Contează
Se încarcă pagina principală.
Contează
Valute, mărfuri și mișcări cheie.
Ultima actualizare: 13 august 2026, ora 21:33

Dependența economică a UE de resursele rusești a subminat ani la rând credibilitatea discursului european despre „valori” , iar Vladimir Putin a exploatat această contradicție, potrivit unui interviu acordat de laureatul Nobel pentru Pace Dmitri Muratov , relatat de HotNews . Muratov, fost redactor-șef și cofondator al „ Novaya Gazeta ”, spune că liderul de la Kremlin „cunoaște foarte bine adevărata valoare a liderilor europeni”, care, pe de o parte, invocă drepturile omului, iar pe de altă parte au semnat sau „obișnuiau să semneze” acorduri cu Rusia pentru comerț cu petrol, gaze și diamante. În această logică, Putin „râde cu voce tare” când i se vorbesc despre „valorile europene”, tocmai pentru că vede diferența dintre retorică și interesele economice. Războiul și miza escaladării: „o poți distruge, dar nu o poți cuceri” În același interviu pentru BBC , Muratov susține că președintele rus nu mai poate pretinde că a obținut victoria în Ucraina și afirmă că „nu va exista niciodată o «victorie»”, indiferent cum se va încheia conflictul. El argumentează că ceea ce se întâmplă „de aproape cinci ani” nu poate fi considerat o victorie în condițiile unor pierderi uriașe, pe care le descrie drept „un milion de oameni. Sau mai mult de un milion”. Muratov mai afirmă că Ucraina poate fi „distrusă”, dar nu „cucerită”, iar prin „distrugere” înțelege o escaladare continuă „până la utilizarea unei arme nucleare”. Represiunea internă și controlul politic: rolul FSB și eticheta de „agent străin” Jurnalistul descrie o represiune accelerată împotriva libertății de exprimare în Rusia după invazia pe scară largă din 2022. El spune că „majoritatea liderilor de opinie” au fost declarați „agenți străini”, „extremiști” sau „teroriști” și avansează o „estimare prudentă” potrivit căreia cel puțin 1.500 de persoane ar fi în închisoare pentru poziții împotriva politicii statului, un nivel pe care îl compară cu perioadele cele mai dure ale KGB-ului. În privința stabilității regimului, Muratov respinge ideea unor conspirații sau fracturi în elită și afirmă că „țara este condusă de Vladimir Putin”, iar teama este întărită de „principala sa bază de sprijin: Serviciul Federal de Securitate (FSB)”. „Novaya Gazeta”, închisă pe tipar, menținută online din afara Rusiei Muratov spune că „Novaya Gazeta” „nu mai există” ca ziar tipărit: tipografiile ar fi fost naționalizate prin decret, iar înregistrarea publicației ar fi fost revocată. Publicația își păstrează prezența online, însă accesul la site este blocat în Rusia și poate fi folosit „doar din străinătate sau prin rețele private virtuale (VPN)”, care ocolesc restricțiile. În acest context, Muratov afirmă că, deși opoziția publică implică riscuri majore, există un sprijin discret în societate, exprimat „în șoaptă”, pe care îl consideră relevant pentru a înțelege starea reală a opiniei publice.

Bursa de Valori București a raportat un profit net record de 17 milioane lei în S1 2026 , pe fondul creșterii puternice a veniturilor din tranzacționare și al unei activități de piață mai intense, potrivit Economica . În documentul citat de Agerpres, BVB descrie semestrul ca fiind „cel mai bun prim semestru din istoria” operatorului pieței. Creșterea profitabilității vine într-un context de maxime istorice și lichiditate ridicată, care au susținut volume mai mari și, implicit, venituri mai mari pentru operatorul bursier. Ce a împins rezultatele: veniturile din tranzacționare și taxele conexe Veniturile operaționale ale BVB au urcat cu 61% față de prima jumătate a anului trecut, la 28,75 milioane de lei. Principalul motor a fost avansul veniturilor din tranzacționare, cu 88% an/an, pe fondul unei „evoluții favorabile a pieței”, reflectată în volume mai mari, noi runde de finanțare și interes ridicat al investitorilor. BVB mai indică drept factori de creștere: veniturile din taxe de la emitenți; vânzarea de date; servicii IT. Pe partea de profitabilitate, profitul operațional pe primele șase luni a ajuns la 13,32 milioane de lei, în creștere cu 280% față de S1 2025, cu o marjă operațională de 46%. Costuri în creștere moderată, pe fondul extinderii echipei Cheltuielile operaționale au fost de 15,43 milioane lei, în creștere cu 8% față de S1 2025. Majorarea este explicată prin completarea schemei de personal pentru acoperirea nevoilor operaționale și prin ajustările salariale făcute în 2025, conform sursei citate. Contribuția Depozitarului Central și efectul la nivel de grup Profitul financiar al BVB a fost de 5,88 milioane de lei, provenind în principal din dividende de la DC ( Depozitarul Central ), în valoare de 4,97 milioane de lei. La nivel de grup, veniturile operaționale au atins 54,97 milioane de lei (+48% an/an), iar cheltuielile operaționale au fost de 41,28 milioane de lei (+10%). Grupul a raportat un profit operațional de 13,69 milioane de lei, față de o pierdere de 490.000 lei în S1 2025, în timp ce profitul net al grupului a fost de 13,8 milioane de lei, față de 1,48 milioane lei în S1 2025. Documentul mai arată că rezultatul obținut „susține cheltuielile operaționale” ale filialei CCP.RO, aflată în etapa de pregătire a lansării operaționale.

România a rămas temporar fără producție nucleară, dar exportă energie pe fondul consumului scăzut , potrivit Economica , după ce Unitatea 2 de la Cernavodă a fost deconectată dimineață, iar Unitatea 1 fusese scoasă din sistem la finalul lunii trecute. Motivul invocat este debitul prea mic al Dunării, care nu mai asigură răcirea. Cele două unități sunt cele mai mari grupuri de generare din Sistemul Energetic Național (SEN), cu 700 MW fiecare . Publicația notează că nu există o dată certă pentru revenirea lor: programările indică orientativ 23 august pentru Unitatea 1 și 30 august pentru Unitatea 2, însă repunerea în funcțiune depinde de evoluția debitului Dunării. De ce exportă România fără nuclear Datele aproape în timp real citate de Economica arată că, în momentul respectiv, România avea export net de 327 MW , în condițiile unui consum redus și ale unei producții ridicate din alte surse. Printre factorii menționați: autoconsumul prosumatorilor, care reduce cererea din rețea; producție fotovoltaică mare, de peste 2.200 MW (cea mai mare sursă la acel moment); producție eoliană de circa 700 MW ; centrale pe gaze cu aproape 1.000 MW ; cărbune sub 700 MW . Pe interconexiuni, România exporta către Serbia, Ungaria și Republica Moldova și importa din Bulgaria , conform aceleiași surse. Riscul se mută în vârful de seară Economica subliniază că intervalele sensibile pentru SEN sunt cele din vârful de seară, când fotovoltaicele nu mai produc, capacitatea de stocare rămâne încă limitată, iar consumul crește. Pentru ziua respectivă, prognoza indica un consum la vârf de aproximativ 7.000 MW , iar lipsa Unității 2 ar urma să fie compensată cel puțin parțial de producția eoliană, însă „sistemul va trece oricum pe import”. Pentru context suplimentar, publicația trimite la analiza e-nergia.ro privind acoperirea deficitului și la materialul Economica despre rolul stocării: „Bateriile de stocare a energiei din România contează din ce în ce mai mult…” .

Consiliul Concurenței a amendat 21 de companii din agricultură cu peste 83 de milioane de lei pentru înțelegeri care au dus, în practică, la fixarea prețurilor de revânzare ale semințelor și ale unor produse pentru protecția culturilor către fermieri, potrivit Economica . Miza economică este directă: mecanismele de tip „voucher” și clauzele contractuale au fost folosite astfel încât să limiteze concurența între distribuitori, cu efect potențial de menținere a prețurilor la un nivel mai ridicat decât într-o piață competitivă. Autoritatea arată că producătorii Pioneer Hi-Bred România, Corteva Crop Solutions ROM (fosta DuPont Romania) și Maisadour Semences România au ajuns la acorduri cu distribuitorii privind condițiile în care pot vinde sau revinde produsele. În concret, producătorii și distribuitorii ar fi stabilit prețurile de revânzare către clienții distribuitorilor (fermierii) pentru anumite produse din campaniile agricole, fie prin prevederi contractuale, fie printr-un sistem de vouchere. În sistemul de vouchere descris de Consiliul Concurenței, producătorii ofereau direct fermierilor cupoane cu produsele eligibile și reducerile aferente, iar fermierii își alegeau distribuitorul de la care cumpără. Totuși, prețul final la care fermierul achiziționa produsele folosind voucherul era stabilit anterior între producător și distribuitor. Autoritatea notează că, astfel, producătorii puteau influența nivelul prețurilor din piață, iar distribuitorii obțineau vânzări mai predictibile și, în unele cazuri, discounturi pentru participarea la campanie. „Nu suntem împotriva sistemului prin care se acordă vouchere, dar prețul recomandat de producător nu trebuie să se transforme, în practică, în preț fix, adică obligatoriu. Distribuitorii trebuie să își stabilească independent prețurile de revânzare pentru fermieri, care vor beneficia, astfel, pe deplin de concurența dintre aceștia, prin prețuri mai avantajoase prin discounturi suplimentare”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței. Cine a fost sancționat și cu ce sume Lista amenzilor prezentată de autoritate include, între altele: Pioneer – 14.470.239 lei Corteva – 6.322.488 lei Maisadour – 1.375.751 lei Agrii – 17.899.228 lei Agro-Est – 699.242 lei Agroind – 3.503.158 lei Agrotex – 2.262.866 lei Alcedo – 4.651.096 lei Ameropa – 4.464.529 lei Biochem – 418.249 lei Chemark – 782.354 lei Diva Sol – 1.985.311 lei Fertiagro – 1.161.761 lei First Grain – 1.438.298 lei Kwizda – 3.450.893 lei Medicago – 2.067.990 lei Merpano – 3.245.875 lei Moldova Farming Agricultura, Moldova Farming Nord și Comfert Agricultura (ca entități beneficiare ale divizării Moldova Farming SRL) – 1.621.839 lei Plantagro – 2.426.166 lei Promat – 5.415.690 lei Rodbun – 3.540.349 lei Clemență, recunoașteri și diferențe între producători și distribuitori Agricover a aplicat la programul de clemență și a primit imunitate la amendă. În plus, 15 dintre cele 21 de companii sancționate au recunoscut încălcarea Legii concurenței și au beneficiat de reduceri ale amenzilor: Pioneer, Corteva, Maisadour, Agroind, Agrotex, Alcedo, Ameropa, Biochem, Chemark, Divasol, Firstgrain, Kwizda, Moldova Farming, Promat și Rodbun. Consiliul Concurenței precizează că producătorii au avut un grad mai ridicat de implicare, deoarece au inițiat mecanismul de fixare a prețurilor. Din acest motiv, la stabilirea amenzilor au fost aplicate procente din cifra de afaceri mai mari decât în cazul distribuitorilor, majoritatea companii locale. Separat, în cazul relației dintre Monsanto România și distribuitorii săi, autoritatea spune că nu a identificat dovezi suficiente că prețurile recomandate ar fi funcționat ca prețuri fixe (obligatorii) în urma unei înțelegeri anticoncurențiale. Ce urmează: executarea amenzilor Deciziile Consiliului Concurenței sunt executorii, iar amenzile reprezintă venituri la bugetul de stat. Potrivit autorității, ANAF pune în aplicare decizia de sancționare și execută amenzile.

