara merge într-o direcție greșită și că guvernarea este proastă. Solicitare de „clarificare instituțională” la Externe În contextul controverselor, Grindeanu spune că „nu vine niciun ambasador să spună dacă un guvern pică sau nu” și cere ca ministrul de Externe, Oana Țoiu, să cheme ambasadorul la discuții pentru a lămuri situația „instituțional”, astfel încât „să se închidă” subiectul. Articolul nu oferă detalii suplimentare despre eventuali pași concreți sau un calendar pentru aceste clarificări, dincolo de apelul public formulat de liderul PSD.
Educație24 sept. 2026
60 de elevi din Galați au asamblat și programat un robot FarmBot pentru grădinărit - platforma automatizează însămânțarea și udarea și folosește AI pentru identificarea buruienilor
Un robot agricol programat de elevi testează, la scară educațională, tehnologii folosite deja în agricultura de precizie , de la senzori pentru sol până la recunoașterea buruienilor cu ajutorul inteligenței artificiale, potrivit Agronet . În proiectul FARMERS 2.0, 60 de elevi din Galați au asamblat și programat o stație robotizată FarmBot Genesis v1.8, urmărind întreg ciclul de creștere a plantelor, de la însămânțare la maturitate. Inițiativa este derulată de Asociația Creștem Oameni Mari și finanțată prin programul Start ONG , lansat de Kaufland România și implementat de Asociația Act for Tomorrow. Proiectul a fost prezentat pe 23 septembrie 2026, în contextul Zilei Agriculturii Ecologice, conform comunicatului Asociației Act for Tomorrow . Ce învață elevii, concret: automatizare, date și control digital Stația agricolă robotizată poate fi controlată de pe telefon sau calculator și automatizează mai multe lucrări specifice cultivării plantelor. Potrivit organizatorilor, sistemul poate: realiza însămânțarea; uda plantele; măsura umiditatea solului; monitoriza evoluția culturilor; colecta date din grădină; identifica buruienile cu ajutorul inteligenței artificiale. Elevii au lucrat cu un kit educațional de robotică și cu planurile tehnice ale sistemului, apoi au programat stația și i-au urmărit funcționarea într-o grădină reală. De ce contează: o „mini-platformă” pentru agricultura de precizie, pusă în mâna elevilor Deși FarmBot nu este un utilaj pentru suprafețe agricole mari, proiectul funcționează ca o platformă de experimentare cu aceleași tipuri de instrumente care intră tot mai mult în agricultura comercială: senzori, automatizarea udării, monitorizare digitală și recunoaștere automată a plantelor. Activitățile au fost extinse și către elevii și profesorii implicați în programele „Săptămâna Verde” și „Școala Altfel”, care au putut opera stația și au revenit ulterior pentru a observa evoluția culturilor. Responsabilul de activități din cadrul Asociației Creștem Oameni Mari, Marinela Buruiană, spune că miza a fost transformarea programării într-o experiență practică: „Am vrut ca acești copii și tineri să vadă tehnologia dincolo de ecrane și să înțeleagă că programarea, robotica și inteligența artificială pot avea aplicații foarte concrete, inclusiv în felul în care ne cultivăm hrana.” Președintele Asociației Act for Tomorrow, Andrei Coșuleanu, leagă astfel de proiecte de presiunea pentru eficiență și utilizarea mai inteligentă a resurselor în agricultură: „În următorii ani, agricultura va trebui să producă mai eficient și să folosească mai inteligent resursele, iar tehnologia va avea un rol esențial în această schimbare.”
Educație23 sept. 2026
Andreessen Horowitz finanțează cu 42 mil. dolari o academie privată ca alternativă la facultate pentru AI și antreprenoriat - program-pilot gratuit de un an, cu 50 de studenți și peste 50.000 de dolari credite de calcul per student
Andreessen Horowitz finanțează cu 42 de milioane de dolari (aprox. 189 milioane lei) o academie privată care ocolește modelul universitar clasic , mizând pe proiecte și recrutare directă în industrie, potrivit Mediafax . Inițiativa, lansată de unul dintre cele mai influente fonduri de capital de risc din Silicon Valley, țintește tineri interesați de inteligență artificială, tehnologie și antreprenoriat și își propune să devină o alternativă practică la facultate. Cum arată programul și când începe Prima promoție este programată să înceapă în septembrie 2027, la San Francisco , cu aproximativ 50 de studenți. Programul-pilot va dura un an și va fi gratuit. Ulterior, academia intenționează să obțină aprobările necesare pentru un program de doi ani, care „ar urma” să înceapă în toamna lui 2028, cu taxe comparabile cu cele ale universităților private de elită. Model operațional: mai puține cursuri, mai mult „construit” Academia propune un format care pune accent pe realizarea de proiecte reale, nu pe cursuri universitare, examene și teme. Studenții ar urma să lucreze preponderent la produse, companii, proiecte de cercetare sau alte inițiative, primind feedback de la antreprenori și specialiști din industria tehnologică. Programa include, între altele, proiectarea sistemelor de inteligență artificială, vânzări pentru fondatori, dezvoltarea de produse pentru companii, storytelling și media, formarea și finanțarea startupurilor și gestionarea echipelor. Resurse pentru studenți și legătura cu angajatorii Fiecare student din prima promoție va primi peste 50.000 de dolari (aprox. 225.000 lei) în credite de calcul și resurse tehnologice de la companiile partenere. În plus, academia oferă un buget de 5.000 de dolari (aprox. 22.500 lei) pentru călătorii și proiecte de explorare. În paralel, peste 40 de companii s-au înscris ca parteneri pentru recrutare, cu oportunități de internship și angajare. Printre companiile fondatoare sau partenere sunt menționate Anduril, Anthropic, Coinbase, Google, Meta, Nvidia, OpenAI, Palantir, Replit și Stripe. Cine poate aplica și ce nu oferă academia Academia se adresează în principal absolvenților de liceu, dar acceptă și candidați care au urmat studii universitare. Pentru promoția din 2027, candidații trebuie să fi terminat liceul până în august 2027 și să nu fi parcurs mai mult de un an de studii universitare cu normă întreagă după absolvire; sunt acceptați și candidați internaționali. Selecția pune accent pe ce au construit deja candidații (software, produse, cercetare, comunități sau alte proiecte), mai mult decât pe rezultate academice, deși în prima etapă sunt cerute și foaia matricolă și rezultatele testelor standardizate. Academia precizează explicit că nu acordă diplomă universitară și nici credite transferabile, iar programul poate funcționa inclusiv ca un an de pauză înainte de facultate. „Instruirea care a funcționat pentru Revoluția Industrială nu se va potrivi perfect revoluției AI, așa că cineva trebuie să fie primul care să dezvolte modul în care pregătești un om pentru această lume nouă”, a declarat Ben Horowitz, cofondator al Andreessen Horowitz.
Pulsul pieței
Valute, mărfuri și mișcări cheie.
EUR/RON5,34140,10%
USD/RON4,76120,42%
GBP/RON6,30290,05%
CHF/RON5,72800,04%
HUF/RON0,01460,45%
XAU/RON640,89291,17%