Ungaria mobilizează armata pentru a ridica nivelul Dunării și a evita oprirea centralei nucleare Paks , printr-un baraj construit în albie și scufundarea controlată a două barje, pe fondul secetei care afectează transportul fluvial și producția de energie, potrivit Digi24 . Măsura vine după modelul aplicat în România și are o miză operațională imediată: asigurarea unui nivel minim al apei pentru funcționarea în siguranță a centralei și pentru menținerea navigației în condiții de secetă severă. Ce face concret Ungaria și cu ce resurse Guvernul ungar a decis să trimită armata pentru a sprijini lucrările de creștere a nivelului Dunării. Planul include: construirea unui baraj între cele două maluri ale Dunării, între centrala nucleară Paks și orașul Dunaszentbenedek ; folosirea a aproximativ 150.000 de metri cubi de piatră; mobilizarea a 100 de militari, alături de ingineri și experți; pregătirea scufundării controlate a două barje de 80 de metri, cu obiectivul de a ridica nivelul apei „cu până la 20 cm pe termen scurt”. Premierul Peter Magyar a indicat că lucrările ar urma să înceapă „de mâine” și să se desfășoare non-stop, potrivit declarațiilor citate de publicație. De ce contează: presiune pe energie și pe transporturile de petrol În zona graniței dintre Serbia și Ungaria, Dunărea a coborât cu 20 de centimetri sub minimul istoric din 1909, conform informațiilor din material. În acest context, fluviul rămâne „vital pentru importurile de petrol rafinat”, iar volumul transporturilor de țiței pe Dunăre s-a redus cu 25%. Efectul operațional imediat, menționat în articol, este că navele nu mai pot naviga complet încărcate și sunt obligate să reducă din încărcătură, ceea ce lovește direct în eficiența logistică și în costurile de transport. Context european: niveluri critice pe Vistula și Rin Problemele nu sunt izolate. În Polonia, Vistula a atins cel mai scăzut nivel din istorie, la 102 centimetri, iar în Germania nivelul Rinului este critic lângă Kaub, unde transporturile dincolo de acest punct au fost oprite, iar companiile au trecut de la transportul pe apă la camioane. Potrivit Serviciului European Copernicus, seceta afectează puternic continentul și pune presiune pe alimentarea cu apă, transportul fluvial și producția de energie.
Ultima actualizare: 13 august 2026, ora 20:53

Ucraina propune relansarea cooperării economice cu Armenia după discuția telefonică dintre Volodimir Zelenski și Nikol Pașinian, potrivit Digi24 . În convorbirea din 12 august, cei doi lideri au abordat cooperarea bilaterală, evoluțiile regionale și globale și au subliniat importanța promovării unei „păci durabile și de lungă durată”, relatează Kyiv Post, citat de publicație. Zelenski a transmis pe platforma X că relațiile dintre Ucraina și Armenia devin „și mai constructive” și că menținerea unui dialog continuu este esențială. Discuția are loc pe fondul intensificării contactelor politice dintre Kiev și Erevan. Ce au discutat Kievul și Erevanul Potrivit biroului președintelui ucrainean, liderii au analizat rezultatele vizitei lui Zelenski în Armenia, din luna mai, și au discutat domeniile prioritare pentru continuarea cooperării. Biroul prim-ministrului armean a precizat că Zelenski l-a felicitat pe Pașinian pentru realegerea sa în funcție, în urma alegerilor parlamentare din Armenia. Componenta economică: comisie mixtă și o reuniune la Kiev În plan economic, Zelenski a propus reactivarea Comisiei interguvernamentale mixte pentru cooperare economică și organizarea următoarei reuniuni a acesteia la Kiev. În același cadru, cei doi au discutat și despre amenințările la adresa securității regionale. Context: repoziționarea Armeniei și semnalele către Moscova Materialul notează că, până la 12 august, Vladimir Putin nu îl felicitase public pe Pașinian pentru victoria partidului său, Contractul Civil, în alegerile parlamentare din 7 iunie, care au asigurat o nouă majoritate. Întrebat pe 29 iulie de ce nu a primit felicitări, Pașinian a răspuns: „Nu a vrut, așa că nu m-a felicitat”, adăugând: „Dar asta ridică întrebarea: cu cine vorbea, atunci?”. Acest contrast este plasat în contextul unei schimbări de orientare a politicii externe a Armeniei, care, potrivit articolului, se îndepărtează de dependența tradițională față de Moscova și caută relații mai strânse cu Europa și SUA. Totodată, Digi24 menționează că partidul lui Pașinian a obținut 49,8% din voturi, în pofida unor interferențe și presiuni atribuite Rusiei de observatori internaționali și oficiali armeni. Vizita lui Zelenski la Erevan, în luna mai, a fost prima a unui președinte ucrainean în Armenia în ultimii 24 de ani, iar Kievul a spus atunci că salută demersurile Armeniei de apropiere de Uniunea Europeană și că este pregătit să sprijine inițiativele pro-europene ale Erevanului.

Atacul Rusiei asupra portului ucrainean Izmail , la Dunăre, readuce în prim-plan riscurile operaționale pentru coridorul de export de cereale din proximitatea României , după ce infrastructura portuară a fost afectată și a izbucnit un incendiu, potrivit Digi24 . Izmail este cel mai mare port ucrainean de la Dunăre și un punct important de tranzit pentru cereale și alte mărfuri. Portul se află în sudul regiunii Odesa, aproape de frontiera cu România, vis-a-vis de localitatea Plauru. Informațiile despre atac au fost comunicate de autoritățile regionale din Odesa, citate de Reuters. Conform acestora, loviturile au produs pagube și au declanșat un incendiu la infrastructura portuară. În plan regional, incidentul vine la o zi după ce Ucraina a lovit Novorossiisk , descris ca unul dintre principalele huburi pentru exporturile de cereale ale Rusiei la Marea Neagră. Reacția României: monitorizare aeriană după o pătrundere în spațiul național Ministerul Apărării Naționale a anunțat că România a ridicat de la sol două aeronave de luptă pentru monitorizarea situației. Potrivit ministerului, o țintă aeriană a pătruns în spațiul aerian național și a rămas aproximativ 10 minute, înainte de a se îndrepta spre teritoriul Ucrainei. De ce contează pentru fluxurile comerciale Izmail este un nod logistic folosit pentru exporturi ucrainene, inclusiv cereale, iar avarierea infrastructurii portuare poate crea sincope operaționale (încetiniri, redirecționări sau costuri suplimentare) în lanțul de transport pe Dunăre. Sursa citată nu oferă, deocamdată, o evaluare a pagubelor sau a impactului imediat asupra traficului de mărfuri.

Vizita lui Vladimir Putin pe insula Iturup reaprinde disputa teritorială ruso-japoneză, care blochează de decenii semnarea unui tratat de pace , potrivit news.ro , care citează agenția rusă TASS. Președintele rus s-a deplasat pe Iturup, una dintre insulele arhipelagului Kurile revendicate atât de Moscova, cât și de Tokyo. Arhipelagul este situat între peninsula rusă Kamceatka și insula japoneză Hokkaido. De ce contează: tratatul de pace rămâne blocat Litigiul asupra Insulelor Kurile este descris drept un conflict care „otrăvește” de zeci de ani relațiile dintre Rusia și Japonia și reprezintă principalul obstacol în calea semnării unui tratat de pace oficial între cele două state. La peste 80 de ani de la capitularea Japoniei în 1945, Rusia și Japonia nu au încheiat oficial pacea, tocmai din cauza acestui diferend teritorial. Care sunt insulele revendicate de Japonia Japonia revendică patru insule din sudul arhipelagului, pe care le numește „Teritoriile de Nord”: Iturup Kunashir Shikotan insulițele Habomai Acestea sunt administrate de Rusia de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.

Ucraina condiționează eficiența apărării aeriene de accesul la interceptoare Patriot , iar președintele Volodimir Zelenski spune că țara sa ar putea „distruge toate rachetele balistice” lansate de Rusia dacă SUA i-ar vinde 10% din stocul de astfel de interceptoare, potrivit Digi24 . Zelenski a făcut declarațiile într-un interviu acordat CNN , în care a detaliat că, „anul acesta”, solicitarea către partenerii americani este pentru vânzarea a 5% din rachetele aflate în stocurile SUA. În scenariul de 5%, liderul ucrainean susține că Ucraina ar putea „trece peste iarnă” și ar putea „salva vieți”, iar în scenariul de 10% ar putea neutraliza rachetele balistice rusești. De ce contează: deficitul de muniție limitează apărarea infrastructurii Apelul vine pe fondul unei lipse acute de muniție pentru sistemele de apărare aeriană. În iulie, Ucraina a interceptat 29 dintre cele 195 de rachete balistice lansate de Rusia asupra țării, iar ONU a indicat că aceasta a fost luna cu cele mai multe victime civile de la începutul invaziei pe scară largă, în 2022. Zelenski a spus că Ucraina primește în prezent doar 1% din muniția americană de acest tip, rezumând situația prin afirmația: „Am 1%”, în contextul în care atacurile rusești lovesc infrastructura civilă și energetică. Blocajul: și SUA reclamă presiune pe stocuri Kievul a cerut Casei Albe să crească vânzările de rachete pentru apărarea aeriană, însă negocierile au fost tensionate, cu „confruntări și reveniri asupra unor decizii”, potrivit informațiilor prezentate. În paralel, Statele Unite se confruntă cu un deficit de rachete după războiul cu Iranul, care le-a redus stocurile. Președintele american Donald Trump a declarat pe 6 august că și SUA „au nevoie de rachete”. Ce urmează: producție comună, dar nu înainte de iarnă Ucraina încearcă să încheie un acord cu Washingtonul pentru producerea în comun a interceptoarelor Patriot, însă ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a spus că este puțin probabil ca proiectul să se concretizeze înainte de venirea iernii. În același timp, Zelenski a avertizat că stocurile de rachete balistice ale Rusiei rămân ridicate și a afirmat că Moscova are „lunar de două ori mai multe rachete balistice” decât înainte, raportat la nivelul din 2025. În acest context, Ucraina lucrează la dezvoltarea propriului sistem de rachete balistice și antibalistice, care „ar putea deveni operaționale încă din această toamnă”, potrivit declarațiilor citate.

România riscă diminuarea fondurilor PNRR dacă nu închide rapid recepția lucrărilor, în condițiile în care aproximativ 4.500 de proiecte sunt încă nerecepționate, dintr-un total de peste 15.000, potrivit Digi24 . Premierul Ilie Bolojan spune că fereastra critică este următoarele două săptămâni, iar termenul-limită pentru a păstra finanțarea din PNRR este finalul lunii august. Miza este operațională și financiară: proiectele recepționate până la sfârșitul lunii august „vor avea finanțarea asigurată din PNRR”, în timp ce întârzierile vor aduce penalizări pentru România, prin diminuarea sumelor care ar urma să fie primite din fonduri europene, a avertizat premierul. Blocajul nu e doar „șantierul”, ci și actele Bolojan a explicat că recepționarea nu înseamnă doar finalizarea fizică a lucrărilor, ci și pașii administrativi care închid proiectul: înscrierea investiției în cartea funciară; încărcarea documentelor finale care confirmă încheierea finanțării în platforma electronică pusă la dispoziția autorităților locale. În acest context, presiunea se mută și pe capacitatea administrativă din teritoriu, nu doar pe constructori sau furnizori. Cine gestionează proiectele și ce tip de investiții sunt vizate Din cele peste 15.000 de proiecte derulate la nivel național, o parte importantă vizează dotarea școlilor și sunt gestionate prin Ministerul Educației, iar restul sunt derulate în principal prin Ministerul Dezvoltării și prin intermediul primăriilor. Investițiile menționate includ școli, dispensare, anveloparea blocurilor și alte obiective locale. Mobilizare cerută în teritoriu, cu termen de două săptămâni Premierul a avut o teleconferință cu prefecții și reprezentanții serviciilor guvernamentale din țară responsabili de recepția investițiilor și le-a cerut să se mobilizeze astfel încât lucrările deja finalizate să fie recepționate în termen. „În următoarele două săptămâni, trebuie să finalizăm cât mai multe dintre lucrările finanțate prin PNRR și să ne asigurăm că acestea sunt recepționate la timp.” Pentru administrațiile locale, următoarea perioadă devine un test de execuție și de închidere administrativă a proiectelor: fără recepție la timp, finanțarea PNRR se poate pierde, iar costul se vede direct în sumele europene care intră în România.
Ultima actualizare: 13 august 2026, ora 20:27

Debitului scăzut al Dunării îi corespunde un risc operațional pentru energie , după ce autoritățile au început procedurile de oprire a Centralei nucleare de la Cernavodă , în contextul în care fluviul are la intrarea în țară un debit mult sub media perioadei, potrivit news.ro . Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) anunță că, în intervalul 12–13 august 2026, ora 07:00, debitul Dunării la intrarea în România (secțiunea Baziaș) a fost staționar în ultimele 25 de ore, la 1.350 m³/s, față de media multianuală a lunii august de 3.900 m³/s. Prognoza pe următoarele 24 de ore: ușoară creștere, dar niveluri încă joase Până vineri, la ora 07:00, hidrologii estimează o ușoară creștere a debitului la intrarea în țară, până la 1.400 m³/s. Pentru sectorul din aval de Porțile de Fier, INHGA indică o evoluție mixtă: debite relativ staționare pe sectorul Gruia – Tr. Măgurele; debite în scădere ușoară pe sectorul Zimnicea – Tulcea. Efect imediat: proceduri de oprire la Cernavodă Din cauza debitului scăzut al fluviului, joi dimineață autoritățile au început procedurile de oprire a Centralei nucleare de la Cernavodă, conform informațiilor transmise. De la orele prânzului, centrala urmează să fie complet oprită; în ultimele zile, aceasta a furnizat în Sistemul Energetic Național aproximativ 680 MW.

Inflația anuală a coborât la 8,2% în iulie 2026, pe fondul temperării scumpirilor la electricitate , după ce efectul eliminării plafonării s-a estompat, potrivit Economedia , care citează date publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Scăderea este de 2,2 puncte procentuale față de iunie și reprezintă prima corecție de această amplitudine din ultimele 12 luni. Mai precis, rata anuală a inflației (iulie 2026 față de iulie 2025) a fost 8,16%. Principalul factor indicat este energia: tariful energiei electrice a avut în iulie o majorare anuală de 3,39%, după încetarea efectului de bază asociat eliminării schemei de sprijin privind plafonarea prețurilor. Unde rămân presiunile: serviciile trag în sus Deși inflația totală a coborât, cele mai mari creșteri de prețuri într-un an s-au înregistrat la servicii, cu +13,67%. În același interval, prețurile mărfurilor nealimentare au crescut cu 7,93%, iar cele ale mărfurilor alimentare cu 5,03%. Pe dinamica recentă, în iunie 2026 inflația anuală scăzuse la 10,4%, după 10,9% în mai și 10,7% în aprilie. Ce s-a scumpit cel mai mult în ultimul an INS indică, pe componente, câteva vârfuri de scumpire care mențin presiunea asupra bugetelor: Alimente : cafea (+19,47%), ouă (+13,9%), carne de bovine (+11,67%), lapte de vacă (+11,28%). Mărfuri nealimentare : motorină (+30,7%), benzină (+23,15%), grupa combustibililor (+16,87%), energie termică (+10,70%). Servicii : chirii (+42,48%), apă/canal/salubritate (+15,99%), reparații auto (+13,85%), igienă și cosmetică (+14,10%). La capitolul ieftiniri, sunt menționate scăderi anuale la cartofi (-13,68%) și fructe proaspete (-13,82%), precum și la făină (-4,3%) și mălai (-4,92%). Context: efectul plafonării la electricitate se „închide” în comparațiile anuale Schema de plafonare-compensare pentru electricitate a încetat la 30 iunie 2025, iar de la 1 iulie 2025 consumatorii au revenit la prețurile din piață. INS notează că, timp de un an după eliminarea schemei, tariful energiei electrice a atins și niveluri de peste 50% an/an, însă în iulie 2026 creșterea anuală s-a redus la 3,39%, ceea ce a contribuit la scăderea inflației totale. În paralel, Banca Națională a României (BNR) anticipează o „corecție descendentă substanțială” a inflației în trimestrul III 2026, pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la energia electrică și ale majorării cotelor de TVA și a accizelor, potrivit comunicatului care a însoțit decizia din 10 august de menținere a dobânzii-cheie la 6,50% pe an.

Scumpirile la alimente rămân concentrate pe câteva produse-cheie , în condițiile în care cafeaua, ouăle și carnea de vită au avut cele mai mari creșteri de preț în ultimul an, potrivit unei analize Economedia bazate pe datele Institutului Național de Statistică (INS) . În paralel, scăderile cele mai vizibile au fost la cartofi și fructe proaspete, semn că presiunea din coșul alimentar nu este uniformă. În iulie 2026 față de iulie 2025, cafeaua a rămas alimentul cu cea mai mare creștere de preț, cu 19,47%. Urmează ouăle, cu 13,9%, și carnea de bovine, cu 11,67%. Tot în aceeași perioadă, laptele de vacă s-a scumpit cu 11,28%, iar „țuica și alte băuturi spirtoase” au fost mai scumpe cu 8,87%. Grupa produselor din zahăr și miere de albine a înregistrat o creștere de 8,81%. Pe lista altor majorări anuale apar pâinea (7,93%), peștele proaspăt (7,54%), conservele din carne (6,77%), uleiul comestibil (6,57%), carnea de pasăre (6,24%) și carnea de porc (3,4%). La băuturi, berea s-a scumpit cu 7,88%, iar vinul cu 6,66%. Unde s-au văzut ieftiniri În același interval, INS consemnează și reduceri de preț la mai multe produse, inclusiv la unele de bază: zahăr: -0,25% unt: -0,53% făină: -4,3% mălai: -4,92% cartofi: -13,68% fructe proaspete: -13,82% Context: inflația anuală a coborât în iulie Pe fondul acestor evoluții din zona alimentară, rata anuală a inflației a scăzut la 8,2% în iulie , cu 2,2 puncte procentuale față de iunie, conform unui material separat al Economedia: Rata anuală inflației a scăzut la 8,2% în iulie . În termeni practici, datele arată că, deși inflația generală încetinește, anumite produse continuă să tragă în sus costul coșului alimentar.

Salariul mediu net a crescut în iunie, dar puterea de cumpărare a scăzut față de anul trecut , pe fondul inflației: indicele câștigului salarial real a fost de 93,7% față de iunie 2025, potrivit datelor INS citate de Economedia . Câștigul salarial mediu net a ajuns la 5.734 lei în iunie 2026, cu 50 lei (+0,9%) peste luna mai și cu 3,5% peste nivelul din iunie 2025. Câștigul salarial mediu brut a fost de 9.564 lei, în creștere cu 81 lei (+0,9%) față de luna precedentă. Puterea de cumpărare: ușor peste luna mai, sub iunie 2025 INS arată că indicele câștigului salarial real (care ține cont de evoluția prețurilor de consum) a fost: 100,8% în iunie 2026 față de mai 2026 (o creștere ușoară de la o lună la alta); 93,7% în iunie 2026 față de iunie 2025 (scădere în termeni reali, adică după inflație). Institutul precizează că pe parcursul anului apar fluctuații determinate în principal de acordarea premiilor anuale și a primelor de sărbători, care pot amplifica temporar creșterile sau scăderile lunare. Diferențe mari între domenii: IT și editare, în top; servicii și pescuit, la coadă Cele mai mari salarii medii nete s-au înregistrat în: activități de programare și consultanță IT : 13.474 lei ; activități de editare: 11.999 lei . Cele mai mici salarii medii nete au fost în: alte activități de servicii: 2.897 lei ; pescuit și acvacultură: 2.912 lei . Ce a împins salariile în sus și unde au apărut scăderi INS leagă creșterile din iunie, în majoritatea activităților economice, de acordarea de prime ocazionale (trimestriale, anuale, pentru performanță), drepturi în natură, ajutoare bănești, sume din profit și alte fonduri (inclusiv bilete de valoare), dar și de realizări de producție/încasări mai mari sau de reduceri de personal cu salarii sub medie. Cele mai semnificative creșteri ale câștigului mediu net, pe domenii, au fost: 9,0%–14,0% : telecomunicații, fabricarea altor mijloace de transport, industria farmaceutică, editare, fabricarea calculatoarelor și a produselor electronice și optice; 5,5%–7,5% : tipărire, portaluri web, prelucrarea datelor și administrarea paginilor web, fabricarea de mașini/echipamente, textile; 4,0%–5,5% : echipamente electrice, colectarea și epurarea apelor uzate, cauciuc și mase plastice, cercetare-dezvoltare, publicitate și studierea pieței, chimie, tutun. Cele mai semnificative scăderi față de mai au fost puse pe seama primelor acordate în lunile precedente (inclusiv de Paște) și a unor nerealizări de producție/încasări mai mici: 11,5%–13,0% : extracția minereurilor metalifere, extracția petrolului și a gazelor; 5,0%–7,0% : depozitare și activități auxiliare pentru transporturi, activități auxiliare pentru intermedieri financiare, asigurări și fonduri de pensii, producția și furnizarea de energie; 2,0%–4,5% : difuzare și transmitere programe, agenții de știri și distribuție de conținut, intermedieri financiare (fără asigurări și fonduri de pensii), reparații/instalare mașini și echipamente, cocserie și rafinare, decontaminare. Sectorul bugetar: scăderi în educație și sănătate, ușor plus în administrație Comparativ cu luna precedentă, în sectorul bugetar câștigul salarial mediu net: a scăzut în învățământ ( -1,9% ) și în sănătate și asistență socială ( -0,3% ); a crescut ușor în administrația publică ( +0,8% ).

BNR păstrează dobânda-cheie la 6,5% și menține România cu cea mai ridicată rată din regiune , deși banca centrală anticipează o scădere substanțială a inflației din T3/2026, potrivit Ziarul Financiar . Mesajul de politică monetară rămâne prudent: riscurile viitoare la adresa inflației sunt considerate „notabile”, iar relaxarea dobânzilor nu este, deocamdată, pe masă. În regiune, diferența de nivel este vizibilă: în timp ce în România dobânda-cheie este 6,5%, în Ungaria a ajuns la 5,75% (la fel ca în Serbia), în Polonia este 3,75%, iar în Cehia a coborât la 3,5%. Publicația notează însă că România a avut până acum și cea mai mare inflație din regiune, de peste 10%, în timp ce în celelalte țări inflația a fost în intervalul 2%-3%. De ce nu taie BNR dobânda, deși inflația ar urma să scadă BNR își justifică menținerea ratei-cheie la 6,5% printr-un set de incertitudini care pot reaprinde presiunile asupra prețurilor. Printre riscurile invocate se află evoluția viitoare a prețurilor la energie electrică și alimente, inclusiv pe fondul secetei severe din 2026, dar și traiectoria cotației țițeiului, cu efecte în lanț asupra altor materii prime și asupra prețurilor internaționale ale unor bunuri. În plus, banca centrală vede riscuri pentru activitatea economică și pentru inflația pe termen mediu din conflictul din Orientul Mijlociu și din criza energetică. BNR mai indică și incertitudini legate de măsurile viitoare de consolidare bugetară, inclusiv în contextul situației politice interne. Inflația: scădere în iunie, „corecție descendentă substanțială” din T3 În România, rata anuală a inflației s-a redus ușor în iunie 2026, coborând spre 10,4%, de la 10,85% în mai, conform articolului. În noul raport asupra inflației , BNR estimează o „corecție descendentă substanțială” în trimestrul III 2026, pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la prețul energiei electrice și ale majorării cotelor de TVA și a accizelor. „Rata anuală a inflaţiei va cunoaşte o corecţie descendentă substanţială în trimestrul III 2026 (...) Totodată, după o evoluţie uşor fluctuantă în trimestrul IV 2026, ea este aşteptată să descrească gradual, reintrând la finele anului 2027 în interiorul intervalului ţintei (...)” Context economic: redresare ușoară și credit privat în creștere Pe lângă traiectoria inflației, BNR anticipează o redresare ușoară a economiei în trimestrele doi și trei din 2026 și o accentuare a ascensiunii creditului privat. În același timp, banca centrală semnalează că riscurile rămân ridicate atât pentru evoluția inflației, cât și pentru mersul economiei și continuarea consolidării fiscale, ceea ce explică menținerea unei politici monetare restrictive. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre calendarul următoarelor decizii, concluzia operațională rămâne că, pe termen scurt, costul finanțării în lei este susținut în continuare de o dobândă-cheie neschimbată, chiar dacă scenariul de bază al BNR indică dezinflație din a doua parte a anului.
Ultima actualizare: 13 august 2026, ora 14:29

Revolut își extinde modelul dincolo de aplicație, investind în prezență fizică în aeroporturi , printr-un nou concept de lounge-uri pentru pasageri, potrivit Profit . Primul parteneriat este cu Aeroportul Copenhaga (CPH), unde „Revolut Lounge” ar urma să se deschidă în 2027 și să devină cel mai mare lounge pentru pasageri din spațiul Schengen. Proiectul din Copenhaga va fi dezvoltat împreună cu Plaza Premium Group , descris ca partener operațional și de investiție al Revolut pentru această locație. Inițiativa este prezentată ca o extensie „fizică” a beneficiilor premium de călătorie oferite de Revolut, în linie cu strategia companiei de a-și extinde ecosistemul către experiențe cu prezență la sol, cu miză ridicată pentru clienți. De ce contează: fintech-ul mizează pe infrastructură și încredere, nu doar pe creștere digitală Mutarea indică o schimbare de abordare în rândul fintech-urilor care încearcă să depășească modelul exclusiv digital și să construiască încredere prin puncte de contact fizice. În același registru, Profit amintește că Revolut a deschis recent primul său magazin permanent la Barcelona, debutul companiei în retailul fizic. Reprezentanții Revolut spun că spațiul nu va funcționa ca o sucursală bancară tradițională, ci ca o „experiență interactivă și vizibilă”, menită să apropie tehnologia financiară de utilizatori și să crească nivelul de încredere în brand. Context: extindere pe licențe bancare și rezultate financiare Revolut a fost fondată în 2015 și are aproximativ 70 de milioane de utilizatori, conform informațiilor citate. Compania a început în ultimii ani să migreze către licențe bancare în piețele în care operează: a lansat sucursala bancară din Marea Britanie, a cerut autorizare bancară în SUA și a deschis o sucursală în Ungaria. În România, Revolut operează din 2024 printr-o sucursală a Revolut Bank Vilnius. La nivel de grup, Revolut ar fi încheiat 2025 cu un profit net record de 1,7 miliarde de dolari (aprox. 7,7 miliarde lei), în creștere cu două treimi față de anul precedent, potrivit datelor menționate de Profit.

Benzina a trecut din nou de 9,5 lei/l în toate rețelele, apropiindu-se de maximul istoric , ceea ce pune presiune directă pe costurile de transport și pe bugetele companiilor cu flote, într-un moment în care prețurile revin pe trend ascendent după o perioadă de circa două luni sub acest prag, potrivit Profit . În prezent, litrul de benzină este la doar 11 bani sub nivelul maxim înregistrat în stațiile din România, de 9,68 lei/l, atins la sfârșitul lunii mai–începutul lunii iunie, arată datele analizate de publicație. Revenirea peste 9,5 lei/l în toate stațiile a fost declanșată de ultima rețea care mai avea un preț sub acest prag. Rompetrol rămăsese miercuri singura rețea cu benzină la 9,42 lei/l, însă joi a operat o scumpire de 13 bani/l, până la 9,55 lei/l, depășind astfel pragul de 9,5 lei/l. De ce contează pentru economie și companii Trecerea „la unison” peste 9,5 lei/l în toate rețelele elimină opțiunile de alimentare mai ieftină și se traduce, în practică, prin costuri mai mari pentru: transportatori și firme de curierat; companii cu flote (vânzări, servicii, utilități); activități unde combustibilul intră direct în costul pe kilometru și în tarife. Contextul imediat: apropierea de record Publicația notează că nivelul actual este foarte aproape de recordul de 9,68 lei/l, ceea ce indică o revenire rapidă spre maximele din primăvară. În lipsa altor detalii în textul sursă despre cauze (cotații internaționale, taxe sau curs), concluzia de etapă este că scumpirea recentă a închis „ultima excepție” de sub 9,5 lei/l și a uniformizat prețul la nivel național.

Bursa de la București a urcat cu 1,08%, dar pe rulaje în scădere , semn că avansul indicilor nu a fost însoțit de o intensificare a tranzacționării, potrivit Profit . Indicele BET a revenit peste pragul de 36.000 de puncte și a închis la 36.134,76 de puncte, nivel descris ca fiind foarte aproape de recordul atins la începutul lunii, în contextul unui climat pozitiv pe piețele financiare internaționale. Pe de altă parte, lichiditatea a coborât semnificativ: rulajul pieței de acțiuni a fost de 67,20 milioane lei (12,82 milioane euro), sumă care include și un transfer special în piața deal de 3,39 milioane lei, realizat cu acțiuni Electro-Alfa Internațional (EAI). Context: sentiment extern favorabil, evoluții „neconcludente” ale indicilor mari Profit notează că investitorii au reușit să mențină câștigurile recente la maxime istorice pe bursele de la New York și Frankfurt, chiar dacă mișcările indicilor au fost neconcludente. BVB s-a conectat la acest sentiment, ceea ce a susținut aprecierea BET. De ce contează: creștere fără volum, semnal de prudență Combinația dintre un salt al indicelui și reducerea rulajelor sugerează o piață care avansează mai degrabă pe fond de sentiment și ordine mai puține, nu pe o participare mai largă. În astfel de sesiuni, mișcările de preț pot fi mai sensibile la tranzacții punctuale, inclusiv la operațiuni de tip deal.

Paramount Skydance riscă costuri de 7 milioane de dolari pe zi și ia în calcul relocarea din California dacă fuziunea cu Warner Bros Discovery rămâne blocată în instanță, potrivit HotNews . Miza imediată este financiară: de la 1 octombrie ar începe să curgă o „taxă de întârziere” către acționarii Warner Bros Discovery, ceea ce ar pune presiune pe costuri și pe planurile operaționale ale companiei. David Ellison , CEO-ul Paramount Skydance, le-ar fi spus săptămâna trecută unor directori de rang înalt ai Paramount că va muta operațiunile companiei în afara Californiei dacă tranzacția nu se încheie până la 30 septembrie, relatează Variety. Mutarea ar urma să fie pregătită începând cu 1 octombrie, în lipsa unei înțelegeri negociate cu procurorul general al Californiei, Rob Bonta . De ce fuziunea a ajuns în impas în SUA Paramount Skydance a ajuns la un acord pentru a achiziționa Warner Bros Discovery la finalul lunii februarie, după un „război al licitațiilor” în care Netflix s-a retras, considerând că nivelul ofertelor a devenit nesustenabil. Înainte de acord, Paramount Skydance a încercat inclusiv o tentativă de preluare ostilă, adresată direct investitorilor WBD. Deși fuziunea a primit aprobări antitrust în SUA, Uniunea Europeană și Marea Britanie (cu concesii făcute pentru activitățile din Europa), în Statele Unite un grup de 12 state încearcă să blocheze tranzacția în justiție. Procesul este descris drept ultimul obstacol major, însă calendarul este nefavorabil: judecata ar urma să înceapă abia pe 2 martie 2027. Costul întârzierii: 7 milioane de dolari pe zi Ellison invocă nevoia de reducere a costurilor odată cu intrarea în vigoare a „taxei de întârziere” datorate acționarilor Warner Bros Discovery dacă tranzacția nu este finalizată la timp. Conform informațiilor citate: penalitățile ar începe la 1 octombrie ; ar fi de 7 milioane de dolari pe zi (aprox. 32 milioane lei/zi); până la un termen estimat al încheierii procesului, suma ar putea ajunge la aprox. 1,2 miliarde de dolari (aprox. 5,5 miliarde lei). Reacția autorităților din California și scenariul relocării Rob Bonta a calificat planul drept o „încercare de a șantaja statul” pentru a permite „încheierea unei tranzacții ilegale”, potrivit mesajului său publicat pe rețeaua „X”. Variety notează că decizia ar fi fost atât de bruscă încât nici conducerea Paramount Skydance nu ar fi stabilit unde s-ar putea muta compania, fiind luate în calcul state precum Georgia, Texas și Tennessee. Implicații operaționale: risc de plecări și concedieri O retragere de amploare din California ar putea declanșa un val de demisii, pe fondul incertitudinii și al perspectivelor de restructurare. La finalul anului trecut, Paramount Skydance avea aproximativ 17.600 de angajați la nivel mondial, iar Warner Bros Discovery 35.500 . Dacă fuziunea se finalizează, se așteaptă eliminarea a „mii” de locuri de muncă în compania combinată, pentru economii de costuri și eficientizarea operațiunilor.

OLX extinde opțiunile de livrare și introduce livrarea la lockere în România , o schimbare operațională care poate reduce dependența de livrarea clasică „door-to-door” și poate accelera tranzacțiile dintre utilizatori, potrivit Profit . Platforma de anunțuri online și-a notificat clienții că va adăuga noul serviciu de livrare prin lockere. În prezent, OLX România folosește în principal livrarea standard de la ușă la ușă prin firmele de curierat partenere, în special FAN Courier . Serviciul de livrare la lockere ar urma să fie disponibil din 26 august, conform Economica, citată de publicație. Context: OLX își consolidează pachetul de servicii pentru tranzacții În paralel, OLX România a anunțat recent lansarea „Siguranței Achiziției”, o funcționalitate care oferă utilizatorilor protecție extinsă atunci când comandă produse prin platformă, mai notează Profit. Materialul consultat nu detaliază, în fragmentul disponibil, condițiile complete ale noii livrări la lockere sau rețeaua de lockere utilizată.
XAU/USD
Aur spot
$4.406,62
30 zile: +8,73% · Intensitate ridicata
XAG/USD
Argint spot
$65,4278
30 zile: +11,45% · Intensitate ridicata
WTI/USD
Petrol WTI spot
$81,0936
30 zile: +2,30% · Intensitate scazuta
XBR/USD
Brent spot
$86,5644
30 zile: +1,46% · Intensitate scazuta
NG/USD
Gaz natural
$2,787
30 zile: -4,74% · Intensitate moderata
CL1
Futures petrol brut
$82,0962
30 zile: +2,83% · Intensitate scazuta
CO1
Futures Brent
$87,9096
30 zile: +3,06% · Intensitate moderata
HG1
Futures cupru
$25,00
30 zile: +2,46% · Intensitate scazuta
XPT/USD
Platină spot
$1.751,64
30 zile: +7,28% · Intensitate moderata
XPD/USD
Paladiu spot
$1.364,72
30 zile: +4,45% · Intensitate moderata
XAU/EUR
Aur spot
$3.824,64
30 zile: +7,78% · Intensitate moderata
XAG/EUR
Argint spot
$56,8064
30 zile: +10,52% · Intensitate ridicata
GAU/USD
Gram aur
$141,7016
30 zile: +8,75% · Intensitate ridicata
XAU/JPY
Aur spot
$702.688,19
30 zile: +6,85% · Intensitate moderata
XAU/GBP
Aur spot
$3.267,46
30 zile: +7,96% · Intensitate moderata
XAG/GBP
Argint spot
$48,4612
30 zile: +10,55% · Intensitate ridicata
XB1
Futures benzină
$6,97
30 zile: +7,40% · Intensitate moderata
C_1
Futures porumb
$453,8908
30 zile: +3,69% · Intensitate moderata
W_1
Futures grâu
$651,2929
30 zile: +1,10% · Intensitate scazuta
S_1
Futures soia
$1.155,31
30 zile: -3,03% · Intensitate moderata
KC1
Futures cafea
$0,0020
30 zile: -50,00% · Intensitate foarte ridicata
CC1
Futures cacao
$280,50
30 zile: +3,37% · Intensitate moderata
SB1
Futures zahăr
$8,66
30 zile: -3,78% · Intensitate moderata
XAG/AUD
Argint spot
$92,8295
30 zile: +10,29% · Intensitate ridicata
XAG/CAD
Argint spot
$91,1758
30 zile: +10,46% · Intensitate ridicata
Ultima actualizare: 13 august 2026, ora 14:13

Jensen Huang , CEO și fondator NVIDIA , a fost clasat pe locul 1 în topul Glassdoor al celor mai buni CEO din 2026, cu 99% aprobare din partea angajaților , potrivit NVIDIA . Pentru companii, miza nu e trofeul de imagine, ci semnalul operațional: într-o perioadă în care încrederea în conducere scade, evaluările angajaților devin un indicator tot mai urmărit pentru cultură, retenție și reputație de angajator. Clasamentul este realizat de Glassdoor pe baza recenziilor și ratingurilor lăsate anonim de angajați, iar recunoașterea „vine direct de la oamenii care le cunosc cel mai bine leadershipul — angajații”, notează compania. În același context, Glassdoor argumentează că, pe fondul schimbărilor aduse de inteligența artificială și al așteptărilor în transformare ale angajaților, „leadershipul excepțional” devine mai important ca oricând. Ce s-a schimbat la Glassdoor și de ce contează Glassdoor a reintrodus în 2026 lista „Best CEOs ” după o pauză de cinci ani, înlocuind clasamentul „Best-Led Companies”. În 2025, NVIDIA fusese pe locul 1 în acel top, iar schimbarea de format mută accentul de la companie, ca ansamblu, la CEO și echipa executivă, respectiv la impactul lor asupra experienței angajaților și reputației. În top 5 al listei din 2026, după Jensen Huang, apar Jason Johnson (Quick Quack Car Wash), Kevin Lobo (Stryker), Alan Schnitzer (Travelers) și Chris Czarnecki (Keller Williams), conform materialului. Indicatorul-cheie: încrederea în leadership, sub presiune Glassdoor își justifică selecția printr-un context de piață a muncii mai incert, în care angajații caută „empatie, claritate și scop” la vârful organizațiilor. Daniel Zhao, economist-șef al Glassdoor, susține că ratingurile pentru conducerea de top au ajuns la cel mai scăzut nivel din aproape un deceniu. „Încrederea în leadership se erodează exact în momentul în care angajații au cea mai mare nevoie de ea. Datele noastre arată că evaluările conducerii de top au atins cel mai scăzut punct din aproape un deceniu.” În acest cadru, lista funcționează ca un barometru al companiilor care reușesc să mențină încrederea internă, cu efecte directe asupra stabilității echipelor și capacității de a atrage talente. Tehnologia domină lista; NVIDIA conduce sectorul În ediția 2026, tehnologia este sectorul cel mai reprezentat: nouă CEO din tech apar în topul celor 50, iar NVIDIA este menționată ca lider al acestui grup. Următoarele sectoare ca prezență sunt real estate, servicii financiare și producție, potrivit aceleiași surse. Glassdoor mai publică și liste conexe, inclusiv „Best Places to Work in Technology and AI”, unde NVIDIA a fost pe locul 1 în ianuarie. Totodată, 28 dintre cei 50 de CEO din topul „Best CEOs 2026” apar și în lista Glassdoor „Best Places to Work” din 2026 , ceea ce, în interpretarea Glassdoor, întărește legătura dintre leadership și cultură organizațională. Cum a fost calculat topul Lista Glassdoor „Best CEOs” a fost determinată folosind recenzii ale angajaților din SUA, în intervalul 16 mai 2025 – 15 mai 2026. În procesul de evaluare, angajații notează mai mulți factori legați de experiența la locul de muncă, inclusiv percepția asupra performanței CEO-ului și a conducerii de top, precum și elemente de cultură organizațională, prin recenzii anonime.

Banca Transilvania acordă Transgaz o finanțare de 300 de milioane de euro (aprox. 1,5 miliarde lei), cea mai mare finanțare bilaterală a băncii în sectorul energiei, cu miză directă în accelerarea investițiilor în infrastructura națională de transport al gazelor naturale, potrivit Banca Transilvania . Finanțarea este destinată dezvoltării și modernizării rețelei de transport gaze, într-un moment în care securitatea energetică, interconectarea regională și reziliența infrastructurii sunt prezentate ca priorități strategice pentru România și Europa. Ce acoperă investițiile: modernizare, interconectări și integrarea gazelor din Marea Neagră Transgaz, operatorul Sistemului Național de Transport (SNT) al gazelor naturale, are în Planul de Dezvoltare 2026–2035 proiecte de investiții strategice susținute de Guvernul României. Conform informațiilor din comunicat, acestea vizează: dezvoltări și modernizări ale SNT; interconectări regionale; integrarea gazelor naturale din Marea Neagră în sistemul energetic național; racordarea la SNT a unor localități din România; diversificarea rutelor și surselor de aprovizionare și reconfigurarea fluxurilor energetice, cu efect asupra securității aprovizionării în România, regiune și Uniunea Europeană. De ce contează: finanțare „la costuri competitive” pentru programul investițional Banca Transilvania descrie tranzacția ca sprijin pentru una dintre investițiile importante în infrastructura energetică, iar directorul general Ömer Tetik leagă finanțarea de capacitatea României de a atrage investiții și de consolidarea rolului regional. Din perspectiva Transgaz, directorul general Ion Sterian spune că finanțarea de 300 de milioane de euro este parte dintr-un „mix de finanțare competitiv” și o numește un parteneriat strategic, asociat tranziției către un sistem energetic adaptat noilor tehnologii și obiectivelor de decarbonizare. „Infrastructura de transport gaze naturale este coloana vertebrală a sistemului energetic național iar dezvoltarea accelerată a acesteia, prin investiții, este esențială pentru consolidarea rolului strategic al României pe plan regional și european.” Context de piață: ambele companii sunt în BET Banca Transilvania (BVB: TLV) și Transgaz (BVB: TGN) sunt incluse în BET, principalul indice al Bursei de Valori București, care reunește cele mai reprezentative companii listate din România, potrivit comunicatului.

Un contract colectiv negociat recent la Romsilva obligă regia să pună la dispoziția sindicatului mașini ale instituției pentru acțiuni sindicale, inclusiv proteste , potrivit HotNews , care citează o declarație a ministrei interimare a Mediului, Diana Buzoianu (USR). Buzoianu spune că a descoperit clauza în noul contract colectiv de muncă negociat între Romsilva și Federația sindicală Silva și contestă prioritățile din negocieri, sugerând că discuțiile nu s-au concentrat pe siguranța pădurarilor sau pe recompensarea performanței, ci pe facilități pentru activitatea sindicală. „Romsilva a negociat și a trecut în noul Contract Colectiv de Muncă că va asigura mașini pentru sindicat la acțiuni sindicale, adică inclusiv la proteste.” De ce contează: costuri și utilizarea resurselor unei companii de stat Miza este una operațională și de guvernanță: folosirea logisticii unei regii de stat pentru deplasări la proteste ridică întrebări despre alocarea resurselor și despre cum sunt negociate beneficiile în contractele colective, în contextul în care Romsilva se află într-un proces anunțat de reorganizare. Ministra afirmă că astfel de prevederi întăresc nevoia de reformă la Romsilva. Context: reorganizare și controale anunțate la Romsilva În același cadru, Buzoianu a acuzat anterior conducerea Romsilva și sindicatul Silva că ar încerca să întârzie adoptarea unor reguli noi pentru a prelungi „beneficiile aberante” din vechiul acord, care ar fi inclus sporuri și ar fi avut puține mecanisme de control împotriva corupției, conform relatării. La finalul lunii iulie, ministra a prezentat un plan de reorganizare care prevede reducerea numărului de direcții silvice de la 41 la 12 structuri teritoriale. Tot atunci, a trimis Corpul de control la Direcția Silvică Arad pentru verificarea unui bonus de pensionare de 100.000 de euro (aprox. 500.000 lei) încasat de fostul șef al instituției, care ulterior s-a reangajat ca director. Buzoianu a mai spus că primele speciale sunt în prezent blocate prin ordonanță de guvern și că se urmărește o nouă metodologie de salarizare, cu obiectivul de a echilibra veniturile angajaților care lucrează pe teren.

Guvernul mizează pe importuri și rezerve interne ca să evite un deficit de energie după oprirea controlată a Unității 2 de la CNE Cernavodă, programată să înceapă de joi, pe fondul scăderii debitelor Dunării, potrivit news.ro . Executivul spune că estimările indică acoperirea integrală a consumului național din surse alternative și importuri, dar reia apelul la consum responsabil, mai ales seara. Oprirea Unității 2 este justificată de „condițiile hidrologice actuale”, iar Guvernul afirmă că Sistemul Electroenergetic Național are „mai multe resurse” pentru a compensa deficitul de producție, care vor fi folosite în funcție de evoluția reală a sistemului și de condițiile din perioada următoare. Ce resurse sunt luate în calcul pentru compensare În comunicatul citat, Executivul indică mai multe opțiuni pe care Dispecerul Energetic Național le poate utiliza, fără a anticipa „în acest moment” activarea tuturor capacităților de rezervă: producție eoliană: pentru următoarele 7 zile, o medie estimată de 525 MW, cu un maxim de 1.560 MW și un minim de 100 MW, în funcție de condițiile meteo; Grupul energetic Rovinari 4 ( Complexul Energetic Oltenia ), cu o putere instalată de 330 MW, aflat în rezervă; minimum 300 MW disponibili din producția Hidroelectrica, „în limitele tehnice și ale resursei de apă disponibile”; importuri, pe fondul unei capacități transfrontaliere de aproximativ 4.000 MW. Guvernul mai arată că prognozele pentru weekend indică o posibilă îmbunătățire a condițiilor hidrologice, iar măsurile vor fi ajustate în funcție de debitul Dunării, producție și consum. De ce revine apelul la „consum responsabil” Ministerul Energiei menține recomandarea de reducere a consumului în orele de vârf, în special între 19:00 și 23:00, pentru a diminua presiunea asupra sistemului. În paralel, autoritățile spun că operatorii de transport și sistem din Europa sunt coordonați în contextul unei „crize energetice regionale” asociate condițiilor meteorologice, iar Dispecerul Energetic Național evaluează permanent situația.

Eurovision își schimbă regulile de găzduire, introducând o barieră de eligibilitate care poate muta automat competiția în altă țară atunci când statul câștigător este afectat de război sau de o „situație geopolitică sensibilă”, potrivit G4Media . Miza este una operațională: organizatorii încearcă să reducă incertitudinea privind securitatea și logistica unui eveniment cu audiență și infrastructură transnațională, după controversele din jurul ultimelor ediții. Regula nouă vizează situațiile în care „un conflict armat, o situație geopolitică delicată sau orice altă situație” afectează semnificativ „securitatea, siguranța sau stabilitatea” statului câștigător sau a regiunii învecinate. În aceste condiții, radiodifuzorul câștigător ar deveni automat neeligibil să găzduiască ediția următoare. Ce se schimbă concret în mecanismul de organizare Eurovision este organizat de Uniunea Europeană de Radiodifuziune (EBU) , o alianță de 113 organizații media de serviciu public din 56 de țări. În mod obișnuit, radiodifuzorul național al țării câștigătoare găzduiește ediția următoare, însă noua prevedere formalizează mai strict excepțiile legate de siguranță. Conform articolului, organizatorii pot cere totuși o evaluare independentă de securitate pentru a stabili dacă un câștigător poate găzdui concursul în condiții de siguranță. Dacă se decide că nu poate, EBU are competența de a alege o alternativă pentru organizare. Contextul: controversele legate de Israel și boicotul din 2026 Schimbarea vine după ce ultimele două ediții au fost „umbrite” de controverse privind participarea Israelului. În 2026, cinci țări au organizat un boicot „fără precedent”, preferând să nu concureze alături de Israel, invocând războiul din Gaza și criza umanitară care a urmat, notează G4Media, citând Politico. În același timp, Israelul a fost aproape de a câștiga edițiile din 2025 și 2026, cu un număr mare de voturi din partea publicului. Postul public israelian KAN a negat acuzațiile că rezultatele ar fi fost influențate incorect de campanii de votare în masă. Când intră în vigoare și ce urmează Organizatorii spun că modificarea regulilor este rezultatul „feedback-ului primit de la posturile de televiziune participante” după ediția din 2026 de la Viena și se va aplica începând de anul viitor, când concursul este programat să aibă loc în Bulgaria. Directorul Eurovision, Martin Green , a motivat schimbarea prin nevoia de predictibilitate și siguranță: „Aceste schimbări au scopul de a oferi tuturor celor implicați mai multă claritate, de a proteja artiștii și de a asigura că Concursul continuă să ofere un mediu sigur și primitor, păstrând în același timp spiritul și integritatea care fac din Concursul Eurovision un eveniment atât de special.”
Ultima actualizare: 13 august 2026, ora 19:54

Samsung împinge Galaxy Watch Ultra2 spre antrenamente „ghidate” și monitorizare avansată , mizând pe funcții care personalizează efortul și recuperarea pe baza datelor colectate de ceas și din aplicația Samsung Health , potrivit Samsung News . Dispozitivul, prezentat la evenimentul Galaxy Unpacked, este poziționat ca „cel mai performant și avansat” ceas Galaxy Watch de până acum și țintește alergătorii de toate nivelurile, de la începători la cei care se pregătesc pentru maraton. Ideea centrală: antrenamentul devine mai „inteligent” prin îndrumare în timp real, indicatori de sănătate și recomandări de volum și recuperare, integrate cu aplicația Samsung Health . Ce funcții sunt gândite pentru antrenament și progres Pentru alergare, Samsung evidențiază un set de instrumente care combină planuri personalizate, navigație și evaluarea încărcării fizice: Running Coach : după „doar 12 minute” de alergare, analizează ritmul și nivelul de condiție fizică pentru a genera un plan personalizat și oferă îndrumare în timp real, ajustând intensitatea pentru progres constant. Funcția este disponibilă doar pentru alergare în aer liber și necesită cel puțin 12 minute cu GPS activat și configurare inițială; funcțiile Galaxy AI au cerințe suplimentare (telefon Samsung Galaxy compatibil, Samsung Health și cont Samsung). Trail Run : mod dedicat alergărilor pe trasee montane, cu afișarea altitudinii, progresului în urcare și informațiilor despre teren; include suport pentru fișiere GPX și GPS încorporat pentru navigare în timp real (necesită selectarea unei hărți în Samsung Health sau încărcarea unui fișier GPX compatibil). Daily Cardio Load („sarcina cardio zilnică”): folosește ritmul cardiac pentru a măsura intensitatea antrenamentului și oferă recomandări privind volumul și timpul de recuperare, cu scopul de a crește rezistența și de a reduce riscul de suprasolicitare. Samsung precizează că funcția cere istoricul activității (cel puțin 7 zile), iar pentru precizie optimă recomandă purtarea continuă timp de 28 de zile; este disponibilă pe Android 10+ cu Samsung Health v7.0+ și pe Galaxy Watch7 sau mai nou, cu One UI 9 Watch sau mai nou. Compania notează și că valorile pot crește și în situații cotidiene asociate stresului. Recuperare, hidratare și „tabloul de bord” al condiției fizice Pe zona de recuperare și monitorizare, Samsung pune accent pe alerte și agregarea indicatorilor: Nutrition Alert : extinde funcția „Sweat Loss” din Samsung Health, estimând pierderea de lichide și recomandând hidratarea după antrenament, inclusiv momentul și cantitatea de lichide necesare (necesită configurare inițială, telefon compatibil și cont Samsung). Fitness Index : combină indicatori precum VO₂ max, compoziția corporală (BIA), ritmul cardiac, pașii și durata activității într-o singură imagine de ansamblu și oferă obiective personalizate. Samsung menționează că un conținut premium opțional de la iFit poate necesita abonament plătit. Vitals : monitorizează în somn indicatori precum ritmul cardiac, variabilitatea ritmului cardiac, temperatura pielii, frecvența respiratorie și nivelul de oxigen din sânge, pentru a stabili valori de referință personale; dacă apar schimbări semnificative, poate furniza informații pentru înțelegerea evoluțiilor stării de sănătate. Funcția necesită configurare inițială, cu purtarea ceasului 7 din 28 de nopți. Samsung subliniază explicit că funcțiile software de monitorizare (inclusiv ritmul cardiac și Vitals) nu sunt destinate utilizării medicale și nu sunt pentru diagnosticare sau tratarea bolilor. Disponibilitate Galaxy Watch Ultra2 este „disponibil în prezent pentru precomandă în SUA”, iar disponibilitatea generală „va începe pe 7 august”, conform materialului. Publicația nu oferă în acest text detalii despre lansarea în România sau prețuri. Pentru detalii despre produs, compania indică pagina Galaxy Watch Ultra2 și menționează și Galaxy Watch9 .

Diferența dintre „frontier firms” și restul companiilor la utilizarea AI s-a triplat din ianuarie până în iunie , pe măsură ce tot mai multe organizații trec de la asistenți care răspund la întrebări la agenți care execută efectiv sarcini, potrivit unei analize OpenAI . În iunie, companiile din „avangardă” (top 10% lunar după intensitatea utilizării) au generat de 8,3 ori mai mulți „tokeni” (unități de text procesat, folosite aici ca indicator al profunzimii utilizării) per utilizator activ decât firmele tipice, față de un raport de 2,6 ori în ianuarie. De ce se adâncește „frontier gap”: trecerea de la asistență la execuție OpenAI descrie o schimbare de fond în utilizarea AI în companii: de la întrebări punctuale către fluxuri de lucru în care agenții folosesc instrumente, creează fișiere și produc livrabile pentru revizie umană. În acest context, volumul de output crește natural, pentru că sarcinile sunt mai lungi și au mai mulți pași. Un indicator al acestei tranziții este ponderea Codex în utilizarea enterprise: în iunie, Codex a generat 64% din totalul tokenilor rezultați din Codex și ChatGPT în rândul clienților enterprise ai OpenAI, ceea ce sugerează o orientare către muncă delegată, nu doar asistată. Capabilitățile avansate fac diferența operațională Analiza leagă diferența dintre „frontier firms” și companiile tipice de adopția mai frecventă a capabilităților care conectează agenții la contextul companiei, la instrumente și la fluxuri repetabile. Un exemplu sunt „Plugins” (pachete de funcții care pot include „skills” – instrucțiuni reutilizabile – și „apps” care conectează AI la date și sisteme interne, precum CRM). Datele citate indică un decalaj consistent: 21% dintre utilizatorii activi săptămânal din companiile „frontier” folosesc Plugins, față de 9% în firmele tipice; 19% folosesc „skills”, față de 3% în firmele tipice; în interiorul OpenAI, utilizarea săptămânală a Plugins ajunge la 95% dintre utilizatorii activi (un reper al potențialului de adopție, nu neapărat o țintă generalizabilă). Extinderea agenților dincolo de IT: creșteri accelerate în funcții non-tehnice Deși ingineria software a fost un punct timpuriu de adopție, OpenAI notează că utilizarea Codex crește rapid în alte zone de „knowledge work” (muncă bazată pe cunoaștere). Din februarie, numărul utilizatorilor enterprise activi săptămânal pe Codex a crescut: de 108 ori în juridic, de 41 ori în vânzări, de 41 ori în recrutare, de 26 ori în marketing, comparativ cu o creștere de 5 ori în inginerie. Ca exemplu operațional, OpenAI menționează Virgin Atlantic, unde echipele de inginerie folosesc Codex pentru a refactoriza cod vechi în 30 de minute în loc de două săptămâni, iar echipele de produs folosesc ChatGPT Work pentru cercetare competitivă realizată în ore, nu în săptămâni. Implicație de management: adopția nu e egală în organizație Contrar unor sondaje care indică o utilizare mai mare la nivel de leadership, OpenAI spune că date administrative din milioane de conversații arată o utilizare mai intensă la angajații aflați la început de carieră. La șase luni după adopție, aceștia trimiteau cu 13 mesaje pe săptămână mai mult decât executivii. Pentru management, concluzia propusă este pragmatică: identificarea angajaților cu obiceiuri solide de lucru cu AI și transformarea fluxurilor lor individuale în practici partajate poate accelera adopția la scară. Ce urmează: „agenda” pentru reducerea decalajului OpenAI indică trei direcții pentru companiile care vor să treacă de la acces la utilizare profundă: conectarea agenților la context și instrumente, stabilirea de permisiuni și guvernanță (inclusiv revizie umană) și standardizarea fluxurilor eficiente în organizație. În paralel, publicația trimite la două materiale complementare: Enterprise Signals și studiul „How Organizations Use AI: Evidence from ChatGPT” (PDF) disponibil aici .
Google mută accentul Pixel 11 pe asistență „proactivă” cu Gemini și pe cameră , într-un pachet de funcții care încearcă să reducă pașii necesari pentru sarcini uzuale (mesaje, căutare, traducere, organizare de conținut), potrivit Google . Miza practică pentru utilizatori este integrarea mai adâncă a inteligenței artificiale în aplicațiile de zi cu zi, nu doar îmbunătățiri punctuale de hardware. Gemini Intelligence: mai multe sarcini, mai puține comutări între aplicații Pe Pixel, Gemini poate gestiona mai multe „multistep tasks” (sarcini în mai mulți pași) în aplicațiile preferate, extinzându-se la „peste 40 de aplicații și în creștere”, conform companiei. Tot aici intră Rambler, o funcție de introducere vocală „alimentată de Gemini”, gândită să transcrie rapid și corect, inclusiv când utilizatorul folosește interjecții precum „um” sau „ah”. În Gboard apar două direcții: „sign-to-text” (transformarea limbajului mimico-gestual în text) pe baza modelului SL2T al Google DeepMind și instrumente de scriere îmbunătățite pentru mesaje „adaptate” stilului personal. În plus, Pixel 11 ar urma să afișeze „carduri” cu informații ușor de parcurs în aplicațiile deja folosite (de exemplu, detalii de rezervare și statusul zborului când discuția ajunge la o călătorie). Google mai descrie sugestii contextuale în conversații (de pildă, un îndemn de a confirma o rezervare „cu o atingere”) și recomandări de salvare a informațiilor în Calendar, Maps sau Wallet. În „Preview”, telefonul va oferi și „insight-uri” bazate pe locație direct pe ecranul de blocare, cu informații extrase din recenzii și fotografii din Google Maps. Cameră și creare de conținut: de la cadre „alese” automat la instrumente pentru filmare Cea mai vizibilă schimbare de utilizare este Magic Capture , care promite capturi „cu o singură atingere” pentru momente rapide (copii, animale, sport). Google spune că, într-o sesiune tipică, funcția analizează „în jur de 400 de cadre” folosind atât procesare pe dispozitiv, cât și modele Gemini, pentru a livra fotografii de 12 megapixeli, aplicând automat editări precum decupare și „unblur” (reducerea neclarității). În plus, utilizatorul primește și un video fără a schimba modul de filmare. Pentru stilul imaginilor, Camera Looks introduce presetări care pot fi setate ca implicit: Natural, Shadows și Vanilla, plus încă șase opțiuni (Digi, Black Tie, Minimal, Editorial, Classic, Velvet), toate personalizabile. Pe zona de producție video, Creator Suite adaugă instrumente în vizor precum grile pentru rețele sociale și un teleprompter pe ecran care derulează dinamic. Clipurile pot fi salvate direct în foldere de proiect, iar cu Storyboard utilizatorul poate tăia și rearanja mai ușor secvențele. Se poate seta și video ca mod implicit la deschiderea camerei. Funcții „în timp real”: fotografii pe întuneric, căutare din cameră, traducere cu dublaj automat Pentru Pixel 11 Pro și Pixel 11 Pro XL, Instant Night Sight promite capturi Night Sight „de până la 4,5 ori mai rapide”, păstrând calitatea. În același timp, Circle to Search ajunge în vizorul camerei, pentru identificarea rapidă a obiectelor văzute (exemplul dat: o floare într-o grădină botanică). La traducere, Live Translate poate traduce video și audio „în timp real”, folosind capabilități de traducere „speech-to-speech” (vorbire-la-vorbire) și modele generative pe dispozitiv, rulate pe procesorul Google Tensor G6, cu dublaj automat în limba preferată. Disponibilitate și prețuri Pixel 11, Pixel 11 Pro și Pixel 11 Pro XL sunt disponibile la precomandă, cu prețuri de pornire de 899 dolari (aprox. 4.050 lei), 1.099 dolari (aprox. 4.950 lei) și 1.299 dolari (aprox. 5.850 lei). Telefoanele ajung în magazine pe 20 august, inclusiv în Google Store și la parteneri de retail.
Google își repoziționează portofoliul Pixel în jurul „experiențelor” și al integrării verticale , mizând pe controlul întregului „stack” tehnologic (hardware, software și servicii) pentru a face dispozitivele mai proactive și mai utile în sarcinile de zi cu zi, potrivit Google Health . Mesajul central al prezentării „ Made by Google 2026 ” este că Pixel ar trebui să reducă „momentele” în care utilizatorul își scoate telefonul ca să rezolve lucruri mărunte, astfel încât să rămână „conectat și prezent” cu oamenii din jur. În termeni operaționali, Google spune că își proiectează cele mai noi produse ca să ajute pe parcursul zilei, cu o abordare „personală, proactivă și productivă”. În același text, compania leagă această direcție de strategia de integrare verticală: folosirea „întregului stack” pentru a livra hardware Pixel „conceput” să ajute utilizatorii să „recupereze momentul”. Nu sunt oferite însă detalii concrete despre produse, funcții, prețuri sau disponibilitate; articolul se oprește la poziționare și la promisiunea că urmează lista anunțurilor din cadrul evenimentului. Google indică și o pagină dedicată pentru „cel mai nou hardware Pixel”, disponibilă în magazinul propriu: „our latest Pixel hardware” – store.google.com .

Google extinde în următoarele săptămâni lista de aplicații și servicii care se pot conecta la Gemini , mizând pe folosirea asistentului ca „hub” unic pentru sarcini de productivitate, rezervări și divertisment, potrivit Google . Anunțul a fost făcut la evenimentul „ Made by Google ”, iar compania spune că, prin activarea serviciilor preferate în Gemini, utilizatorii pot „planifica, crea și gestiona lista de lucruri de făcut” dintr-un singur loc. Din perspectiva utilizării, miza este reducerea pașilor între aplicații: Gemini ar urma să poată lucra direct cu servicii externe, în funcție de ce conectează utilizatorul. Ce tipuri de servicii vor putea fi conectate Conform listei publicate de Google, noile integrări vizează mai multe categorii: Productivitate și creație: Granola, Otter.ai, Wix (ex.: rezumarea întâlnirilor, editarea unui site). Local și divertisment: Fever, GetYourGuide, Localiza, OpenTable (UK), Ticketmaster (ex.: experiențe locale, închirieri auto, rezervări la restaurant, bilete la evenimente). Muzică: iHeartRadio, Pandora (descoperire de posturi și redare de playlisturi). Acasă, sănătate și stil de viață: Angi, Thumbtack, Zocdoc (ex.: găsirea unui profesionist pentru locuință, programări la medic). Ce urmează și ce rămâne neclar Google indică un calendar „în următoarele săptămâni”, fără să detalieze în material disponibilitatea pe țări, condițiile de acces sau eventuale limitări pe conturi/abonamente. Compania trimite utilizatorii către pagina de suport pentru „connected apps” din Gemini, unde sunt centralizate informațiile de configurare: new slate .
Ultima actualizare: 12 august 2026, ora 15:33

Analiza XTB sugerează că „produsele de vară” pot fi o lecție practică despre acțiuni defensive , prin exemplele Unilever și Nestlé , ale căror venituri tind să rămână stabile chiar și când piețele sunt volatile, potrivit Economedia . Miza pentru investitori este că sezonalitatea consumului (înghețată, băuturi răcoritoare) se vede în portofolii și în modul în care companiile mari își protejează marjele, nu doar în coșul de cumpărături. De ce contează pentru investitori: „defensiv” înseamnă stabilitate, nu neapărat creștere de preț Analiza XTB plasează Unilever și Nestlé în categoria acțiunilor defensive – companii cu fluxuri de numerar relativ stabile și politici predictibile de distribuire a dividendelor, care tind să fie căutate în perioade de incertitudine ridicată, scăderi ale indicilor bursieri, instabilitate economică, cicluri de majorare a dobânzilor sau crize geopolitice. În acest context, performanța bursieră poate arăta „plictisitor” pe termen lung, fără ca asta să însemne că firmele nu sunt profitabile: Unilever : acțiunile se tranzacționează la un nivel similar celui din 2017, ceea ce indică o stagnare a prețului pe aproape zece ani, asociată profilului defensiv (venituri stabile, relativ independente de contextul pieței). Nestlé : pe termen lung, prețul acțiunilor a rămas relativ stabil, dar pe termen scurt a avut o corecție de aproximativ 35% față de maximul din 2022 , în timp ce indicii bursieri au crescut în ultimii ani. Ce companii sunt în spatele „înghețatei și răcoritoarelor” XTB folosește exemple de branduri puternic influențate de sezonalitate, dar integrate în grupuri globale listate: Unilever : OLÁ (Magnum, Cornetto, Solero) și Lipton (ice tea). Nestlé : produse de înghețată (Maxibon, cornetele Extreme) și lactate, cu avantajul unui portofoliu care poate compensa sezonul cald prin vânzări puternice în sezonul rece (ciocolată și cafea). Presiunea ingredientelor și cum se apără marjele: prețuri mai mari și „shrinkflation” Analiza notează că prețul boabelor de cacao a crescut fără precedent , în timp ce prețul zahărului a rămas stabil . Cum cacaoa și zahărul sunt ingrediente esențiale pentru înghețată, ciocolată și băuturi, efectul asupra marjelor Unilever și Nestlé ar fi fost imediat, iar companiile au folosit două mecanisme principale: Transferarea costurilor în prețuri : bazându-se pe forța brandurilor, au crescut prețurile către consumatorul final, fără o scădere notabilă a volumelor. „Shrinkflation” : reducerea discretă a cantității produsului sau a dimensiunii ambalajului, cu menținerea aceluiași preț de vânzare. Lecția de educație financiară: de la raft la bursă Dincolo de comparația „cine vinde mai mult într-o zi caniculară”, XTB argumentează că astfel de exemple sunt utile pentru educație financiară: investițiile pot viza companii cu produse ușor de înțeles și consumate curent, idee asociată și cu premisa invocată frecvent de Warren Buffett. Concluzia analizei este că, atunci când consumatorii cumpără aceste produse, ei susțin indirect activitatea unor companii listate pe bursele europene, iar piața financiară nu trebuie privită ca un ecosistem inaccesibil.

Banca Transilvania își accelerează atragerea de clienți din diaspora prin canale digitale , după ce 18.000 de români din străinătate și-au deschis cont de la începutul anului, în principal prin aplicațiile BT Pay și BT Pay Italia, potrivit Banca Transilvania . Cele mai multe conturi noi au venit de la români care locuiesc în Italia, Marea Britanie și Germania, semnalând o cerere în creștere pentru relația bancară la distanță cu România. Digitalizarea, canalul principal de creștere pe segmentul diaspora Banca indică două direcții care susțin această dinamică: deschiderea de cont prin aplicații și consumul de informație prin platforme dedicate. Pe lângă conturile deschise prin BT Pay/BT Pay Italia sau în unitățile din România și Italia, platformele online BT pentru Diaspora și BT Italia au cumulat aproape 1 milion de accesări în acest an. Conținutul acestor platforme include soluții de „banking de zi cu zi” (servicii bancare curente), recomandări de gestionare a banilor, informații despre siguranța online și acces la programul de educație financiară FIT – Finanțe pe Înțelesul Tuturor. Ce nevoi acoperă: transferuri, economii, investiții, planuri de revenire Pentru românii din străinătate, relația financiară cu România rămâne legată de transferuri către familie, economii, investiții sau planuri de întoarcere în țară. În acest context, banca susține că soluțiile digitale și resursele online simplifică administrarea banilor indiferent de țara în care se află clientul. Stimulente comerciale: cashback și dobândă dublă, cu condiții și plafon BT leagă atragerea de clienți noi din diaspora și de o campanie cu beneficii punctuale: până la 100 de euro cashback (aprox. 510 lei) pentru cei care: deschid cont online prin BT Pay; plătesc prin BT Pay cu un card BT în lei sau euro, în magazine fizice și online; se înscriu pe pagina campaniei . dobândă dublă pentru prima lună de economisire , pentru primele 500 de persoane care, începând cu 10 august 2026 , deschid cont curent prin BT Pay și își fac un cont de economii în lei sau euro la Banca Transilvania. BT Pay Italia: IBAN italian și încasări fără comision de încasare Pentru rezidenții din Italia, BT promovează BT Pay Italia, care include IBAN italian , astfel încât veniturile din Italia pot fi încasate în cont BT fără comision de încasare , alături de card digital și transferuri instant. Pentru noii clienți BT Pay, banca menționează emiterea imediată a cardului de debit digital în aplicație, iar ulterior livrarea cardului fizic la agenție sau la adresa dorită; alimentarea cardului se poate face prin transfer IBAN sau cu un card de la altă bancă adăugat în aplicație. Indicator de satisfacție: NPS 86 pentru clienții atrași prin BT Pay Interesul pentru deschiderea de cont la distanță este susținut, în comunicarea băncii, și de un indicator de satisfacție: clienții care au devenit clienți prin BT Pay au acordat aplicației un Net Promoter Score (NPS) de 86 din 100 , unul dintre cele mai ridicate din studiul intern al băncii privind satisfacția clienților, aferent anului 2025 și primelor luni din 2026. (NPS este un scor care măsoară probabilitatea ca un client să recomande un serviciu.)

Într-un an și opt luni, Poliția a sancționat 1.912 șoferi pentru agresivitate în trafic pe baza sesizărilor cetățenilor , transmise prin aplicația e-SAR , potrivit datelor IGPR prezentate de Economica . Miza practică a mecanismului introdus prin OUG 84/2024 este că probele video încărcate de participanții la trafic pot duce la amendă și la suspendarea permisului, fără ca polițistul să fi fost prezent la fața locului. În intervalul 27 octombrie 2024 – 30 iunie 2026, Poliția Rutieră a primit 2.292 de sesizări „corecte și complete” prin e-SAR privind abateri încadrate ca agresivitate în trafic. Dintre acestea, 1.569 au fost înregistrate între 27 octombrie 2024 și 31 decembrie 2025, iar 723 în prima jumătate din 2026. Unde s-au dat cele mai multe sancțiuni Cele mai multe sancțiuni aplicate ca urmare a sesizărilor din e-SAR au fost raportate în: București: 424 sancțiuni Brigada Autostrăzi: 275 Iași: 180 Timiș: 121 Ilfov: 95 Constanța: 84 Cluj: 65 Brașov: 62 Sibiu: 56 Prahova: 51 Argeș: 42 Bacău: 39 Buzău: 34 Dolj: 31 Vâlcea: 27 Neamț: 26 Giurgiu: 26 Galați: 24 Maramureș: 23 Dâmbovița: 22 Ce înseamnă „comportament agresiv” și ce sancțiuni se aplică Lista de comportamente considerate agresive include, între altele: schimbarea repetată a benzilor pentru a depăși un șir de vehicule, „lipirea” de un alt vehicul pentru intimidare, frânarea bruscă fără motiv, folosirea repetată a claxonului sau a luminilor pentru a forța eliberarea benzii, mersul cu spatele pentru intimidare ori derapajul controlat intenționat. Pentru agresivitate în trafic, sancțiunea este de 4–5 puncte de amendă și reținerea permisului pentru 30 de zile , conform OUG 195/2002 (Codul rutier), în forma citată în articol. Economica notează că punctul de amendă a ajuns la 216,25 lei de la 1 iulie 2026 , ca urmare a majorării salariului minim brut; astfel, amenda pentru această abatere se traduce printr-un cost mai mare decât în perioadele anterioare. Cum funcționează e-SAR și ce obligații are cel care reclamă Sesizarea se face online, după crearea unui cont pe platforma MAI, iar utilizatorul completează un formular și încarcă o înregistrare audio-video sau video. În sesizare sunt cerute obligatoriu date de identificare (inclusiv CNP), date de contact, data/ora/locul faptei, declarație pe propria răspundere privind veridicitatea și semnătura, plus un număr de înmatriculare într-un format valid, potrivit ordinului MAI menționat. Un element important al procedurii: după trimitere, sesizarea nu poate fi anulată sau actualizată , iar stadiul soluționării poate fi urmărit în aplicație. Verificarea este făcută de poliția rutieră. Contextul legal: OUG 84/2024 a fost oficializată la 29 iunie 2024 și a creat cadrul prin care șoferii pot fi sancționați pentru agresivitate în trafic pe baza înregistrărilor transmise de alți participanți la trafic; aplicația e-SAR a fost operaționalizată la 27 octombrie 2024.

Așteptările de cheltuieli mai mari în august pun presiune pe bugetele curente , iar majoritatea românilor spun că vor acoperi diferența în primul rând din economii, potrivit Economedia , care citează un sondaj Raiffeisen Bank România realizat împreună cu Appinio. 7 din 10 români estimează că vor cheltui mai mult în august decât într-o lună obișnuită, iar pentru aproape jumătate dintre ei creșterea anticipată este de cel puțin 26%. Unde se duc banii în lunile de vară Deși vacanțele și timpul liber cresc bugetul total, cheltuielile curente rămân principala destinație a banilor: 61% spun că aici alocă cei mai mulți bani. Pe lângă acestea, respondenții indică suplimentar: 40%: ieșiri și activități recreative 39%: vacanțe în România 33%: renovări și amenajări ale locuinței 32%: excursii de weekend și city-break-uri Ce apasă cel mai mult: cheltuielile curente, apoi vacanțele Întrebați care este principala sursă de presiune financiară, 18% indică cheltuielile curente. Urmează vacanțele (în străinătate sau în România) cu 14% fiecare, iar renovările/amenajările locuinței sunt menționate de 13%. În același timp, românii nu spun că renunță complet la cheltuielile „cu sens” pentru ei: vacanțele sunt asociate cu cea mai mare satisfacție (34%), urmate de activități recreative (19%) și investiții în casă sau confort personal (13%). Cum își finanțează românii depășirea bugetului: economii înainte de credit Când planurile de vară depășesc bugetul obișnuit, cele mai frecvente soluții sunt ajustări interne, nu împrumuturi. Respondenții spun că ar apela la: 32%: economiile puse deoparte pentru această perioadă 29%: reducerea altor cheltuieli curente 28%: renunțarea la unele ieșiri sau activități 23%: amânarea altor achiziții importante 13%: card de credit sau plata în rate 7%: credit de nevoi personale Efectul vizitelor din diaspora și „vara prudenței” Dintre cei care au apropiați din diaspora care revin în România, 58% spun că vizitele le generează cheltuieli suplimentare în mare sau foarte mare măsură. Per ansamblu, descrierile verii din perspectiva finanțelor personale indică mai degrabă prudență: 21% spun că este o vară fără cheltuieli ieșite din comun, alți 21% o numesc „vara în care țin bugetul sub control”, iar 19% vorbesc despre „vara compromisurilor financiare”. Sondajul face parte din seria „Despre Bani 1:1” a Raiffeisen Bank România și a fost realizat în iulie 2026, pe un eșantion de 1.300 de persoane (18–65 de ani), reprezentativ la nivel național.

Șapte din zece români anticipează cheltuieli mai mari în august, iar aproape jumătate se așteaptă la un plus de cel puțin 26% față de o lună obișnuită , potrivit unui sondaj publicat de Raiffeisen Bank . Datele indică o presiune sezonieră consistentă pe bugetele gospodăriilor, alimentată de combinația dintre costurile curente și cheltuielile discreționare specifice verii. În structură, 61% dintre respondenți spun că alocă cei mai mulți bani pentru cheltuielile curente, însă vara aduce creșteri vizibile și pe alte capitole: 40% indică ieșiri și activități recreative, 39% vacanțe în România, 33% renovări și amenajări ale locuinței, iar 32% excursii de weekend și city-break-uri. Unde se simte cel mai puternic presiunea pe buget Chiar și în sezonul concediilor, cheltuielile de zi cu zi rămân principala sursă de presiune financiară (18% dintre respondenți). Urmează vacanțele în străinătate și vacanțele în România (câte 14%), apoi renovările/amenajările locuinței (13%). În același timp, respondenții nu indică o retragere generalizată din cheltuielile „de experiență”: vacanțele sunt categoria care aduce cea mai mare satisfacție (34%). Alte surse de satisfacție menționate sunt investițiile în casă sau confort personal (13%) și activitățile recreative, inclusiv evenimente festive și festivaluri (19%). Cum își acoperă românii cheltuielile suplimentare Când planurile de vară depășesc bugetul obișnuit, principalele soluții rămân ajustările din resurse proprii și din consum: 32% folosesc economiile făcute pentru această perioadă; 29% reduc alte cheltuieli curente; 28% renunță la unele ieșiri sau activități; 23% amână alte achiziții importante; 13% iau în calcul cardul de credit sau plata în rate; 7% iau în calcul un credit de nevoi personale. Un factor suplimentar de cost este legat de vizitele apropiaților din diaspora: dintre cei care au rude sau prieteni reveniți în țară, 58% spun că aceste vizite le generează cheltuieli suplimentare în mare sau foarte mare măsură, în timp ce 42% resimt impactul în mică măsură sau deloc. O vară „sub control”, dar cu compromisuri Întrebați cum își descriu vara din perspectiva finanțelor personale, răspunsurile indică mai degrabă prudență: 21% spun că este o vară fără cheltuieli ieșite din comun, alți 21% o descriu drept „vara în care țin bugetul sub control”, iar 19% vorbesc despre „vara compromisurilor financiare”. Sondajul a fost realizat în iulie 2026, pe un eșantion de 1.300 de persoane cu vârste între 18 și 65 de ani, reprezentativ la nivel național, în colaborare cu Appinio , în cadrul seriei „Despre Bani 1:1” derulate de Raiffeisen Bank România.
Ultima actualizare: 09 august 2026, ora 15:06

Închiderea Strâmtorii Ormuz împinge Europa spre un nou șoc al costurilor , cu efecte în lanț asupra energiei, alimentelor și dobânzilor, într-un context în care regulile internaționale par tot mai puțin funcționale, potrivit unei analize publicate de Ziarul Financiar . Textul susține că războiul din Iran nu ar trebui citit doar ca o nouă „dezordine” (încălcarea deliberată a unor reguli care, totuși, sunt recunoscute), ci ca „destrămarea ordinii”, adică o etapă în care nu mai există o înțelegere comună asupra normelor și nici mecanisme credibile de constrângere. În această cheie, șocul economic devine mai greu de gestionat: nu e doar volatilitate, ci incertitudine structurală. Un punct central al argumentației este că, după atacurile americane și israeliene, Iranul a închis Strâmtoarea Ormuz , ceea ce a dus la creșterea prețurilor globale la energie, îngrășăminte și alimente. Chiar și în scenariul redeschiderii strâmtorii și al ridicării blocadei americane asupra porturilor iraniene, analiza avertizează că efectele pot rămâne vizibile pe termen mai lung în bugetele statelor asiatice, în ratele dobânzilor din Europa și în modul în care sunt administrate rezervele strategice de energie. De ce contează pentru economie: inflație, dobânzi și presiune politică Miza pentru Europa este dublă: expunerea la volatilitatea energiei și riscul ca scumpirile să se transmită rapid în costul vieții. În cazul în care armistițiul fragil se prăbușește și prețurile continuă să urce, presiunile asupra costului vieții ar putea alimenta mișcări populiste în Europa înainte de alegeri regionale importante în Germania și de alegerile prezidențiale din Franța de anul viitor, potrivit textului. În același timp, analiza plasează conflictul într-o „policriză” – o suprapunere de crize care se amplifică reciproc – și enumeră cinci dimensiuni care se derulează în succesiune rapidă: șoc pe partea de aprovizionare cu energie; amenințarea proliferării nucleare; prăbușirea securității regionale; perturbare economică globală; ruptură transatlantică. Europa, între „arhitecți” și „artizani”: ce ar trebui să se schimbe Autorul ( Mark Leonard , directorul Consiliului European pentru Relații Externe; articol distribuit de Project Syndicate) argumentează că Europa a gândit mult timp ca un „arhitect” al ordinii bazate pe reguli, mizând pe instituții și cadre generale. În schimb, într-o lume a „destrămării ordinii”, ar avea avantaj actorii care se comportă ca „artizani”: se adaptează rapid, repară și recombină instrumente existente, fără a aștepta un design instituțional complet. Pentru factorii de decizie europeni, textul indică trei direcții de acțiune, prezentate ca priorități: acceptarea realității și renunțarea la căutarea unei aparențe de stabilitate, în favoarea unor obiective concrete (precum neproliferarea nucleară și prevenirea șocurilor economice sistemice); regândirea interdependenței, după lecțiile Ormuz, pandemie și Ucraina, prin diversificarea lanțurilor de aprovizionare și o disponibilitate mai mare de a folosi pârghii de presiune; asumarea responsabilității pentru propria securitate, inclusiv prin creșterea cheltuielilor de apărare și extinderea industriei interne de armament, astfel încât Europa să poată acționa și fără SUA, dacă este necesar. Concluzia analizei este că războiul din Iran nu este un episod izolat, ci „primul dintre multe teste”, iar riscul major pentru Europa este să rămână blocată într-un manual de strategie învechit, într-un moment în care șocurile economice pot fi declanșate rapid de crize regionale și propagate prin puncte de blocaj precum Strâmtoarea Ormuz.

Constanța alocă peste 115 milioane de lei pentru un acvariu nou, cu componentă educațională și de cercetare , după ce Consiliul Județean a semnat contractul de finanțare prin Programul Regional Sud-Est 2021–2027 , potrivit Agronet . Proiectul, estimat la circa 23 de milioane de euro, este prezentat de autorități drept o investiție care extinde infrastructura turistică, dar și oferta de educație și cercetare legată de Marea Neagră. Contractul a fost semnat pe 6 august 2026, iar investiția totală este de 115.023.715,83 lei (aprox. 23 de milioane de euro). Viitorul obiectiv va fi realizat în cadrul Complexului Muzeal de Științe ale Naturii, pe Bulevardul Mamaia nr. 255. Ce include proiectul și ce dimensiuni are Construcția este proiectată cu demisol, parter, un etaj și un etaj tehnic. Documentația menționează o suprafață construită de 2.682 mp și o suprafață desfășurată de 7.451 mp. Pe lângă zonele pentru public, proiectul include explicit spații pentru activități educaționale și de cercetare, între care: bazine dedicate Oceanului Planetar; bazine pentru ecosistemele Mării Negre; tuneluri de vizitare; habitat pentru pinguini; expoziții tematice; sală de conferințe; bibliotecă; cafenea; spații pentru educație și cercetare. Calendar: 24 de luni de execuție, implementare până în 2029 Durata de execuție anunțată este de 24 de luni, iar termenul general de implementare este estimat pentru decembrie 2029. Publicația notează însă că semnarea finanțării nu echivalează cu începerea efectivă a construcției sau cu o dată confirmată de deschidere, calendarul urmând să depindă de procedurile și lucrările prevăzute în contract. Președintele Consiliului Județean Constanța, Florin Mitroi, a descris proiectul ca fiind gândit atât pentru turism, cât și pentru educație și cercetare. „Noul Acvariu este unul dintre cele mai importante proiecte pe care le vom realiza în următorii ani și va deveni un reper pentru turism, educație și cercetare.” Ce se întâmplă cu acvariul vechi de pe faleză Noul proiect este separat de actualul Acvariu Constanța de pe faleza Cazinoului. Clădirea veche este în proces de preluare de către Primăria Constanța de la Consiliul Județean, iar în discuție există o propunere de transformare a acesteia în muzeu. Acvariul de pe faleză este închis din februarie 2023, după desprinderea unei bucăți din tavan și apariția necesității unor reparații. Inaugurată la 1 mai 1958, clădirea a găzduit primul acvariu public din România.

„Setea de nemurire” împinge medicina spre o zonă cu riscuri etice și de putere , avertizează chirurgul Cătălin Vasilescu într-un interviu acordat HotNews , pornind de la episodul în care un microfon deschis a surprins o discuție între Vladimir Putin și Xi Jinping despre depășirea limitelor biologice, în timp ce Kim Jong-un era de față. În interviu, Vasilescu folosește deliberat un registru provocator pentru a pune sub semnul întrebării tentația de a trata corpul ca pe un ansamblu de „piese de schimb”, sugerând că ideea înlocuirii repetate a organelor, ca soluție pentru prelungirea vieții, deschide o discuție incomodă despre limite, acces și control. Chirurgul susține că drumul către „nemurire” nu este doar o promisiune științifică, ci și un teren „pavat cu erori și orori”, iar miza reală nu se reduce la progres medical, ci la felul în care dorința de a învinge moartea poate fi instrumentalizată de cei aflați la vârf. Context: cartea „Placebo” și tema „setei de nemurire” Cătălin Vasilescu, profesor universitar și șef al Disciplinei Chirurgie Generală I la Institutul Clinic Fundeni , își dezvoltă aceste idei și în cartea sa, „Placebo”, unde descrie încercări istorice de „a păcăli moartea”. Potrivit interviului, punctul de plecare este convingerea că „setea de nemurire” este o forță care „pune lumea în mișcare”. În același portret profesional, HotNews notează că Vasilescu a avut contribuții în chirurgia oncologică, chirurgia robotică și cercetarea medicală, iar această experiență îi alimentează perspectiva critică asupra felului în care promisiunile medicale pot fi împinse dincolo de limitele acceptabile.

Admiterea 2026 la agricultură se extinde dincolo de „agronomie”, cu trasee spre utilaje, automatizare și economie , într-o ofertă care acoperă 25 de instituții și programe conexe, potrivit Agronet . Miza pentru candidați este una practică: specializările propuse leagă tot mai mult pregătirea universitară de nevoi economice permanente (producția de hrană, administrarea terenurilor, procesare) și de tehnologii deja folosite în ferme. Publicația argumentează că alegerea nu mai este între „tehnologie” și „agricultură”, pe fondul accelerării automatizării în zona digitală. În agricultură, inteligența artificială este aplicată unor procese fizice și biologice – de la recunoașterea plantelor și analiza culturilor până la ghidarea utilajelor, planificarea traseelor și localizarea buruienilor – ceea ce mută cererea de competențe spre supraveghere, diagnoză, întreținere și interpretarea datelor. Trasee de studiu: de la câmp la inginerie și management Ghidul trece în revistă mai multe direcții, în funcție de profilul candidatului: Agricultură/Agronomie : gestionarea culturilor, protecția plantelor, fertilizare, administrarea solului și organizarea exploatațiilor, cu utilizare de hărți digitale, stații meteo, ghidare prin satelit și senzori de sol. Mecanică, utilaje și automatizare : specializări de tip „Mașini și instalații pentru agricultură și industria alimentară” sau „Exploatarea mașinilor și instalațiilor…”, apropiate de inginerie mecanică, mecatronică și automatizare, cu accent pe proiectare, exploatare, întreținere și integrarea echipamentelor în ferme și procesare. Drone, roboți și inteligență artificială : agricultura de precizie, inclusiv echipamente autonome; Agronet dă ca exemplu robotul Weedr, care folosește recunoaștere vizuală pentru a diferenția cultura de buruieni și a interveni cu laser doar asupra plantelor nedorite. Afaceri și economie : programe de economie agroalimentară și a mediului, orientate spre management, comerț, finanțări, dezvoltare rurală și analiza piețelor. Unde apar locuri și ce trebuie verificat înainte de înscriere Pe segmentul de utilaje agricole , Agronet indică pentru anul universitar 2026–2027 șapte trasee active , cu capacități maxime oficiale, la: POLITEHNICA București – 70 Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – 60 Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați (centrul din Brăila) – 60 Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași – 75 USAMV Cluj-Napoca – 50 Universitatea de Științele Vieții din Iași – 75 (forma obișnuită) și 50 (forma duală) Universitatea de Științele Vieții din Timișoara – 50 Publicația avertizează că „capacitatea maximă de școlarizare” nu este același lucru cu numărul de locuri la buget sau cu taxă , iar repartizarea concretă trebuie verificată pe paginile de admitere ale universităților. În cazul formei duale (menționată la Universitatea de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” din Iași), candidații sunt sfătuiți să verifice numărul contractelor, firmele partenere și condițiile aplicabile. Pe zona de economie, ghidul notează că Facultatea de Economie Agroalimentară și a Mediului (ASE) a anunțat pentru admiterea 2026 370 de locuri , dintre care 205 finanțate de la buget , și taxă anuală de 6.500 de lei , iar prima sesiune de înscrieri s-a încheiat la 17 iulie 2026 . Ce urmează pentru candidați Pentru cei care iau decizia în ultima parte a verii, concluzia practică a ghidului este că alegerea trebuie făcută pe traseu profesional , nu pe eticheta generică „agricultură”, iar pașii imediat următori sunt verificarea locurilor rămase, a sesiunilor ulterioare și a condițiilor specifice fiecărei instituții (buget/taxă, admitere, practică și, unde există, parteneriate pentru învățământ dual).

„Lapicid” readuce în atenție o meserie de nișă, legată de patrimoniu și de piața lucrărilor în piatră , într-un moment în care inscripțiile și ornamentațiile gravate rămân o componentă practică atât pentru construcții, cât și pentru monumente și lucrări comemorative, potrivit DEX Online . În definiția din dicționar, „lapicid” este un substantiv masculin (marcat ca termen livresc) și înseamnă „lucrător specializat în gravarea în piatră a inscripțiilor și a ornamentațiilor”. Etimologia indicată este din franceză („lapicide”). Ce înseamnă, concret, „lapicid” Termenul descrie o specializare distinctă în zona prelucrării pietrei, concentrată pe partea de finisaj cu valoare funcțională și estetică: gravarea de texte (inscripții); realizarea de elemente decorative (ornamentații) direct în piatră. Prin natura activității, meseria se intersectează cu lucrări unde precizia și durabilitatea contează: plăci comemorative, elemente arhitecturale, marcaje și alte inscripționări permanente. De ce contează în educație și formare Dincolo de definiția de dicționar, „lapicid” e un exemplu de vocabular care trimite la competențe tehnice rare și la o zonă de meșteșug specializat. Pentru elevi și studenți, termenul funcționează ca punct de plecare pentru a înțelege diferența dintre ocupații apropiate (de pildă, „lucrător în piatră” în sens larg) și specializări înguste, cu rol clar în lanțul de execuție al unei lucrări. DEX Online nu oferă, în pagina citată, alte detalii despre cererea din piață, niveluri de calificare sau trasee educaționale asociate acestei ocupații.
Valute, mărfuri și mișcări cheie.
BNR · curs valutar oficial: Vezi cursul din 05 aug. 2026
Actualizat la 13 august 2026, 18:30 · Toate cotatiile cheie · Snapshot piata · Istoric cotatii cheie
Actualizat la 13 august 2026, 18:30 · Vezi istoric
Actualizat la 13 august 2026, 23:30 · Toate criptomonedele · Snapshot piata · Istoric criptomonede